685 matches
-
aflu pe unde hălăduiește Lixa! S-o pârăsc omului! Doar i-am promis?! -Ce e ceva cu Sterie? E bolnav? -Ați vrea voi?! Dar e speriat de plecaea soției pe nepusă masă. Crede c-a luat-o vreun crai de ghindă și-a dus-o către fericire. Și-aș mai fi înșirat multe, dacă n-aș fi auzit un fel de chițcăit ușurel și melodios. Râdea persoana acuzată că și-ar fi ucis soțul. Ca s-o necăjesc îi frânsei veselia
SENECA PREGĂTEŞTE CEVA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1468737583.html [Corola-blog/BlogPost/380149_a_381478]
-
de stil lupasciene fiară semantică poetul Alcandoriei ideal albastre molia din fundul ghemului și cui i te-ai mai retrocedat n-am vorbit servire n-am servit vorbire dodii și iambire * întoarse colonii putreziciune fertilă ori paști ori îți cauți ghinda muzicalitatea e a scriiturii inspirația frigului ceață zilele gările pozitivitate până la dărâmare * din flux și la zi pe strada evidențiaților ai dreptul să vrei-vrii aură pe pământ cap de cal flămând corecție de ziduri zugrăvite taci ca-n filmul celălalt
POSTHIND (1) – SCRISUL ÎN SINE (POEME) de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/george_anca_1479626141.html [Corola-blog/BlogPost/340072_a_341401]
-
și iar, ca un val de mare învelindu-mi rănile în promisiunea unui zbor întregit de zâmbetul inimii tale. Ești iubit omule ascuns. Șoapta ta bulgărele de aur mi-a lăsat-o pe colțul acelui deja vu în care, o ghindă se desparte de căciulița din care hrana vie a pământului îi atinge mângâietor sufletul, lăsându-i creștetul să lucească în bătaia vântului, în bătaia privirilor senine ale veveriței poznașe care o rostogolește neîncetat, odată cu bila rostogolită de tine, prin inima
POVESTE O VESTE POVEŞTI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Poveste_o_veste_povesti_anne_marie_bejliu_1384338214.html [Corola-blog/BlogPost/363171_a_364500]
-
n-are! - zise Omonis, cel mai bun prieten al lui Ominus Se opriră amândoi să îl aștepte pe omulețul mic, subțirel, cu trupul construit din două pătrate de zăpadă și având două crenguțe ca două antene în vârful capului, două ghinde în loc de ochi, un castravete înghețat în loc de nas și patru pietricele în loc de dinți. Ominus îl înghionti pe Omonis, atrăgându-i atenția asupra celor care urmau să se întâmple. Se apropie de micuțul om de zăpadă și începu să meargă alături și
MICA POVESTE A LUI OMINOMI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1481711567.html [Corola-blog/BlogPost/367031_a_368360]
-
și jertfele lor grăiesc sublim și permanent în noi: „...Pe-a țării noastre darnică moșie/ târâm, de-un car de ani, același jug./ Cum oare să tăcem când de sub glie/ răcnește osul dezgropat de plug?...// Cum să tăcem când fiecare ghindă/ căzută din stejarul secular/ se-ntoarce din adâncuri să cuprindă/ tot plânsul țării într-un nou stejar?// Noi nu tăcem, căci urlă de pe roată/ în trupul nostru, oase ce s-au frânt/ și strigă morții ce-au tăcut odată/ cu
UCENICI, MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI DACOROMÂNI AI SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1420113417.html [Corola-blog/BlogPost/372834_a_374163]
-
Sau chiar că intră în cereasca tindă; Nu vezi nici ochi roșiți de plâns ori triști, Atât de mulți-s, nu poți să te miști, Unii din ei chiar vor să te surprindă Că știu cum o pădure zace-n ghindă, Iar pierderea - isihiei cu ei riști. Fac poze cu credința că-s icoane La purtător, să fie cât de multe, Le facem de mâncare că au toane Și ce puțini sunt cei ce vor s-asculte! Noi nu suntem helvetice
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Pascu_balaci_1396833089.html [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
era folosit podul umblător (bacul), care era întreținut de către el. Vameșul era desemnat din rândul iobagilor. În afara pământului arabil, pădurea reprezenta o altă bogăție a domeniului, având variate utilități: pentru foc, scândură, șindrilă; în pădure erau crescuți porci care foloseau ghindă. Țăranii își luau liber lemnele de care aveau nevoie, indiferent ce utilitate le dădeau, dar cu acordul paznicilor. După informațiile urbariilor rezultă foarte clar că pădurile erau păzite. În păduri erau animale care erau vânate, fiindu-le folosite des, pieile
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473651027.html [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
CHIAR CA VINE TOAMNA IAR Autor: Lucia Tudosa Fundureanu Publicat în: Ediția nr. 1744 din 10 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului CHIAR CĂ VINE TOAMNA IAR Chiar că vine toamna iar, Frunze galbene și rupte, Pe aleile umplute, Și cu ghindele căzute, Colo jos pe trotuar. M-am dus iară la murar, Murele sunt vestejite, Și de frunze părăsite, Țepii n-au să te invite, Să te-nfrupți din mure iar. Mărul parcă s-a-ntristat, Frunzele-i sunt zdrențuite, Fructele
CHIAR CA VINE TOAMNA IAR de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 1744 din 10 octombrie 2015 by http://confluente.ro/lucia_tudosa_fundureanu_1444457147.html [Corola-blog/BlogPost/365285_a_366614]
-
foto: Victoria Anghelache repet punctele în neștire... las drumului acoladele și insinuările întâmplărilor absurde. rătăcesc în virgulă. strig cuvintele. răscolesc o amăgire. apoi, tăcută, mă arunc în iarba arsă. într-o zi sau acum, în mijlocul gândurilor, stejarul își va arunca ghindele spre irișii mei. golită de umbre, alerg să-ntâmpin ultimul țipăt de pasăre... printre zboruri fără sens. Referință Bibliografică: amăgire / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 495, Anul II, 09 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
AMĂGIRE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Amagire_anne_marie_bejliu_1336623626.html [Corola-blog/BlogPost/354321_a_355650]
-
echipaj atunci sigur vei reuși să devii liant bun într-o echipă exterioară dornică să descopere să se redescopere. dar să mă întorc o clipă la prag. Pragul prispa punctul finit al desprinderii tălpilor goale de lemnul stejarului e precum ghinda când sare de pe ram ajunge pe pământ și-și desface alcătuirea în două forme: una prelungă plină și alta concavă. Cea plină așteaptă mișcarea cea concavă mereu în așteptarea umplerii ca o coajă goală de ou. Și atunci când le iei
ECHIPAJ INTERIOR EXTERIOR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Echipaj_interior_exterior_anne_marie_bejliu_1383455469.html [Corola-blog/BlogPost/372287_a_373616]
-
o lumină a misiunii împlinite: „Și când o lume ce-i viață numită/ Grea de-nțelesuri, durere și har/ Precum gravidă-i sămânța de spice/ Mi-a fost primit să rostesc, să trăiesc și să cânt/ Tot ce scenariul din ghindă-mi dădu/ Grea, purpurie, pe scena de flori/ Atuncea doară cortina căzu” („Atuncea doară cortina să cadă”). Par a fi concepute ca niște poeme de bilanț după o carieră poetică extrem de rodnică și tumultuoasă. Tot acum se amplifică încercările de
CARTE DE POEZIE – LUCIA OLARU NENATI: „SENTIMENTUL SPIRALEI” de VICTOR TEIŞANU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Victor_teisanu_carte_de_poezie_lu_victor_teisanu_1343826921.html [Corola-blog/BlogPost/360027_a_361356]
-
mioarelor și buțile de brânză și caș și Gheorghieș oprise-ntr-o vale, trebuia să treacă un firicel de apă spre stânele baciului și oprise caii să-i adape...Mihai coborâse din trăsură și se juca prin niște lăstăriș, culegea ghindă și-o arunca-n oglinda apei; câteva veverițe fug prin iarbă după ghinda aruncată, el s-a speriat și-a alergat repede la taică-său. „Cine-i ,Mihăiță, de te sperie așa?” - îI întrebă taică-său. „Veverițele!” - strigă el. „Măi
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398513630.html [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
trebuia să treacă un firicel de apă spre stânele baciului și oprise caii să-i adape...Mihai coborâse din trăsură și se juca prin niște lăstăriș, culegea ghindă și-o arunca-n oglinda apei; câteva veverițe fug prin iarbă după ghinda aruncată, el s-a speriat și-a alergat repede la taică-său. „Cine-i ,Mihăiță, de te sperie așa?” - îI întrebă taică-său. „Veverițele!” - strigă el. „Măi, dar veverițele nu mănâncă oameni!” Și bătrânul îi povestise de alte fiare care
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398513630.html [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
semnul de-ntrebare ? Doar gândul are grijă să ne poarte Lângă luminile din lună și din soare Pe valuri lungi și pline de culoare, Ca să uităm de teamă și de moarte. Dar toamna cade dintre ploi prea udă, Când putrezește ghinda și stejarul. Și soarta este, uneori, prea crudă, Ne fură viața, care ne e darul. Strigăm degeaba, nimeni n-o s-audă, Nici marea n-o vedem, e stins și farul. - Leonte Petre - Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: FARUL / Leonte Petre
FARUL de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2126 din 26 octombrie 2016 by http://confluente.ro/leonte_petre_1477511431.html [Corola-blog/BlogPost/385012_a_386341]
-
de aur, cu capul spre dreapta, ciocul și ghearele roșii, aripile deschise, ținând în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Pe pieptul acvilei se află un alt scut, roșu, cu un stejar natural, cu ghinde de aur, smuls, acostat de două chei afrontate, de același metal; cu un șef albastru, încărcat cu un bezant de argint, acostat de patru ace de ceasornic acolate, de același metal, două la dreapta și două la stânga. În exergă, între
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199324_a_200653]
-
ramură de măslin verde. Pe pieptul acvilei se află un alt scut albastru, cu un cerc de argint, având în interior un grifon, de același metal, limbat și armat roșu, ținând cu laba dreaptă anterioară un stejar natural, smuls, cu ghinde de aur și cu paisprezece rădăcini. În laba stângă poartă un scut de dimensiuni mai mici, argintiu, încărcat cu trei căpriori negri; cu șef albastru, încărcat cu o cheie de aur. În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199324_a_200653]
-
alternând roșu-negru, pe opt coloane și nouă rânduri; 2) pe aur, o balanță albastră, cu talgerele în echilibru; 3) pe albastru, un leu rampant, de aur, aprins și armat roșu, ținând cu labele anterioare un stejar smuls, natural, verde, cu ghinde de același metal. În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * DIRECȚIA DE INVESTIGAȚII CRIMINALE * I.G.P.R. Semnificația elementelor însumate: a) tabla de șah, cu carouri alternând roșu-negru - investigare și cercetare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199324_a_200653]
-
smuls, iar în cartierul 2, din stânga, o tablă de șah, cu pătrate care alternează roșu și negru, pe două coloane și cinci rânduri, peste care broșează un șarpe de argint. Scutul, așezat cu vârful pe două ramuri de stejar, cu ghinde, de aur, care se încrucișează în săritoare, în partea de jos, are ca suporți doi lei de aur, limbați, aprinși și armați roșu, afrontați, susținând cu labele anterioare scutul, cu cele posterioare stând pe aceleași ramuri. În exergă, între două
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199324_a_200653]
-
aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru, iar în cartierul din partea de jos, pe albastru, un corb negru ținând în cioc un inel de aur, cu piatră roșie și stând pe o ramură de stejar verde, cu ghinde de aur și poziționată în bandă. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ȘI ORDINE). În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199324_a_200653]
-
negru, cu trei turnuri, cu acoperiș conic și având o poartă ajurată negru, în cartierul 3, pe albastru, un corb negru ținând în cioc un inel de aur, cu piatră roșie și stând pe o ramură de stejar verde, cu ghinde de aur, în cartierul 4, pe roșu, un legionar roman, redat în picioare și din față, cu capul 3/4 spre senestra, ținând în mâna dreaptă scutul cu inițialele VRR ce provin de la deviza VIRTUS ROMANA REDIVIVA (VIRTUTEA ROMANĂ REÎNVIATĂ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199324_a_200653]
-
11 - - cu titru alcoolic total mai mic sau egal cu 4,3 % mas și un conținut de materie uscată egal sau mai mare de 40 % din greutate ................................................................. scutire - 2308 00 19 - - altele ................................................................................ 1,62 €/ kg/tot. alc. - 2308 00 40 - Ghinde de stejar și castane de India; drojdii de fructe, altele decât cele de struguri ...................................... scutire - 2308 00 90 - - altele ................................................................................ 1,6 - 2309 Preparate de tipul celor folosite pentru hrana animalelor: 2309 10 - Alimente pentru câini sau pisici, condiționate pentru vânzarea
32005R1719-ro () [Corola-website/Law/294373_a_295702]
-
lui Ghieș Alexei (fiul lui Marcu, n. la 5 septembrie 1923 în Beleavineț, și Sofia) și Ioana, născută la 30 mai 1983 în localitatea Beleavineț, județul Edineț, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, satul Beleavinți-Briceni, județul Edineț. 24. Ghinda Sergiu, fiul lui Ghinda Tudor (n. la 7 martie 1940 în Băcioi-Chișinău) și Alexandra, născut la 13 iulie 1977 în Chișinău, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. Miron Costin nr. 19, bl. 3, ap. 49. 25
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160941_a_162270]
-
lui Marcu, n. la 5 septembrie 1923 în Beleavineț, și Sofia) și Ioana, născută la 30 mai 1983 în localitatea Beleavineț, județul Edineț, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, satul Beleavinți-Briceni, județul Edineț. 24. Ghinda Sergiu, fiul lui Ghinda Tudor (n. la 7 martie 1940 în Băcioi-Chișinău) și Alexandra, născut la 13 iulie 1977 în Chișinău, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. Miron Costin nr. 19, bl. 3, ap. 49. 25. Gorea Andrei, fiul lui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160941_a_162270]
-
negru, cu trei turnuri, cu acoperiș conic și având o poartă ajurată negru, în cartierul 3, pe albastru, un corb negru ținând în cioc un inel de aur, cu piatră roșie și stând pe o ramură de stejar verde, cu ghinde de aur, în cartierul 4, pe roșu, un legionar roman, redat în picioare și din față, cu capul 3/4 spre senestra, ținând în mâna dreaptă scutul cu inițialele VRR ce provin de la deviza VIRTUS ROMANA REDIVIVA (VIRTUTEA ROMANĂ REÎNVIATĂ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268736_a_270065]
-
județul Neamț Descrierea stemei Stema comunei Ghindăoani se compune dintr-un scut triunghiular tăiat cu marginile rotunjite. În cartierul 1, sus, în câmp roșu se află două spade încrucișate aurii. În cartierul 2, jos, în câmp argintiu se află 3 ghinde, așezate două în partea de sus și una dedesubt, poziționată între ele, colorate în fond verde, inclusiv capacele. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Scutul triunghiular respectă convenția națională privind
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244058_a_245387]