1,781 matches
-
La logique antagoniste et ses possi-bilités d'application en psychothérapie et dans l'intervention en entreprise", contribuții ale lui Stéphane Lupasco, Basarab Nicolescu, Marc Beigbeder și Philippe Girod, 1983. • Georges Mathieu, L'abstraction prophétique, Paris, Gallimard, "Idées", 1984, pp. 317-332. • Gilbert Durand, La foi du cordonnier, Paris, Denoël, 1984, p. 128. • Gilbert Durand, Beaux-arts et archétypes, Paris, PUF, 1984, pp. 118, 120, 269. • Solomon Marcus, Paradoxul, București, Editura Albatros, 1984, pp. 89-99, 103-110. • Basarab Nicolescu, Nous, la particule et le monde
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
dans l'intervention en entreprise", contribuții ale lui Stéphane Lupasco, Basarab Nicolescu, Marc Beigbeder și Philippe Girod, 1983. • Georges Mathieu, L'abstraction prophétique, Paris, Gallimard, "Idées", 1984, pp. 317-332. • Gilbert Durand, La foi du cordonnier, Paris, Denoël, 1984, p. 128. • Gilbert Durand, Beaux-arts et archétypes, Paris, PUF, 1984, pp. 118, 120, 269. • Solomon Marcus, Paradoxul, București, Editura Albatros, 1984, pp. 89-99, 103-110. • Basarab Nicolescu, Nous, la particule et le monde, Paris, Le Mail, 1985, cap. "La genèse trialectique de la Réalité", a
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
la genèse trialec-tique de la réalité", in La pensée transdis-ciplinaire et le réel, Paris, Dervy, 1996, pp. 261-276. • Antoine Faivre, Accès de l'ésotérisme occidental, Vol. I-II, Paris, Gallimard, 1996, I: pp. 44, 358-360, 368, II: pp. 355, 357, 358. • Gilbert Durand, Champs de l'imaginaire, Grenoble, Ellug, 1996, texte reunite de Danièle Chauvin, pp. 76, 112, 164, 238. • Basarab Nicolescu, "Stéphane Lupasco: notice biographique", in La pensée transdisciplinaire et le réel, Paris, Dervy, 1996, pp. 292-294. • Marc-Williams Debono, L'Ère
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Jeux de langage" et "Tiers inclus". De nouveaux outils pour l'éthique appliquée, Sherbrooke, GGC Editions, 2000, pp. 18, 19. * Jean-François Malherbe, Le nomade polyglotte. L'excellence éthique en postmo-dernité, Montréal, Bellarmin, "L'Essentiel", 2000, p. 183. * Chaoying Sun și Gilbert Durand, Rabelais. Mythes, images, sociétés, Paris, Desclée de Brouwer, 2000, p. 135. * Pompiliu Crăciunescu, Eminescu. Paradisul infernal și transcosmologia, prefață de Basarab Nicolescu, Iași, Junimea, 2000, pp. 35, 62, 64, 73-74, 77-78, 112-114, 136, 150, 165, 179. * Costin Cazaban, Temps
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
și sociologie), Paris, Casterman, 1978, p. 10. 24 Stéphane Lupasco, Les Trois Matières, op. cit., pp. 19-20. 25 Ibid., pp. 66, 72, 35. 26 Petru Ioan, Ștefan Lupașcu și cele trei logici ale sale, Iași, Editura Fundației Ștefan Lupașcu, 2000. 27 Gilbert Durand, L'Imagination symbolique (Imaginația simbolică), Paris, PUF, "Quadrige", 1984, pp. 95-96; a se vedea și Gilbert Durand, l'Anthropologie et les structures du complexe (Antropologia și structurile complexului), in Stéphane Lupasco L'Homme et l'œuvre, op. cit., pp. 61-74
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Ibid., pp. 66, 72, 35. 26 Petru Ioan, Ștefan Lupașcu și cele trei logici ale sale, Iași, Editura Fundației Ștefan Lupașcu, 2000. 27 Gilbert Durand, L'Imagination symbolique (Imaginația simbolică), Paris, PUF, "Quadrige", 1984, pp. 95-96; a se vedea și Gilbert Durand, l'Anthropologie et les structures du complexe (Antropologia și structurile complexului), in Stéphane Lupasco L'Homme et l'œuvre, op. cit., pp. 61-74. 28 Stéphane Lupasco, Les Trois Matières, op. cit., p. 38, 15. 29 Ibid. p. 75. 30 Georges Lerbet
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
l'œuvre, op. cit., pp. 75-92. 31 Stéphane Lupasco, Les Trois Matières, op. cit. , p. 52. 32 Ludovic de Gaigneron, L'Image ou le drame de la nullité cosmique (Imaginea sau drama nulității cosmice), Paris, Le Cercle du Livre, 1956, pp. 184-185. 33 Gilbert Durand, L'Imagination symbolique, op. cit., p. 71. 34 Stéphane Lupasco, Le Principe d'antagonisme et la logique de l'énergie, op. cit., p. 70. 35 Stéphane Lupasco, Les Trois Matières, op. cit., pp. 48, 20. 36 P.A.M. Dirac, The Prediction of
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
fost publicat în 1791 (partea I aici fiind The Economy of Vegetation). Ambele lucrări conțin germeni ai teoriei evoluționiste. Apare prima lucrare de ecologie oficial recunoscută, Istoria naturii și a trecutului regiunii Selborne / Natural History and Antiquities of Selborne de Gilbert White, în care se descrie fauna și floră zonei (200 ediții, una dintre lucrările cele mai populare din istoria Angliei). ¶ Lavoisier publică Tabelul a 31 de elemente chimice (la acestea a adăugat lumină și căldura, despre care credea că sînt
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
incertitudinile științei, Editura Politică, București, 1980 [titlu original: Certitudes et incertitudes de la science, Editions Albin Michel, Paris, 1966] 15. ***Dictionary of Classical Mythology, Brockhampton Press, London, 1995 16. ***Dicționar de fizică, Ion Dima (coordonator), Editura enciclopedica română, București, 1972 17. Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, Introducere în arhetipologia generală, univers enciclopedic, București, 1998 [titlu original: Leș structures anthropologiques de l'imaginaire, Dunod, Paris, 1992/1960] 18. Mircea Eliade, Mitul eternei reîntoarceri, Arhetipuri și repetare, univers enciclopedic, București, 1999 [titlu original
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Ibid., p. 289. 101 Mircea Eliade, Mitul eternei reîntoarceri, p. 16. 102 Ibid., p. 17. 103 William Blake, Cărțile profetice, Cei patru Zoa, IV, 142, p. 243. 104 Mircea Eliade, Mitul eternei reîntoarceri, p. 23. 105 Ibid., p. 24. 106 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, p. 128. 107 Mircea Eliade, Mitul eternei reîntoarceri, p. 55. 108 Ervin Laszlo, Evolution: The Grand Synthesis, 1987. 109 Iisus însuși le spune Apostolilor: Că v-am dat vouă pildă, ca, precum v-am făcut
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Iisus însuși le spune Apostolilor: Că v-am dat vouă pildă, ca, precum v-am făcut Eu vouă, să faceți și voi." (Cf. Ioan, 13,15). Citat de Eliade. 110 Mircea Eliade, Mitul eternei reîntoarceri, p. 36 și urm. 111 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, p. 298. 112 Milton, I, 24, 48 și 67 (BCW: 490): "Bowlahoola is nam'd Law by mortals [...] Bowlahoola is the Stomach în every individual man." Foster Damon numește acest exemplu "unul dintre definițiile enigmatice
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
R. Rappaport, 1999; R. Schechner, 1993). Categorii integratoare A doua direcție a reflecțiilor referitoare la „cartografierea” universului ritual se ocupă nu atât de identificarea subclaselor interne, cât de sesizarea relației dintre aceste fenomene și alte manifestări sociale. În formularea lui Gilbert Lewis (1980), unele teorii despre rit accentuează diferențele dintre acesta și alte fenomene sociale, iar altele scot În evidență congruența dintre sfera ceremonială și alte forme de acțiune umană. Această ultimă tendință este justificată și de Încercările de evitare a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Rituals”, În Frank Salamone (coord.), Encyclopedia of Religious Rites, Rituals and Festivals, Routledge, New York Lévi-Strauss, Claude, 1973, Anthropologie structurale II, Plon, Paris ștrad. rom. Claude Lévi-Strauss, 1978, Editura Politică, Bucureștiț Lévi-Strauss, Claude, 1995, Mitologice: crud și gătit, Babel, București Lewis, Gilbert, 1980, Day of Shining Red: An Essay on Understanding Ritual, Cambridge University Press, Cambridge Lewis, James R. (coord.), 1996, Magical Religion and Modern Witchcraft, State University of New York Press, New York Lincoln, Bruce, 1981, Emerging from the Chrysalis: Studies in Rituals
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
République”, În Hermès, nr. 43 Rivière, Claude; Piette, Albert (coord.), 1990, Nouvelles idoles, nouveaux cultes: dérives de la sacralité, L’Harmattan, Paris Robin, Léon, 1923, La pensée grecque: et les origines de l’esprit scientifique, La Rennaissance du Livre, Paris Rodman, Gilbert, 1996, Elvis afer Elvis: The Posthumous Career of a Living Legend, Routledge, Londra Rosaldo, Renato, 1987, „Anthropological Commentary”, În Robert Hamerton-Kelly (coord.), 1987, Violent Origins: Walter Burkert, René Girard, and Jonathan Z. Smith on Ritual Killing and Cultural Formation, Standford
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
la locul de muncă; reflectă doar un rezultat norocos. În același timp, zero defecte nu este același lucru cu comportamentul centrat pe calitate. Dacă nu se mișcă este un rezultat Ca și comportamentele, rezultatele pot fi mult mai precis identificate. Gilbert (1978) a realizat un test pentru determinarea realizărilor, pe care l-a numit „testul las-o baltă”. Testul funcționează astfel: „Dacă puteți lăsa problemele de serviciu la ușa biroului sau a fabricii, acesta este un rezultat. Dacă le luați cu
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
de serviciu la ușa biroului sau a fabricii, acesta este un rezultat. Dacă le luați cu voi nu este un rezultat”. De exemplu, conștientizarea siguranței nu poate fi lăsată la serviciu la sfârșitul zilei și, ca atare, conform definiției lui Gilbert, nu este vorba despre un rezultat. Conștientizarea siguranței, o mai bună comunicare și o creștere a muncii în echipă nu sunt rezultate identificate , iar efortul depus pentru producerea lor poate consuma resurse financiare și de personal considerabile, având prea puțină
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
S., 1992, War Against the Schools’ Academic Child Abuse, Halcyon House, Portland. Engelmann, S., Carnine, D.W., 1982, Theory of Instruction, Irvington, New York. Ericsson, K.A., Charness, N., 1994, „Expert Performance: Its Structure and Acquisition”, American Psychologist, august, pp. 725-747. Gilbert, T., 1978, Human Competence: Engineering Worthy Performance, McGraw-Hill, Inc., New York. Green, L., Myerson, J., Ostaszewski, P., (în curs de apariție) „Amount of Reward Has Opposite Effects on the Discounting of Delayed and Probabilistic Outcomes”, Journal of Experimental Psychology. Hart, B.
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
individual versus feedback de grup; feedback controlat de angajat; public versus feedback public; Fifth Discipline, The (Senge) Tehnica instruirii fluenței Fortune Regula 4 la 1 Franklin, Benjamin Factprul de frecvență în întărirea pozitivă Fuji Electric Company Împărțirea câștigurilor Gibbon, Edward Gilbert, T. Ginder, Don Obiective și stabilirea obiectivelor; posibil de atins versus nerealiste; analiza proceselor organizaționale; natura obiectivelor; modelarea; seriile de obiective Regula bunicii; definiția; exemplu; Great Place to Work, A (Levering) Green, L. Stimulente de grup Growing Up Digital: THe
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
În cazul lui B., criticul și romancierul „luptă” de aceeași parte, de multe ori cu arme din același arsenal: cartea are o structură programatic „muzicală”, asemenea operei autorului comentat, lucrează cu un instrumentar critic provenind din aria franceză - critica arhetipală (Gilbert Durand), teoreticienii Noului Roman (Jean Ricardou) -, de asemenea, contextul cultural în care se plasează este cel al culturii franceze (cu trimiteri la Beckett, Gide, Robbe-Grillet și alți scriitori ai Noului Roman), iar „stilul” critic debordează de subiectivitate, înțelegând prin aceasta
BARNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285650_a_286979]
-
În al doilea rând, ca destinație : arca este o construcție pentru locuit, e drept plutitoare, dar fără să aibă (paradoxal) sisteme caracteristice navigației (de propulsie, de ghidare, de orientare etc.) sau elemente de arhitectură navală (provă, punte, catarg etc.). Pentru Gilbert Durand, ambarcațiunea întruchipează „arhetipul liniștitor al găoacei protectoare, al vasului închis, al habitaclului ” (10, p. 311). Pentru Roland Barthes, nava este simbolul profund al „îngrădirii” : „Predilecția pentru navă constă întotdeauna din bucuria de-a te închide perfect [...], a îndrăgi navele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Dumitru Berciu, Arta traco-getică, Editura Academiei, București, 1969. 8. Ion Mușlea, Ovidiu Bârlea, Tipologia folclorului. Din răspunsurile la chestionarele lui B.P. Hasdeu, Editura Minerva, București, 1970. 9. Traian G(h)erman, Meteorologie populară. Observări, credințe și obiceiuri, Blaj, 1928. 10. Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, tradu- cere de Marcel Aderca, Editura Univers, București, 1977. 11. Roland Barthes, Mythologies, Seuil, Paris, 1957, p. 92. 12. Vara, în persană, înseamnă „loc înzidit, casă”, cu posibilă rădă- cină var (sanscr. vrnoti) = „a acoperi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
prin ea, să ajute la elucidarea multor probleme specifice construcției metodologiei didactice. Aceasta cu atât mai mult, cu cât pedagogia Însăși, privită Într-o perspectivă praxiologică, nu ar fi altceva decât o „știință a acțiunii aplicată la viața școlară”- după Gilbert Leroy (1974), iar praxiologia didactică- teoria acțiunii didactice (instructive) eficiente. B. Funcțiile și importanța metodei. Statutul pedagogictc " B. Funcțiile și importanța metodei. Statutul pedagogic" Esența și valoarea pragmatică ale metodei nu pot fi deduse decât prin raportare la specificul procesualității
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de predare/Învățare; fiecare este o nouă Încercare de a găsi o cale În acest univers al acțiunii și al creației pedagogice; fiecare metodă reprezintă doar un element al uneistrategii pedagogice mai cuprinzătoare. „Se pare că greșeala didacticii tradiționale - susține Gilbert Leroy - constă nu În faptul că se recurge la Învățământul ex cathedra, ci În extinderea aplicării lui la toate activitățile școlare, admițând că această tehnică poate atinge toate obiectivele.” (1974, p. 84) Învățământul tradițional este criticat tocmai pentru că a recurs
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
descoperire de noi adevăruri - o veritabilă creație intelectuală. Și, În același timp, ca metodă de explorare, de investigație și, abia după aceea, ca un produs finit, ca o sumă de cunoștințe ori ca un ansamblu deadevăruri definitive. Așa cum subliniază și Gilbert Leroy, „...știința nu este atât o acumulare de date și de legi elaborate, ci un fel anumit de a culege datele, de a le interpreta, de a desprinde din ele principii, de a le pune În aplicare la nivelul realităților
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
inițiativă și spontaneitate de gândire. Or, dirijarea excesivă, generează pasivism și conformism, oferă doar iluzia participării la descoperirea efectivă a adevărurilor, când de fapt elevilor nu le sunt lăsate decât firimiturile cercetării. Un asemenea pseudodialog nu constituie nimic altceva, după Gilbert Leroy, decât un Învățământ expozitiv camuflat, În sensul că profesorul „Încearcă să-i facă pe elevi să spună ceea ce ar trebui să expună el singur” (1974, p. 29). Cercetările psihopedagogice care s-au Întreprins de mai mulți ani (J. Piaget
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]