340 matches
-
bată/ peste rănile noastre de glorie...».” Emoționanta pagină a lui Radu Călin Cristea face parte dintr-un grupaj In memoriam Traian T. Coșovei, publicat de revista OBSERVATOR CULTURAL (nr. 447, 9-15 ianuarie), gupaj unde putem citi și texte de Bogdan Ghiu, Doina Ioanid și Marius Oprea. Despre poziția României pe hartă REVISTA 22 (nr. 1, 7-13 ianuarie) publică un interviu cu Robert D. Kaplan, care este chief geopolitical analyst pentru Stratfor și autorul unei cărți importante nu doar pentru specialiștii în
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2892_a_4217]
-
problemă: cum de unele dintre textele de aici aduc (de departe, poate, dar aduc!) cu formule poetice așa-zicând concurente? Poemele de la p. 56 și p. 57 (le identific așa, numeric, pentru că nu au titlu) amintesc de solipsismul unui Bogdan Ghiu; cele de la p. 100 și 101 sunt, parcă, desprinse din Georgicele lui Mircea Cărtărescu; sound-ul falsului cântec de leagăn de la p. 282 vine, după părerea mea, direct din Florin Iaru. Mă limitez, pentru a ilustra situația, la un citat: „«Noapte
Monoran, plutonicul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2896_a_4221]
-
de condor pe strada măsurătorilor de sare o cărămidă din fereastra zidită a lui vona cravata lui kavafis într-o frizerie frigiderul norei iuga plin de soare și rochiile lui almosnino din bețișoare de brad gentuța de umăr a lui ghiuri kazar din care tot ieșea un chimono numărul tatuat pe brațul lui papini andrelele adrianei bittel stafide din cozonacul lui cosașu fâșul lui nichita pardesiul lui urmuz cu miros de benzină marea oglindă ovală a lui abăluță care în nopțile
Eternitatea e o amintire by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/16353_a_17678]
-
rând legate de educație - precum Istoria artei de E.H. Gombrich (tradusă de Nicolae Constantinescu), Simboluri sacre, în coordonarea lui Robert Adkinson (traducere din engleză de Oana Zamfirache) și Pierre Bourdieu, Regulile artei (traducere din franceză de Laura Albulescu și Bogdan Ghiu, prefață de Mircea Martin). Pasiunea lui Ernst Gombrich (1909- 2001), autor austriac - și britanic, din a doua parte a secolului trecut - pentru marile introduceri formatoare ar putea fi legată, probabil, de propriile sale studii gimnaziale la Theresianum. În Viena atât
Cărți la Editura ART by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3991_a_5316]
-
Cenaclului de Luni apăruse in corpore în România literară, alte reviste literare puneau deja problema teoretizării noului val, cărți-cult, ca Aer cu diamante sau Cinci erau deja pe piață și făceau deja vogă. Născut în 1958 (deci deodată cu Bogdan Ghiu și cu câțiva ani numai mai tânăr decât Iaru, Stratan, Cărtărescu sau Mureșan), Ioan Es. Pop simte, totuși, nevoia unei delimitări. Îi citea, cu siguranță pe aceștia, dar nu se simțea unul dintre ei. Așa încât nu numai că el refuză
Din noaptea timpului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3088_a_4413]
-
de tipografii, ci, în egală măsură, si un remarcabil editor.” (fragment din Prefață lucrării) Sâmbătă, 19 noiembrie 2016 - oră 11.00 (Standul ICR) Prezentare a Atelierelor de traducere organizate de ICR în parteneriat cu Centre Naționale du Livre. Participa Bogdan Ghiu, traducător și publicist, Bogdan Popescu, director al Centrului Național al Cărții din cadrul ICR, bursieri ICR. Sâmbătă, 19 noiembrie 2016 - oră 14.30 (Sală Cupola) Dezbatere cu tema Umbră și urma că metafore ale identității Întâlnire organizată sub egida revistei Lettre
Noi apariții editate de Institutul Cultural Român, lansate la Târgul Internațional GAUDEAMUS [Corola-blog/BlogPost/93385_a_94677]
-
de speculațiile gratuite și inutile. Este ceea ce analizează în mod magistral - a-l citi înseamnă a-l auzi - Michel Foucault în L'Herméneutique du sujet, cursurile ținut de el la Collège de France în 1981-1982, Hautes Etudes-Gallimard-Seuil, 2001îtrad. rom. Bogdan Ghiu, Hermeneutica subiectului, Polirom, Iași, 2004). Pierre Hadot face frecvente trimiteri la două cărți majore conținând idei excelente, din păcate prost servite de o expunere universitară prototipică: André-Jean Voelke, La Philosophie comme thérapie de l'âme. Etudes de philosophie hellénistique, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Acasa > Cultural > Traditii > FELII DE MĂCENISME Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2069 din 30 august 2016 Toate Articolele Autorului Happening stradal meeting street lunch se inundă la Șatra găzdoilor Baci Ghiuri Ciocăneaua care au adus port joc grai busuioc zamă de părădaică în uimirea a peste cinci sute de trecători.Zilele Aradului sub denominația actanților măceni Cocovețu Zmăuu Grițari Nepotu lu Maria Litău au colorat decorul au jucat steagu oferind pită
FELII DE MĂCENISME de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368690_a_370019]
-
Texte critice/Critical texts Lucian Năstasă, Intimitatea amfiteatrelor. Ipostaze din viața privată a universitarilor „literari“. 1864-1948 Gheorghe Perian, Literatura în schimbare Cassian Maria Spiridon, Gînduri despre poezie Paralela 45 Ion Bogdan Lefter, 7 postmoderni: Nedelciu, Crăciun, Müller, Petculescu, Gogea, Danilov, Ghiu Ion Bogdan Lefter, O oglindă purtată de-a lungul unui drum. Fotograme din postmodernitatea românească Octavian Saiu, Fedra. De la Euripide la Racine, de la Seneca la Sarah Kane Virgil Podoabă, Secvența inflamată. Critică și creație conceptuală la Mircea Martin Spandugino Mihai
2011 de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349603_a_350932]
-
unor nervi reprezentând diverse organe, și aceștia trebuiesc excitați, înviorați. Apropo de fotbal, aveam și o echipă, numită, țărănesc aș zice, „Tractorul Bălcești”, la care eram mare chibiț. Jucau pe teren colegi sau prieteni de-ai mei: Sabin al lu' Ghiu, Pleșa, Cireașă, al lu' Burlan, Mimi Piciu, Nea Sandi, iar portar era Titi lu' Bonea. Mi-amintesc cum stăteam pe-un maidan și făceam galerie, iar Puica lu' Uliu, o vecină, striga în gura mare: Hai Tractoru'! Hai bă! Tractorul
PE VALEA OLTEŢULUI de ALEXANDRU CETĂŢEANU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365576_a_366905]
-
tendințe dictatoriale (nu doar simpliste, ci și inconștiente) mai mult decât orice: ați interzis din principiu principii care, între timp, nu mai aparțin doar istoriei, ci și culturii (tocmai în sensul lovinescian, pe care l-a remarcat foarte corect Bogdan Ghiu). Cum faceți, domnule președinte, să ieșiți din acest pleonasm inconștient în care ați intrat etalându-vă complexul? Ați pastișat stafia afilierii. A înregimentării morale. Nici măcar la un ideal național, ci la unul străin și pedant internaționalist. Eu nu sunt legionar
SCRISOARE DESCHISĂ PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI, DOMNUL KLAUS IOHANNIS de DARIE DUCAN în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368889_a_370218]
-
de tendințe dictatoriale ( nu doar simpliste, ci și inconștiente) mai mult decât orice: ați interzis din principiu care, între timp, nu mai aparțin doar istoriei, ci și culturii (tocmai în sensul lovinescian, pe care l-a remarcat foarte corect Bogdan Ghiu). Cum faceți, domnule președinte, să ieșiți din acest pleonasm inconștient în care ați intrat etalându-vă complexul? Ați pastișat stafia afilierii. A înregimentării morale. Nici măcar la un ideal național, ci la unul străin și pedant internaționalist. Eu nu sunt legionar
Scrisoare deschisă Președintelui României, domnul Klaus Iohannis – “Cum am spus, liric vorbind, sunteți Ion Iliescu” () [Corola-blog/BlogPost/340029_a_341358]
-
fiind cea alfabetică. Finalul volumului include, în loc de postfața, poemul La traduction de René Bonnet de Murlive, o binevenită notă biobliografică și câteva (deloc puține) referințe critice semnate de reputați critici literări, universitari, oameni de cultură din țară (Eugen Simion, Bogdan Ghiu, Valentin Protopopescu), cât mai ales din spațiul francofon din Franța (Jean Dutourd, de la Academia Franceză; Jacques Charpentreau, directorul revistei ,,Maison de poésie de Paris”; Paul Van Melle, directorul revistei ,,Inedit”; Gustave Hodebert; Catherine Bankhead, directorul revistei ,,Art et Poésie de
Catinca Agache: Constantin FROSIN, poet francofon şi imbatabil traducător () [Corola-blog/BlogPost/339507_a_340836]
-
într-adevăr impresionat de efectul transportării versului muzical din Joc secund (Ion Barbu, n. n.) în limbajul, periculos prin precizie, al poeziei franceze” (Eugen Simion); ,,două excelente versiuni (Urmuz, n. n.), în franceză (Constantin Frosin, n. n.) și în engleză, impecabil realizate” (Bogdan Ghiu); ,,Constantin Frosin este un teribil traducător în franceză, constant interesat de promovarea, interpretarea și apărarea marilor autori ai culturii române. Un lucru e cert: umanistul autor gălățean este un intelectual superior. (...) scrie cu rigoarea unui logician metamorfozat în gramatician și
Catinca Agache: Constantin FROSIN, poet francofon şi imbatabil traducător () [Corola-blog/BlogPost/339507_a_340836]
-
extinse și se succed număr de număr în cadrul rubricii de autor „Vis à vis”. Textele publicate în „22” în 20 de ani sunt adunate în cartea „20/22. douăzeci de ani de texte” (București, Editura Cartea Românească, 2010). Prefața Dariei Ghiu explică modul în care din expoziția „Chestii tipărite” articolele lui Dan Perjovschi (2008-2009), ajung în volum. Principial, ideea că materialele publicate alcătuiesc în concret „un metru de istorie” a indus necesitatea relevării în funcționare unitară a acestei istorii și a
DAN PERJOVSCHI: „Ăştia suntem” – istorie şi mentalitate, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339640_a_340969]
-
pe săptămână ardea cuptorul, Făcea pâine multă, de duceam cu căruciorul Și era lege, seara să te anunți cu câte vrei, Ba să duci faină, sau să o plătești în lei. Brutăria îi făcută în 92, de nea Buțu lu' Ghiuri, În Bolboacă la lu' Javla, undeva în colțul Șurii. Stăpânit de bătrânețe, a lăsat-o la copii, Să se lupte, să se-nvețe, pâinea a o zămisli. Trecut de miezul nopți, băga pâinea-n cuptor, Iar copii toți pe stradă
DAN IOAN GROZA [Corola-blog/BlogPost/378294_a_379623]
-
ori pe săptămână ardea cuptorul,Făcea pâine multă, de duceam cu căruciorulși era lege, seara să te anunți cu câte vrei,Ba să duci faină, sau să o plătești în lei.Brutăria îi făcută în 92, de nea Buțu lu' Ghiuri,În Bolboacă la lu' Javla, undeva în colțul Șurii.Stăpânit de bătrânețe, a lăsat-o la copii,Să se lupte, să se-nvețe, pâinea a o zămisli.Trecut de miezul nopți, băga pâinea-n cuptor,Iar copii toți pe stradă
DAN IOAN GROZA [Corola-blog/BlogPost/378294_a_379623]
-
Bucureștii lui Mazar Pasă, de Emanuel Bădescu Invitați: Ruxanda Beldiman, Emanuel Bădescu, Silvia Colfescu • Vineri, 21 noiembrie, ora 18.00 - Bursa de contacte, nivelul 3.20 Scriitori francezi la București. Interviuri, de Adina Dinitoiu Invitați: Carmen Musat, Magda Carneci, Bogdan Ghiu, Adina Dinitoiu, Silvia Colfescu • Sâmbătă, 22 noiembrie, ora 13.00- Bursa de contacte, nivelul 3.20 Europeană. O scurtă istorie a secolului douăzeci, de Patrik Ourednik Invitați: Doina Jela, Helliana Ianculescu, excelența sa Jiri Sitler, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii
EDITURA VREMEA LA TÂRGUL DE CARTE GAUDEAMUS 2014 de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379109_a_380438]
-
doamna Doina. Edera?Se știe- este o plantă agățătoare-Iedera- care se prinde ..și de om, iată, prin jocul popular autenti, dacă vom folosi o metaforă personificatoare. Autorul, este cunoscut în sat nu numai după porecla-Crumpa și se deghizează în Baci Ghiuri a lui Hămfău care a surprins în peste o sută patruzeci de pagini , prin ales text și imagini Jocul și Viața care ..bate scenă!Felicitări bacea mneu!Succese tuturor! Referință Bibliografica: LANSARE DE CARTE DUMINICĂ LA MACEA / Florica Ranta Cândea
LANSARE DE CARTE DUMINICĂ LA MACEA de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372245_a_373574]
-
pe săptămână ardea cuptorul, Făcea pâine multă, de duceam cu căruciorul Și era lege, seara să te anunți cu câte vrei, Ba să duci faină, sau să o plătești în lei. Brutăria îi făcută în 92, de nea Buțu lu' Ghiuri, În Bolboacă la lu' Javla, undeva în colțul Șurii. Stăpânit de bătrânețe, a lăsat-o la copii, Să se lupte, să se-nvețe, pâinea a o zămisli. Trecut de miezul nopți, băga pâinea-n cuptor, Iar copii toți pe stradă
LA ŢUCU LA BRUTĂRIE de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375724_a_377053]
-
ca structură a lumii, Editura Eminescu, București, vol. I, 1983, vol. II, 1987. FLORIAN, Mircea, Îndrumare în filosofie, Editura Științifică, București, 1992. FLORIAN, Mircea, Introducere în filosofia istoriei, Editura Garamond, București, 1997. FOUCAULT, M., Cuvintele și lucrurile, traducere de Bogdan Ghiu și Mircea Vasilescu, Editura Humanitas, București, 1996. GEHLEN, A, Der Mensch, Berlin: Junker und Dunhaupt, 1940. GRÜNBERG, Ludwig, Hermeneutică și axiologie: proiectul unei ontologii a umanului, în vol. col. Ontologia umanului, Editura Academiei, București, 1989. GUEROULT, M., Renouvier et l
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
accent aduse de noua generație „se cer reconsiderate nu doar din punct de vedere estetic, dar și din cel politic și moral” (2/1990), mai mulți invitați vorbesc despre Cenaclul de Luni (Nicolae Manolescu, Mircea Cărtărescu, Ion Bogdan Lefter, Bogdan Ghiu, 3/1990), iar Ion Bogdan Lefter prezintă câteva amintiri despre un proiect privind un „roman colectiv” (13/1990) ș.a. În încercarea de a găsi modelele estetice ale generației, se repune în discuție canonul literar postbelic. Se reiau astfel, „dosarele” Leonid
CONTRAPUNCT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286397_a_287726]
-
1991) ș.a. Există numere dedicate recuperării unor scriitori ca Paul Goma, Mircea Eliade (20/1992), Petru Dumitriu (27/1990) ș.a. Pe parcursul anului 1994, conținutul revistei devine mai sărac, remarcându-se îndeosebi traducerile din texte de teorie literară, realizate de Bogdan Ghiu. Din 1996, se alcătuiesc numere tematice sau, din nou, „dosare” ale unor scriitori: numărul 5 din 1996 e dedicat lui Tristan Tzara, numărul 2 din 1997 lui Constantin Abăluță etc. O.S.
CONTRAPUNCT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286397_a_287726]
-
l’impostazione immaginifica in modo repentino”; în Platone, Ed. BUR Saggi, Milano (secunda edizione) 2005, p. 200 Distincția a fost pusă în circulație de Henri Corbin, a se vedea En Islam iranien, II. Michel Foucault, Cuvintele și lucrurile, trad. B. Ghiu, Ed. Univers, București, 1991, p. 38. V. Muscă, op.cit., p. 73, „Realismul platonian nu este de confundat cu realismul naiv, care își face cel mai puternic aliat al său din vizualitate: conform acestuia, este adevărat, adică real în ordinea existenței
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de speculațiile gratuite și inutile. Este ceea ce analizează în mod magistral - a-l citi înseamnă a-l auzi - Michel Foucault în L'Hermăneutique du sujet, cursurile ținut de el la Collège de France în 1981-1982, Hautes Etudes-Gallimard-Seuil, 2001îtrad. rom. Bogdan Ghiu, Hermeneutica subiectului, Polirom, Iași, 2004). Pierre Hadot face frecvente trimiteri la două cărți majore conținând idei excelente, din păcate prost servite de o expunere universitară prototipică: Andră-Jean Voelke, La Philosophie comme thărapie de l'âme. Etudes de philosophie hellănistique, și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]