236 matches
-
7; Boz, Cartea, 69-76; Șerban Cioculescu, „Cuvinte de dincolo”, ADV, 1934, 15521; Streinu, Pagini, V, 56-63, 209-212; Iorga, Ist. lit. cont., II, 197, 243-244; Erasm [Petru Manoliu], „Ghiocul”, „Credința”, 1935, 336; Al. A. Philippide, „Ghiocul”, CLI, 1935, 14; G. Călinescu, „Ghiocul”, ALA, 1935, 741; Petre Pandrea, „Ghiocul”, DEP, 1935, 2244; Octav Șuluțiu, „Ghiocul”, F, 1935, 2; Ralea, Scrieri, II, 477-479; Biberi, Études, 125-126; Călinescu, Ulysse, 394-398; Munteano, Panorama, 268-270; Călinescu, Ist. lit. (1941), 736-739; Al. Piru, „Lumea cea mică”, VR, 1945
BOTEZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
Cuvinte de dincolo”, ADV, 1934, 15521; Streinu, Pagini, V, 56-63, 209-212; Iorga, Ist. lit. cont., II, 197, 243-244; Erasm [Petru Manoliu], „Ghiocul”, „Credința”, 1935, 336; Al. A. Philippide, „Ghiocul”, CLI, 1935, 14; G. Călinescu, „Ghiocul”, ALA, 1935, 741; Petre Pandrea, „Ghiocul”, DEP, 1935, 2244; Octav Șuluțiu, „Ghiocul”, F, 1935, 2; Ralea, Scrieri, II, 477-479; Biberi, Études, 125-126; Călinescu, Ulysse, 394-398; Munteano, Panorama, 268-270; Călinescu, Ist. lit. (1941), 736-739; Al. Piru, „Lumea cea mică”, VR, 1945, 11-12; O.S.C. [Ovid S. Crohmălniceanu
BOTEZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
Streinu, Pagini, V, 56-63, 209-212; Iorga, Ist. lit. cont., II, 197, 243-244; Erasm [Petru Manoliu], „Ghiocul”, „Credința”, 1935, 336; Al. A. Philippide, „Ghiocul”, CLI, 1935, 14; G. Călinescu, „Ghiocul”, ALA, 1935, 741; Petre Pandrea, „Ghiocul”, DEP, 1935, 2244; Octav Șuluțiu, „Ghiocul”, F, 1935, 2; Ralea, Scrieri, II, 477-479; Biberi, Études, 125-126; Călinescu, Ulysse, 394-398; Munteano, Panorama, 268-270; Călinescu, Ist. lit. (1941), 736-739; Al. Piru, „Lumea cea mică”, VR, 1945, 11-12; O.S.C. [Ovid S. Crohmălniceanu], „Obsesia”, CNT, 1947, 48; Călinescu, Literatura
BOTEZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
În fuste mini, ciorapi cu portjartier și bluze cu spatele gol. (Algele marine pe care le spală Milton cu furtunul de pe trotuar În fiecare dimineață includ și meduzele moarte ale prezervativelor și, ici-colo, câte-un toc pierdut, zăcând ca un ghioc părăsit.) Fetele stau lângă bordură, iar mașinile trec pe alături. Cadillacuri verzui, Tornadouri roșii ca focul, Lincolnuri care Înaintează cu gurile deschise, toate impecabile. Cromul scânteiază. Capotele lucesc. Nici o pată de rugină pe nicăieri. (Ceea ce Îl uimește Întotdeauna pe Milton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de veacuri. Ca din lână, ca din ace. łeși rețeaua de ghioace. De celule-n care pui Mierea dulce și un pui. Scule, numere, cântare Au spus la măsurătoare Că-ncăperea cea mai mare În găoaca cea mai mică E ghiocul tău, fetică. Ești, pe lumea de sub cer. 4. Explicați printr-un cuvânt sensul expresiilor: umbra. Iepurașul împietri de groază...” Cel mai mare inginer. Pe-ntuneric, făr’ să știi. Ai făcut bijuterii Și minuni în toată clipa Cu musteața și aripa
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
uriașă parohie lipsită de enoriași. Sunetul era fizic, material, de-l puteai percepe cu toată suprafața corpului și nimic nu mai era în jur, fără doar această vibrație de bronz, ca și cum te-ai fi aflat în străfundurile spiralate ale unui ghioc. Pimen trăgea cu meșteșug sforile clopotelor aninate de bolta înaltă a unei galerii învecinate. Înconjură apoi bisericuța de trei ori, cu toaca de paltin pe umărul stâng, lovind-o ritmic cu ciocănelul. Călugărul intră în schit și Bătrânul îl urmă
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
Monitorul Oficial, cu precizarea că o face în spiritul reglementărilor Comisiei Europene (oare cum s-o fi numind acea comisie, tare aș fi curios ca să știu). Ceea ce va însemna că de azi cititorii în zodii, numerologii, astrologii, și ghicitoarele în ghioc, palmă sau cafea, ar trebui să aibă case de marcat, să le taie chitanță clienților lor, să țină contabilitatea fraierilor și, normal!, ca orice întreprinzător să plătească impozit pentru veniturile rezultate din aceste activități. Este de la sine înțeles că legea
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
fiindcă în orice meserie se poate da și rasol, iar omul trebuie să știe unde să reclame. Cred totuși, că Fiscul va rămâne pe mai departe cu tolba goală, fiindcă după câte se cunoaște, în inteligența lor nativă, futuroloagele cu ghioc, glob de cristal sau alte mijloace de fraierire nu vor vrea să vadă precum românii, impozitată și capra vecinului și mai mult ca sigur, vor prefera să rămână cu toatele în clandestinitate. Iar măsura luată tot la plesneală, ca de obicei
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
uriașă parohie lipsită de enoriași. Sunetul era fizic, material, de-l puteai percepe cu toată suprafața corpului și nimic nu mai era în jur, fără doar această vibrație de bronz, ca și cum te-ai fi aflat în străfundurile spiralate ale unui ghioc. Pimen trăgea cu meșteșug sforile clopotelor aninate de bolta înaltă a unei galerii învecinate. Înconjură apoi bisericuța de trei ori, cu toaca de paltin pe umărul stâng, lovind-o ritmic cu ciocănelul. Călugărul intră în schit și Bătrânul îl urmă
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
de găină, corn de rinocer... - Oho, dar ați prins limbariță, nu glumă, exclamă Mașa, pe care comparațiile oaspetelui avură darul s-o liniștească pe moment. - Măgar, tichie de mărgăritar, gaură de șarpe, gaură de la covrig, sutană, insectar, aripă de fluture, ghioc, lampă, bec, turui musafirul și se opri. Hopa, spuse el, unde am rămas? - Nu Înțeleg ce vreți să spuneți. - Am rămas la bec, exclamă musafirul. Am să Încerc să-ți spun povestea până la capăt și apoi plec. Nu mai e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
familia cu apucăturile ei ciudate, astfel încât ajunseseră să se teamă că, dacă îi mai amânau mult căsătoria, avea să le rămână pe cap pentru totdeauna, ci mintea i se întuneca, cu rațiunea i se va risipi ca semințele dintr-un ghioc de mac. Petrecuseră nopți albe la rând, strânși la fereastră să o vadă plimbându-se fără țintă prin grădină, fiind apucată dintr-odată, după cea de-a douăzecea aniversare, de somnabulism. Tatăl ei în pijamale o privea pălind, iar mătușile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
obraji, auzise cum începeau să cânte greierii, prima întrebare ciudată a unei broaște în noapte, orăcăitul, din ce în ce mai puternic odată cu înserarea care se scurgea din pământ și din umbrele întunecate din jurul său. Ieșise din burțile negre ale tuberculilor de sub pământ, din ghiocurile ascunse de semințe și flori, din cărăbușii ca cerneala și din bambusul gol pe dinăuntru. Văzuse petalele albe ale florilor de noapte desfăcându-se, o spuză de stele lucitoare apărând deasupra sa; mirosise iasomia plantată de mama sa și laurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
-te punguliță... Punguliță punguliță, cui mă lași?, începe să fredoneze Sarsailă. Și-odată, îl vezi cum e altul: a uitat totul, e galant, politicos, parcă a înnebunit de-a binelea. Sare de pe trambulină, proaspăt, drept în fața ghicitoarei Gina. Frumoasa ascunde ghiocul între sâni, să-l încălzească, cum a învățat-o șatra pribeagă. — Scumpo, stai pe la Piața Bulibașa, nu? Odalisca nu se supără de glumă. Străvechiul trib a învățat-o să nu se supere niciodată, reginele nu pot fi ofensate. Ridică pletele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
ajute cu metempsihoza străbunilor nomazi la dezlegarea vrăjitoriei handicapaților? De parcă, altfel, n-ai găsi și singur drumul spre ușa cu minuni a fugarului, ascuns în cartierul gitan, în dreapta Alimentarei, după centrul de sifoane, în topografia incertă a ficțiunii, ca în ghiocul invizibil ascuns între sânii colegei de la postul de observație TRANZIT. Să nu se mai știe ce e adevăr inventat și ce e minciună verosimilă, în realul imediat, la un pas?! Umbre, accident magnetic, deviere nervoasă, coduri amestecate, iluzie boreală... Dispăruse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
la angroul din Militari să cumpere mâncare pentru cățeii Politehnicii, cu banii adunați din toată redacția). Îmi vine să spun că, până nu vor da frigurile, nu mai am ce să caut acasă, unde îmi voi regăsi intactă recuzita romanului: ghiocul ținând loc de scrumieră, Figaro la o înălțime respectabilă pe baloții de maculatură, în curând strivită între turnul lor și tavan, tot sus, pe dulap, felicitarea de ziua mea pe care Țâru mi-a schițat la ultimul șaișpe noiembrie portretul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
o viață monotonă. La apariția mea începu să sufle înveselit în fluierul de alamă, iar un câine albinos prinse a coborî în salturi mari, hiperbolice promontoriul, care de aici pare greu accesibil. Eu plecasem de-a lungul plajei, să caut ghiocii aceia spectaculoși pe care Marea îi aducea la țărm, de obicei sparți. De data asta umblam cu o motivație mai specială, știind că undeva în dreptul corturilor o fată șic, într-un tricou pe care vântul de dimineață i-l face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
obraji, auzise cum începeau să cânte greierii, prima întrebare ciudată a unei broaște în noapte, orăcăitul, din ce în ce mai puternic odată cu înserarea care se scurgea din pământ și din umbrele întunecate din jurul său. Ieșise din burțile negre ale tuberculilor de sub pământ, din ghiocurile ascunse de semințe și flori, din cărăbușii ca cerneala și din bambusul gol pe dinăuntru. Văzuse petalele albe ale florilor de noapte desfăcându-se, o spuză de stele lucitoare apărând deasupra sa; mirosise iasomia plantată de mama sa și laurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
curată Luminată Ca steaua pe ceri Ca apa pe mări Ca argintul curat Ca aurul luminat.” — Te sâmți mai bine? Așază-te aici pă saltea că îndată îți va trăce. Dedi le avea cu descântecele și cu ghicitul. Avea un ghioc mare, lucios de care nu se desprindea când pleca din cort. Femeile o cunoșteau și îi cereau să le ghiceasă. Altă dată când erau presate de necazuri, veneau chiar ele la cort. O dată a venit o femeie cu fata ei
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
păr, o bucățâcă dintr-o cămasă d-a lui, un fir dintr-un ciorap, orice. — Când femeia a venit cu semnul, Dedi s-a așezat jos pe un mladăr de fân, mamei i-a dat un scăunel mic, a scos ghiocul din buzunarul fustei,a așezat peste el bucățica din cămașa băiatului, a făcut cruce peste ghioc, a pus-o și pe mamă să facă la fel și i-a zis. — Cât îți ghicesc, să te gândești numai la băiat, în
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
femeia a venit cu semnul, Dedi s-a așezat jos pe un mladăr de fân, mamei i-a dat un scăunel mic, a scos ghiocul din buzunarul fustei,a așezat peste el bucățica din cămașa băiatului, a făcut cruce peste ghioc, a pus-o și pe mamă să facă la fel și i-a zis. — Cât îți ghicesc, să te gândești numai la băiat, în nicio altă parte și să nu mă întrărupi cu întrăbări. S-a uitat lung la ghioc
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
ghioc, a pus-o și pe mamă să facă la fel și i-a zis. — Cât îți ghicesc, să te gândești numai la băiat, în nicio altă parte și să nu mă întrărupi cu întrăbări. S-a uitat lung la ghioc, a mai bodogănit ce-a mai bodogănit în timp ce mama băiatului aștepta nerăbdătoare. A simțit o oarecare teamă transmisă de concentrarea Brândușii. — Hm?! Băiatul ăsta are o suferință interioră pe care n-o arată. Poate că nici el nu-și dă
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
ai grijă dă el femeie, că mult n-o duce. — Ce mă fac Brândușo, Brândușo, a început să plângă mama băiatului. Îmi pare rău că-ți spun toate astea. Bine-ar fi să nu să întâmple, dar așa mi-arată ghiocul. — Ce mi-s datoare? Nimic, că nu-i bine ce-am văzut. După câteva luni Brândușa s-a-ntâlnit cu mama băiatului. Era în doliu. Niculăiță murise. Să fi fost o coincidență, o întâmplare sau chiar puterea de previziune a Brândușii? Destul
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
de femei apăsau legănat fără încetare pedale pe sub mese ca să pună acele mașini în mișcare. Nestor se întoarse spre fereastra ce dădea în curticica pe unde intraseră, iar pe pervazul prăfuit zări o scoică uriașă în formă de melc. Un ghioc. Mama se amuza în timp ce stătea de vorbă cu o doamnă pe intervalul dintre mesele cu mașini de cusut și bucăți de material cusut se încrețeau cu grăbire în vălurele, sub piciorul lor cu ac mișcător-bezmetic -, și ele amândouă aruncau rând
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
zâmbitoare-ocrotitoare spre el, mai întâi doamna și apoi mama. Doamna i se adresa lui strigându-i ceva peste mese, dar zgomotul era prea mare ca s-audă ce spune. Nici nu apucase să se apropie și să pună mâna pe ghioc, când mama veni din spate să-l ia de mână și îl trase printre mașini de cusut care se învârteau turbate către peretele înalt din fundul sălii, unde era un spațiu larg fără mașini de cusut, zgomotul era mai scăzut
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
numai de-ale lor, fără să le deranjeze nimeni. Se răsuciră pe călcâie și se îndepărtară. Și aici, în sala asta fără mașini de cusut, pe pervazul unei ferestre mai mult lungi decât înalte, împărțită în ochiuri, se afla un ghioc. Pervazul nici nu era prea prăfuit. Nestor apucă ghiocul și îl duse la ureche. La celălalt capăt al pervazului, hăt-departe, o pisică alb-roșcată sări pe dușumea, moale pe pernițe moi. Șșșșșșșșș se auzea egal și adânc în interiorul ghiocului. Pisica trecu
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]