357 matches
-
există o lege care interzice ca doctorii să-și deschidă farmacii, iar noi nu le permitem farmaciștiilor să se amestece În lucruri pe care nu le Înțeleg.“ Alberto era pe punctul de a deveni violent, așa că i-am dat un ghiont și asta l-a făcut să se răzgîndească. În ciuda simplității gestului, unul dintre lucrurile din Lima care ne-a impresionat foarte tare a fost faptul că pacienții din spital ne-au urat drum bun. Toți au pus mînă de la mînă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
ar fi dat s-o Îmbrățișeze, dar Neli se băgă pe sub mâinile lui și-l prinse de mijloc și-l trânti pe patul tare de-l făcu să icnească. Sări peste el, se luptară și se hârjoniră și cărându-și ghionți zdraveni În coaste. Să nu dai cu stânga! o somă Laur doar pe jumătate-n glumă. Știi ce tare dă cu stânga aia? Îmi spuse după ce se liniștiră. Nelișor, Neluța mea, se smiorcăi apoi, fă și tu o mâncărică de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
aspecte vizând războiul, pacea, prosperitatea sau justiția și care caută să explice, să convingă sau ambele. Ca ambasador al Națiunilor Unite, am scris memorandumuri președintelui Clinton când am simțit că procesul normal de luare a deciziei avea nevoie de un ghiont. Acestea se întorceau cu comentariile lui Clinton mâzgălite pe marginea foii, și trebuie să spun că uneori așteptam cu sufletul la gură să citesc ce avusese de spus președintele. Adesea se întâmpla să nu aflu multe, deoarece scrisul lui Clinton
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
dată... Acum!... Ce dracu’ ai ? Lasă-te să cazi tare peste el și gata! - Roy, pentru numele lui Dumnezeu, hai să coborîm ! O să se scoale. Am dat să mă ridic, dar Roy m-a ținut. Brusc, mi-a tras un ghiont zdravăn și am venit grămadă peste fazan. - L-am scos acuma. - Portofelu’? - Nu, pardesiu’. Ieșiserăm de-acum la suprafață, pe linia aeriană. Mi se-ntorsese stomacul pe dos de frică și toți mușchii mi se-ncordaseră de la efortul făcut ca să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
jos nu se mai zăreau nici fluviile, nici mările. [...] Sunetele și ecourile ce răzbăteau de pretutindeni îl asurzeau pe prinț, [...] și atunci el a început să se roage de mag să-l ducă înapoi [pe pământ]. Magul îi dete un ghiont și prințului i se păru că începe să cadă în gol. Când își veni în fire, văzu că ședea în palatul său, în același loc, și că îl slujeau aceiași oameni. [...] Magul zise : "Sufletele noastre au fost rătăcitoare, însă trupurile
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
aveau o sfoară, dar pînă la urmă au găsit. La mijlocul camerei, pe un scaun, teroristul este legat fedeleș. De frică făcuse în pantaloni. Ți-i frică, ai? Unde-i arma, nenorocitule, asasinule? Din cînd în cînd, teroristul era îndemnat cu ghionturi să răspundă la întrebări. 'mnezeii mă-ti de măcelar, ți-a pierit piuitul. Sigur e arab și nu știe românește. Ești român, mă? Este liftă străină, uite are părul negru ca smoala. Este arab. Bine mă musulmanule, nu te scoate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
părul negru ca smoala. Este arab. Bine mă musulmanule, nu te scoate Allah din mînele noastre decît mort. N-avem voie să-l omorîm. Ne facem, să-l speriem, tot nu știe românește. Oamenii se întreceau în a-i da ghionturi, nu prea tari, dar nici prea moi. Eu zic să-l spînzurăm... face unul cu ochiul ca să nu vadă musulmanul. Zis și făcut, unul îi trece un arcan pe după gît și întreabă pe ceilalți. Oare ține cîrligul de la lustră? Ține
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
era convins că, la o adică... mă rog, ceva, ceva, tot ar putea fi, adică, mai pe șleau, ar merge. Dacă-i tînără, nu se poate, dom'le, chiar nimic, ni mic. Înțelegi?! Sigur, moșnegii înțelegeau, chițcăiau și-și dădeau ghionturi tîmpite de pubertini, excitați de vorbe. Doru, ceferistul, trecea drept cel mai cu experiență în domeniu. În calitate de "naș", cele prinse fără bilet... înțelegeți, nu? Toți ascultau ce povestea Doru despre orgiile din compartimentul lor special. Acum însă au rămas cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Cotroceni, după eșecul CDR-ului de a administra țara mai bine decât o făcuseră „structurile”. Unde sunt „oamenii de bine”, capabili de a determina schimbări de fond? Unii, foarte puțini din păcate, au încercat politicul și s-au ales cu ghionții ridiculizărilor noastre. Alții - despre care credem că ar trebui să intre în joc - își ascund refuzul în spatele celebrei „politica e o târfă”. Este. Cu ce nu mă împac însă rămâne ideea că politica ar fi o abstracțiune, o târfă în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
nomenclaturiști și copii de mingi ai acestora, papagali ai eternei Securități sau doar simpli cârcotași iau peste picior oameni cărora nu le prea ajung la genunchi. Te apucă sila când vezi cine uită sistematic de Carmen Popescu, cine îi dă ghionturi lui Gabriel Andreescu, cine îl denunță drept „chiabur” pe Mircea Dinescu, cine consideră că Doina Cornea are „o minte de bibilică”, cine pretinde că Radu Filipescu cam „doarme pe el”, cine scrie că grupul de la Iași nu e decât „o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
din ce în ce „spiritului”, râsului moderat și zâmbetului cu subînțeles. De fapt, Ionescu reînvia o tradiție milenară, cea a farsei populare, fundamental legată de tradiția Carnavalului și de manifestările (manus-fendo = a lovi cu mâna) ei specifice : bufoneria, travestirea, năzbâtiile, ghionturile, tifla. În treacăt fie zis, cea mai formidabilă tiflă a lui Ionescu, în primul rând la adresa confraților săi din România anilor treizeci, dar și la adresa contemporanilor săi în genere, a fost intrarea la Academia franceză.) Întocmai ca în Nu, excesul
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
zice, și se laudă. Nu e chestiune de care să nu-și dea el seama: „Am priceput imediat șmecheria!”, susține, și se bate cu două degete la tîmplă. Aflat pe o poziție subalternă în redacție, primește din cînd în cînd „ghionturi” de la G. Întrucît „ăla e încăpățînat”, cedează pe moment, dar promite: „I-o plătesc, fără îndoială...” După un timp îl auzi: „I-am făcut-o!” în ședințe, cînd ia cuvîntul, la început laudă, se tîrîie cu burta pe pămînt, ca să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
n-a visat la atâta avere în așa scurt timp. Pe vremuri, când voiai să spargi o nuntă sau un bal, dacă te ținea punga și pumnul, luai țiganul de gât, îi spărgeai vioara de cap, îi dădeai și câțiva ghionți, acela țipa ca din gură de șarpe și fugea cu toată trupa după el. Apoi, lumea se împrăștia, că doar petrecere fără lăutari nu se poate. Păi, dacă nu poți să dai de pământ cu Boc și cu ai lui
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
P.D.L ă iștilor în opoziție era destinată celor care aveau o undă de îndoială în legătură cu viabilitatea programului de 15% și 25%, așa că i-a băgat puțin în sperieți, drept care s-au aliniat cuminți în spatele șefului. 15 iunie 2010 Trei ghionți de la răsărit Motto: lat. „Ad augusta per angusta” „La rezultate strălucite se ajunge pe căi înguste” Parcă e un făcut! În timp ce la București fierbeau asumările de răspunderi, moțiunile de cenzură, protestele de stradă ale bătrânilor, speriați că n-or mai
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Republicii Moldova, la București, singurul moldovean din politica transpruteană care își afirmă românismul sus și tare, din răsărit, de la Moscova, de la Medvedev, Putin și Lavrov, bate spre noi un vânt aspru, de stepă, care nu ne sfichiuește fața, ne dă cu ghiontul în coaste. Ca răspuns la poziția românească a președintelui Ghimpu, care a refuzat să participe la parada de la Moscova, organizată de 9 Mai, Ziua Victoriei, și care vede în viitor înlăturarea efectelor Pactului Ribbentrop ă Molotov, Rusia, după prealabila înțelegere
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
șase luni cât l-am făcut să aștepte să fie plătit. — Paola, Îmi pare rău. Credeam că l-am plătit, și-apoi am uitat de asta. Mi-am cerut iertare de la el. Ea așeză paharul jos și dădu ficatului un ghiont iute. — Paola, era vorba de doar două sute de mii de lire. Asta n-o să-l trimită pe vărul tău Mario la căminul săracilor. — De ce-i spui mereu „vărul meu Mario“? Brunetti fu cât pe ce să spună: „Fiindcă e vărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
de celulă? Întrebă el cu blândețe. Deși erau În general de acord asupra politicii, Brunetti votase Întotdeauna cu socialiștii, În vreme ce Paola votase, Înverșunată, cu comuniștii. Dar acum, odată cu declinul sistemului și cu moartea partidului, el Începuse să-i dea ușor ghionturi. Paola nu se sinchisi să-i facă hatârul cu un răspuns. El Începu să scoată farfurii pentru a așeza masa. Unde sunt copiii? — Amândoi sunt la prieteni. Apoi, Înainte ca el să poată Întreba, ea adăugă: — Da, au sunat amândoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Și porniră pe acel drum în noaptea ceea cu stelele înțepenite pe cer, fără lună, fără nici măcar o adiere în aerul dilatat enorm deasupra vechiului mormânt. Lupău Copiii se înghesuiau în cercul strâmt, călcându-se pe picioare, țipând, dându-și ghionți, râzând cu gura până la urechi și arătând cu degetul omul acela, transpirat și cu cămașa sa prinsă doar într-un singur nasture aproape de gât, având pe deasupra o haină jegoasă al cărei culoare inițială ar fi fost imposibil de precizat. Unul
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
prostituatele care ți-au trecut pragul casei decât hoții pragul închisorilor. Nu știu de ce, dar mi-a venit să râd. - A tunat și ne-a adunat, nu-i așa, Rotari? Mânia i-a pierit pe loc, mi-a dat un ghiont că de-abia m-am ținut pe picioare și a început să râdă și el. - Curvar blestemat, asta ești, Stiliano, dar ce m-aș face fără tine? Așa s-a sfârșit și această nouă râcă dintre noi, dar nu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
fi clasificată și chiar tratată sau măcar ținută sub control (probabil că, În românia acelor vremuri, nici măcar părinții ei nu știau acest lucru) și eram preocupată exclusiv de gândul să scap cumva de ea. Plimbarea ne-a picat cam cu ghionturi, așa că, ajunse la vasul libertatea, am hotărât să ne Întoarcem, fărĂ suc, prin oraș de data asta, și să luăm autobuzul spre casă. Nebuna se ținea scai de noi. Diana a avut noroc : autobuzul ei a venit imediat. Soarele se
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
conservă de pește sub nas. Nu am Înțeles cum voia s-o mănânc și oricum numai de mâncat nu-mi ardea, așa că nu am făcut nici un gest. — Hai, dă-i drumul și mănâncă, mi-a spus el trăgându-mi un ghiont În spate. Nu face pe sensibila. VĂzând că În continuare nu schițam nici un gest, a Început să se enerveze. — mănâncă, spuse el lovindu-mă cu piciorul. A mai așteptat câteva clipe, apoi a dat un șut conservei, care a zburat
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
București, specializându-se ca lucrător mecanic. Animat de idei socialiste, debutează cu un articol în ziarul „Munca” al lui C. Mille (1893), apoi continuă intens cu proză și versuri umoristice în „Adevărul”, „Vieața”, „Povestea vorbei”, „Lumina” (Ploiești), unde semna rubricile „Ghionturi versificate” și „Glume”, „Sămănătorul”, „Evenimentul” (Iași), unde a fost și redactor în 1904-1905, „Viața” (1906), „Viața literară și artistică”, „Dimineața”, „Minerva”, în care îi apar și trei romane polițiste în foileton semnate Const. Fulger, „Minerva literară ilustrată”, „Seara” și sporadic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288894_a_290223]
-
limbaj se dublează la Mircea Daneliuc de drama nemajusculizată a cotidianului, de o perpetuă agresiune săvârșită nu prin pumnale, arme de foc sau convulsii majore, ci prin multitudinea îmbrâncelilor din niște zile ce numai asta sunt: înverșunare, prostie, nedreptate măruntă, ghionți, palme"310. Analiza comparativă a filmului cu altele de talie europeană și transferarea situației fictive în realitate deplasează comentatorul spre condiția scriitorului din țară, înăbușit de aglomerația străzii, de limba răstită, stâlcită: "Din sutele de vorbe țipate ale acestei "probe
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
un milion de scenarii, fiecare din ele perfect rațional. Mici arabescuri la început, care nu iau naștere dintr-un motiv anume, dezlănțuie cascade de consecințe ce fac ca, retrospectiv, un anumit viitor să pară inevitabil. Dar cel mai slab prim ghiont intră în contact cu un alt jgheab și istoria virează într-o altă albie plauzibilă, depărtându-se încontinuu de traseul ei originar. Rezultatele finale sunt atât de diferite, perturbarea inițială atât de banală în aparență! Dacă niște viermișori stăpânesc marea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
și ei/ limbuța românică/ sau limbișoara românuță/ în copilărie/ cum mi s-a pocit mie numele/ probabil pentru faptul că/ eram bucălat/ tocmai bun de smotocit/ și de tras de obraz ce mai faci găbișor/ horățel etc. [...] apoi îi trag ghionturi uneori/ îmi scapă câte-o vorbă mai tare/ retroversiuni de genul/ quid pubula mea/ dar amândoi știm că e doar o joacă o/ joacă de-a trezitul la lume// și-atunci îmi spune păsări/ iar eu îi spun nepăsări/ pare
Europa latină by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9024_a_10349]