242 matches
-
e plin Universul. Ascultă mugetul ei când îi smulge din sineși / pe cei care vor să trăiască. Vei auzi plânsul tău, / O, munte de foc, cu centură de flăcări / și întreită cunună de jar. Tu ești acela. Aceia sunt tu: ghiocul și miezul, / pescarul și peștele său, / înainte și după tăcere. / O, inima pietrei înlăcrimate... " Șt. Aug. Doinaș, în chiar prefața la volumul "Arca", spune: "Dacă-l numesc pe Mihai Ursachi poet dotat cu o imaginație capabilă, într-adevăr, să dubleze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
încap în jumătate de autobuz!” O clipă țigăncile au părut încurcate. Una chiar a roșit. Lumea din jur rîdea în hohote. Dar țigănușul n-a apucat să-și savureze victoria: cea mai în vîrstă l-a poftit să-i mănînce „ghiocul”! Plus alte vorbe „condimentate”. Deși după episodul rebotezării lui Milarepa în Marù n-ar fi trebuit, am fost consternat să aflu (eram la Gîrleni, la închiderea „Lunii cărții la sate”) că Petru Cimpoeșu, de a cărui acuitate eram convins, neagă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în conștiințe, mergând până la psihoză și delir. Roman perpetuu ilustrează lapidar ideea repetabilității existențelor individuale, determinate de condiții imuabile. Personajele nu pot deveni „eroi”, creatori de acțiune și destin, ci doar victime, figurând în desfășurări impuse din afară. În romanul Ghiocul (1934), ideea de predestinare e sugerată încă din titlu. Preotul Valeriu Darie luptă să-și reprime structura pasională, dar până la urmă cade în păcat. Personajul - urmărit și în Înălțarea la cer (1938) - este dominat de o etică a ispășirii, retrăgându
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
de expresie figurată, de comparații proaspete și grațioase... E. LOVINESCU SCRIERI: Munții, Iași, 1918; Floarea pământului, Iași, 1920; Povestea omului, Iași, 1923; Zilele vieții, București, 1927; Roman perpetuu, București, 1928; În căutarea mea, București, 1933; Cuvinte de dincolo, București, 1934; Ghiocul, București, 1934; Dumnezeu, București, 1936; Înălțarea la cer, București, 1938; Comedia umană, București, 1940; Pământ și om, București, 1942; Lumea cea mică, București, 1944; Obsesia, București, 1946; Oameni de lut, București, 1947; Floarea soarelui, București, 1953; Sfredeluș, București, 1953; Hoțu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
Botez, FCL, 1932, 466; Călinescu, Cronici, II, 345-349; Petre Pandrea, Analize, VR, 1934, 7; Boz, Cartea, 69-76; Șerban Cioculescu, „Cuvinte de dincolo”, ADV, 1934, 15521; Streinu, Pagini, V, 56-63, 209-212; Iorga, Ist. lit. cont., II, 197, 243-244; Erasm [Petru Manoliu], „Ghiocul”, „Credința”, 1935, 336; Al. A. Philippide, „Ghiocul”, CLI, 1935, 14; G. Călinescu, „Ghiocul”, ALA, 1935, 741; Petre Pandrea, „Ghiocul”, DEP, 1935, 2244; Octav Șuluțiu, „Ghiocul”, F, 1935, 2; Ralea, Scrieri, II, 477-479; Biberi, Études, 125-126; Călinescu, Ulysse, 394-398; Munteano, Panorama
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
345-349; Petre Pandrea, Analize, VR, 1934, 7; Boz, Cartea, 69-76; Șerban Cioculescu, „Cuvinte de dincolo”, ADV, 1934, 15521; Streinu, Pagini, V, 56-63, 209-212; Iorga, Ist. lit. cont., II, 197, 243-244; Erasm [Petru Manoliu], „Ghiocul”, „Credința”, 1935, 336; Al. A. Philippide, „Ghiocul”, CLI, 1935, 14; G. Călinescu, „Ghiocul”, ALA, 1935, 741; Petre Pandrea, „Ghiocul”, DEP, 1935, 2244; Octav Șuluțiu, „Ghiocul”, F, 1935, 2; Ralea, Scrieri, II, 477-479; Biberi, Études, 125-126; Călinescu, Ulysse, 394-398; Munteano, Panorama, 268-270; Călinescu, Ist. lit. (1941), 736-739; Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
7; Boz, Cartea, 69-76; Șerban Cioculescu, „Cuvinte de dincolo”, ADV, 1934, 15521; Streinu, Pagini, V, 56-63, 209-212; Iorga, Ist. lit. cont., II, 197, 243-244; Erasm [Petru Manoliu], „Ghiocul”, „Credința”, 1935, 336; Al. A. Philippide, „Ghiocul”, CLI, 1935, 14; G. Călinescu, „Ghiocul”, ALA, 1935, 741; Petre Pandrea, „Ghiocul”, DEP, 1935, 2244; Octav Șuluțiu, „Ghiocul”, F, 1935, 2; Ralea, Scrieri, II, 477-479; Biberi, Études, 125-126; Călinescu, Ulysse, 394-398; Munteano, Panorama, 268-270; Călinescu, Ist. lit. (1941), 736-739; Al. Piru, „Lumea cea mică”, VR, 1945
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
Cuvinte de dincolo”, ADV, 1934, 15521; Streinu, Pagini, V, 56-63, 209-212; Iorga, Ist. lit. cont., II, 197, 243-244; Erasm [Petru Manoliu], „Ghiocul”, „Credința”, 1935, 336; Al. A. Philippide, „Ghiocul”, CLI, 1935, 14; G. Călinescu, „Ghiocul”, ALA, 1935, 741; Petre Pandrea, „Ghiocul”, DEP, 1935, 2244; Octav Șuluțiu, „Ghiocul”, F, 1935, 2; Ralea, Scrieri, II, 477-479; Biberi, Études, 125-126; Călinescu, Ulysse, 394-398; Munteano, Panorama, 268-270; Călinescu, Ist. lit. (1941), 736-739; Al. Piru, „Lumea cea mică”, VR, 1945, 11-12; O.S.C. [Ovid S. Crohmălniceanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
Streinu, Pagini, V, 56-63, 209-212; Iorga, Ist. lit. cont., II, 197, 243-244; Erasm [Petru Manoliu], „Ghiocul”, „Credința”, 1935, 336; Al. A. Philippide, „Ghiocul”, CLI, 1935, 14; G. Călinescu, „Ghiocul”, ALA, 1935, 741; Petre Pandrea, „Ghiocul”, DEP, 1935, 2244; Octav Șuluțiu, „Ghiocul”, F, 1935, 2; Ralea, Scrieri, II, 477-479; Biberi, Études, 125-126; Călinescu, Ulysse, 394-398; Munteano, Panorama, 268-270; Călinescu, Ist. lit. (1941), 736-739; Al. Piru, „Lumea cea mică”, VR, 1945, 11-12; O.S.C. [Ovid S. Crohmălniceanu], „Obsesia”, CNT, 1947, 48; Călinescu, Literatura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
aprobase documentul. Iată cine au fost interpreții acelei drame: „Gruia Novac (Mircea); Claudia Cornescu (Mara); Rodica Cucu (Arina); Iulian Rusu (Mihail); Mioara Buta (Visa); Vasile Dima și Nicolae Taciu (VÎlcu); Mircea Strugaru (Sin); Gheorghe Mușat și Constantin Bușilă (Radu); Mitrea Ghioc (Roman); Costică Avădănii (Vlad); Ion Burghelea (Sofronie); Constantin Drăgoi (Ioan); Mihai Comănescu și Ștefan Secară (Francisc); Nelu Andoniu (călugăr tînăr); Ion Chioreanu și Mișa Simionescu (Musa Celebi); Gheorghe Herescu (Însoțitorul lui Musa); Ion Vrînceanu (fierarul și ciobanul Cucu); Florin Sava
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Adela * Concursul Istoria mea-Eustory, 2005-în prezent, echipaje premiate la faza națională 1. premiul II și participare la faza europeană la Academiile Eustory a elevilor Padurariu Emilian- „Conflicts in the European Past and Their Echoes in the Present” , Berlin , august 2006 Ghioc Elena- „Multiple Cultures and Civilizations in Bucharest and Sighisoara” , Sighisoara, septembrie 2006 Popa Cosmin- „Exclusion and Ghettoization in European History”, Venetia, septembrie 2006 Profesor coordonator Mercaș Hariclea 2. premiul II și participare la faza europeană la Academia elevilor Banu Corina
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93486]
-
familie, studiază colecțiile muzeelor din regiune, adună un material variat pe care se străduie să-l integreze unui context istoric. În cadrul ediției a IV-a a concursului Eustory, în 2006, lucrarea „A scrie istoria lui acasă” realizata de elevii Elena Ghioc, Popa Cosmin, Emilian Padurariu, coordonați de profesorul Mercaș Hariclea a fost distinsă cu premiul al II-lea. Subiectul ales a fost familia pășcăneană, de ieri și de astăzi sau o încercare de a exprima aspectul privat a unui oraș a
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93486]
-
trei dintre membrii echipei coordonate de profesor Mercas Hariclea au participat la Școlile de Vară organizate de Fundația Eustory: Popa Cosmin la “From Venice to Warsaw to Paris: Exclusion and ghettoization in European history”desfășurată la San Servolo-Venice | Italia; Elena Ghioc la “Multiple cultures & civilizations: blessing or threat?” desfasurata București și Sighișoara | România și Emilian Padurariu la “Looking back into the present:Conflicts in the European past and their echoes in the present” ,Berlin-Wannsee | Germania. În 2008 trei elevi, Lungu Brindusa
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93486]
-
flagrantă contradicție cu „statornicia” medievală, suspectate a se afla în contact cu diavolul, căci descântau - nu întâmplător prima acuză de vrăjitorie a fost aruncată, în Franța, în 1499, unei țigănci, [care a și fost spânzurată] -, ghiceau în bobi ori cu ghiocul, erau în stare să deoache, transmiteau boli, secau laptele vacilor și al oilor, legau apele - ca solomonarii -, erau în stare să provoace secetă, semănau spaimă, temă, lângă ceilalți factori producători de violență și de insecuritate 423), văduvele care atrăgeau asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a afla (3); copii (3); curios (3); glumă (3); nu (3); poveste (3); suspans (3); taină (3); unde (3); vrăji (3); alege (2); arici (2); banc (2); bănui (2); cafea (2); cărți (2); ceva (2); a descoperi (2); destin (2); ghioc (2); gîndește (2); a gîndi (2); intuiește (2); isteț (2); încerca (2); îndoială (2); loto (2); multe (2); nesigur (2); nimereală (2); nimerește (2); nimerești (2); nimic (2); păcăleală (2); palmă (2); a presupune (2); prezice (2); prost (2); provocare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
muște// trăgînd tăcut din tunuri sub nori la fel de joși -/ lucea și-atunci pe salcii o ploaie de-nceput,/ o stea vroiau să-mpuste acești eroi faimoși.// Însă trecură colțul și nu i-am mai vazut! (Trăgînd tăcut din tunuri). Timiditatea ("Ghiocuri sparte pe masa de lucru/ teamă de a voi să scriu poezie/ într-o lume în care-au biruit cascadorii" - Meditație) se apără - de cînd lumea - prin ironie. Adică prin acea irealizare ușoară, la îndemînă, prin acea alegra, fin-cinică dezicere
Un basm pentru adulti by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18133_a_19458]
-
Contor Zenner Arad, „U“ Cluj și Farul Constanța. Iată componența lotului: Mădălin Gârbău (Contor Zenner), Valentin Calafeteanu, Vlad Dan, Cristian Barabas (Metrorex), Costică Merșoiu, Ștefan Dumitru (Steaua), Bogdan Voicu, Ioan Teodorescu („U“ Cluj), Flavius Dobre, Florin Teașcă, Horațiu Bărgăunaș, Vasile Ghioc (Dinamo), Ion Dimofte (Suceava) și Darie Curea (Farul). l Între 16-18 iulie este programat Raliul Argentinei, contând pentru etapa a opta a Campionatului Mondial de raliuri. Pilotul francez Sebastien Loeb (Citroën) a reușit să obțină în ultima cursă, Raliul Turciei
Agenda2004-29-04-Sport () [Corola-journal/Journalistic/282668_a_283997]
-
ca să-i reluăm spusa), o bogăție de fraze încântătoare. „Vântul suflă unde vrea, ubi vult, și tu auzi vuietul lui, dar nu știi de unde vine, nici încotro se duce. Adulmecă-l! Nu cumva să-ți scape vuietul mării în inima ghiocului!“. Sau vorbind despre cuvinte: „lăsându-le ș...ț pradă împietririi dăinuitoare în acea icoană trecătoare pe care ș...ț ființa etern curgătoare a proiectat-o pe cerul cuvintelor ca să se dezvăluie (însă doar în fulguranța clipei) pe sine sieși“. Găsim
Mihai Șora: despre rostul dialogului by Vasile Savin () [Corola-journal/Journalistic/2525_a_3850]
-
cerului, trup fără rost." (A murit o ciocârlie); "Și parcă stam și lunecam prin timp,/ De brațe de statui îmbrățișată" (Stare de grație); "Ucide o pasăre - oasele-s pline de vis,/ Înjunghie leul - sar leșuri de foame-ancestrală" (Curajul); E gol ghiocul vieții dezlegate/ De vuietul în care a trăit,/ Doar un strigoi al apelor sărate/ Îi dă târcoale, vânăt, pătimit." (Ghioc); Eu nu te-am auzit chemându-mă,/ Eram la rugă-n inimă" (De mă chemai). Demnă de semnalat este și
A fost o data o poeta by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10153_a_11478]
-
Stare de grație); "Ucide o pasăre - oasele-s pline de vis,/ Înjunghie leul - sar leșuri de foame-ancestrală" (Curajul); E gol ghiocul vieții dezlegate/ De vuietul în care a trăit,/ Doar un strigoi al apelor sărate/ Îi dă târcoale, vânăt, pătimit." (Ghioc); Eu nu te-am auzit chemându-mă,/ Eram la rugă-n inimă" (De mă chemai). Demnă de semnalat este și intonația imnică: "De Sărbătoarea Primăverii ninge./ E semnul bun. Nămeți topesc din cer,/ Sus aerul rarefiat se-ncinge,/ În mâini
A fost o data o poeta by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10153_a_11478]
-
Textul ce se scrie pe sine“, luciditatea globalizantă, impresia de sterilitate n-au suspendat creația în calitatea sa de reflectare a ființării, ci au condus-o către peisaje noi ale interiorității omului, fie și bizar încifrate, labirintice, absurde. Emoția estetică, ghioc în care răsună marea ființei, e o inevitabilă, decisivă instanță de control în materie de artă. Iată opinia lui Merleau Ponty: „Legătura cuvîntului cu sensul său viu nu este o legătură exterioară, de asociere, sensul locuiește cuvîntul (...). Sîntem obligați să
Postmodernism? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6713_a_8038]
-
al doilea - foarte necăjit că mai e colțuros. SEARĂ ...în fapt de seară întinzi mâinile cu degetele răsfirate printre care curge nisipul negru al propriei umbre odată cu prezicerile bizare ale ghicitoarelor care demult în tinerețile tale obișnuiau să stea cu ghiocul pe la porți de bazare... (în fond toate astea ar putea fi rezumate chiar la un ghioc plin cu nisip...) TRANSPORTATORII DE FLUTURI Lui Ioan Mânăscurtă Spre seară copii obosiți de goană de întrecerile de peste zi abia de apăsam amânat pedalele
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/3783_a_5108]
-
degetele răsfirate printre care curge nisipul negru al propriei umbre odată cu prezicerile bizare ale ghicitoarelor care demult în tinerețile tale obișnuiau să stea cu ghiocul pe la porți de bazare... (în fond toate astea ar putea fi rezumate chiar la un ghioc plin cu nisip...) TRANSPORTATORII DE FLUTURI Lui Ioan Mânăscurtă Spre seară copii obosiți de goană de întrecerile de peste zi abia de apăsam amânat pedalele; bicicletele alunecau atât de încet plutitor încărcate toate cu fluturi ce li se odihneau pe rame
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/3783_a_5108]
-
lumii, ca lume revirginizată chiar, poemul e un univers particular. El se constituie în finitudinea limbajului. Prin experierea specifică a acestei finitudini, el sugerează infinitatea, afirmă Doinaș cu depărtat ecou romantic: "poemul - un univers verbal finit - ne transmite, ca un ghioc sonor, sugestia universului infinit". Pe de altă parte, în virtutea condiției sale cosmotice, poemul e construcție absolută:"nici un element nu poate fi deplasat sau alterat fără a atrage după sine ruina întregului edificiu de sunete". Acest edificiu e construit însă de
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
Mircea, 59 ani l Țeperdel Ana, 80 ani l Oncu Margareta, 78 ani l Craiovan Petru Traian, 86 ani l Falcă Constantin, 70 ani l Boboiciov Petronela, 80 ani l Farcău Ioan, 76 ani l Pârvu Olga, 69 ani l Ghioc Cristina-Nicoleta, 6 săptămâni l Foltuțiu Saveta, 62 ani l Recski Ecaterina, 76 ani l Rusu Dorel-Stelian, 57 ani l Jivulescu Livia, 82 ani l Mălinoiu Elisabeta, 69 ani l Ignea Gheorghe, 77 ani l Gyuriș Floarea, 74 ani l Cazan
Agenda2004-43-04-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283001_a_284330]