1,073 matches
-
prin Torino și eu nu sunt o excepție în colecția ta de "amante"? - De ce trebuie să fii atât de caustică? Poziția ta față de mine, seamănă perfect cu a unei italience geloasă, în postura de soție. - Și româncele sunt tot de gintă latină. Doar cu sprijinul legiunilor voastre romane, care acum aproape două mii de ani, ne-a cucerit Dacia strămoșească, a luat naștere acest amestec de latinitate. Din relațiile sexuale dintre bărbații voștri și femeile noastre au apărut progeniturile ce au dat
ROMAN IN LUCRU, CONTINUARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357735_a_359064]
-
Platon Publicat în: Ediția nr. 861 din 10 mai 2013 Toate Articolele Autorului Inundații la români „Vine ploaia bine-mi pare” Inundația e mare Armata pune-n poartă saci Noi băgăm cârciuma-n draci. 01-05-2012 Electorat Își schimbă iară fericirea Ginta mea daco-română, La cozi așteaptă adaptată Micul și-o bere arvună, De la hoarda acreditată În jaf prin lege și minciună. Protest Marean Vanghelie primar sector 5 Să n-ai acces la facultate Doar pentru că nu știi să scrii? Avem în
EPIGRAME, SENTINŢE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344734_a_346063]
-
Stihuri > Momente > VERSURI DE IUBIRE PERPETUĂ Autor: Confluențe Românești Publicat în: Ediția nr. 97 din 07 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului De Marius Baciu POVESTE DE DRAGOSTE Mi-o amintesc ca pe-o regină Măreață, matriarhă, demnă Distinsă suveran de gintă Neînduplecată și supremă Cu oameni buni și muncitori Și lanuri mari și măiestoase Cu bogații nemărginite O glie plină de prinoase Pe fruntea-i tipărit Banatul În inimă-i sălaș Moldova Crișana curge lin pe ape Cu limba-i dulce
VERSURI DE IUBIRE PERPETUĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350642_a_351971]
-
admirator își poate găsii altfel artiștii preferați, prin numai un mesaj interesant.;) Dar, așa cum am zis, pe aceste meleaguri prea acționează de multe ori - invidia.. între cei ce au o latură comună. Spre exemplu dacă ar fi să menționez de ‘ginta scriitorilor’, ce și așa apar cam mulți pe cap de locuitor, si cum cititorii sunt puțini...unora le cam lipsește inspirația și nu fac decât să copie de unde apucă sau de unde îi place și lui mai mult. Ori, chiar mai
FACEBOOK BUCLUCAŞ...(II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1359 din 20 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360056_a_361385]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > ROATA Autor: Valeriu Cercel Publicat în: Ediția nr. 954 din 11 august 2013 Toate Articolele Autorului S-a întâmplat demult, nimeni nu știe, Când prima dat' a fost uimită gloata, Din ginta nu știu cui, o scăfârlie Descoperi marea minune, roata, De s-au mirat un secol, două poate, Privind cum se rotea, cu întrebare, Deștepții ce-și dădeau și-atuncea coate: “La ce-ar putea fi ea folositoare?!” ; Târziu de tot, când plugul
ROATA de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340540_a_341869]
-
celorlalți, de lângă, care de fapt marchează absența acestora. Ce face suportabila această trecere, într-o nouă dimensiune, este dragostea. Femeia este cea care celebrează prin dragoste relația umanității cu natura, fără să fie ea cea care să stabilească apartenența la ginta. Condiția de sine stătătoare rămâne că ea să investească cantitatea uriașă de energie pe care o deține nativ, în transformarea celorlalți. Va ofer că și exemple, următoarele:filmul ”La source des femmes”, de Radu Mihăileanu și ”Et maintenant on va
VLASTĂ ŞI SEMEAŢĂ, FEMEIA de DALELINA JOHN în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342050_a_343379]
-
Negulescu era pătruns de o satisfacție ce putea sparge stâncile Bucegilor și m-am temut că va dura până la miezul nopții discuția raportată la capacitatea naratoare a prozatorului Ion Văleanu Vâlceanu. Ce puteam face? Să ascult o întreagă „Enthymemă la Ginta lui Gae”? Valoroasă, nu zic ba, dar eu și liniștea mea ce să ne facem într-o așa situație? Am grăbit pasul, l-am ocolit pe domnul Eugen Evu, amintindu-mi că „În vin îi sunt învingători” cei născuți din
SURPRIZĂ LITERARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 810 din 20 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342238_a_343567]
-
vechile familii domnitoare din țară. La fel de activă era și gruparea procuzistă, care avea numeroși susținători. Știrbeii și Bibeștii erau considerați drept Bourbonii de Dunăre. Anul 1870 este anul Războiului Franco-Prusac, care alimentează, și el, sentimentele antidinastice. Inima țării bate alături de gintele latine, românii fiind, cu precădere, filofrancezi. Nici în rândurile complotiștilor nu era o unitate de vederi. Astfel, C.A.Rosetti considera că mișcarea nu ar avea sorți de izbândă, Brătianu avea și el îndoieli. Cel mai ferm era Eugeniu Carada
O MONOGRAFIE DE EXCEPȚIE DESPRE REPUBLICA DE LA PLOIEȘTI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/342592_a_343921]
-
luptă o mândră primăvară, O stea, un falnic soare ce-n veci va străluci. Sămânța lui divină că-n el este plantată, Nu poate să-nceteze ci va tot înflori, Și asta floare scumpă va fi în veci adorată, De gintele străine ce-n lume vor trăi. Cules de sanitar Petru Chiricescu din Coronini Spitalul Militar Divizia 19 Infanterie Timișoara Referință Bibliografică: CE E ROMÂNUL? autor necunoscut / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1136, Anul IV, 09 februarie 2014
CE E ROMÂNUL? AUTOR NECUNOSCUT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341223_a_342552]
-
și anume Katz Iosif, Kahan Marta, Krakorschi Jan și Pauker Isac au fugit cu ajutorul a două călăuze române, Teodor Ticrat și Mihai a Petrii Dărabului, în România printre satele Sântelec și Felcheriu la Tășad și de acolo mai departe spre Ginta! (Se aud bătăi puternice în ușă și fără să mai aștepte încuviințarea Evei, în cameră intră doi jandarmi cu pene de cocoș la pălărie) - Jandarm 1: Jó nápot! (Bună ziua!) - Eva Heyman (înspăimântată): Jó nápot, uraim! (Bună ziua domnilor!) - Jandarm 2 (aspru
PARTEA ÎNTÂIA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343215_a_344544]
-
cea mai nouă și cuminte Sub care a-nviat și-acest pământ, Udat de valul ce ne-aduce- aminte ? (E Marea Neagră și de ea descânt...) GÂNDITORUL DE LA HAMANGIA Carte poștală de filosofie, O versta de pustiu între doi sfinți, Semnul heraldic strămoșeștii ginți , Lut levitând fără a fi stafie, Flamanzilor de sens, neagră lipie, Necunoscutul genitor de prinți E Gânditorul cel fără de - arginti - O palmă la ubicua prostie. Un pumn de lut străpuns de o Idee, Transmisă spre galactici și noi nimbi, Contemporană
SONETELE MĂRII NEGRE (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343187_a_344516]
-
sanscrită, da. Joshi ar colabora. Poate chiar Sahytia ar tipări numărul. Nu străin de un anume vag aer testamentar. Cum începutul revistei va fi fost profetic spre istoria religiilor, ori poetică? Mihai Eminescu: Revedere (recită Kashyap Manica); Vasile Alecsandri: Cântecul gintei latine (recită Yogindra Vadwa); George Coșbuc: Trei, Doamne, și tiți trei (recită Devesh Mohan); Mihai Eminescu: La steaua (recită Charanjit Singh); Marin Sorescu: Șah (recită Veena Rani Gupta); Ashok Beri: Gândul meu (hindi:) gândul meu sub arc de munte limpezit
PĂGUBOŞI O DATĂ (3) de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340071_a_341400]
-
un bețiv drogat Ce fără de ceva să-i pese, 3 suflete a secerat... Pe pista bicicliștilor : o doamnă din Italia, Un marocan și-unu' de-al nostru, pe care-l dăduse glia, Să-nvețe carte, să rodească la frații de Gintă Latină Iar cu prea-plinu-acumulat, în România să revină ! Ioan-Franco Nălbitoru, cu rădăcini Inginerești Deși răpit de un om rău, va fi în Lumile Cerești ! Desigur, e mare durerea când fiul Dincolo s-a dus... Dar trebuie s-avem Nădejdea : că
DESIGUR E MARE DUREREA...(LA MOARTEA LUI IOAN-FRANCO NĂLBITORU) de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379331_a_380660]
-
27). Sensul acestei dualități, al familiei deci, are la rândul ei două caracteristici, precum două harisme speciale: solidaritatea ca natură socială și comuniunea ca natură religioasă spre a se împlini mai întâi în neamul cel mic-celula, rudele de sânge, apoi gintă, cânezat, voievodat întru Familia cea Mare-Țara, Neamul, ca rude sacre de Glie și Cer. Solidaritatea trebuie asumată permanent pentru a atribui poporului unitatea social-politică a unui Stat unitar, suveran și suzeran, condiție vitală continuității milenare ca nație monarhică. Apartenența la
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
Alt scris al lor, însă vrăjmași Ai țării și ai noștri, Se fac a nu știi și-s trufași Făcând încă pe proștii... Dar câtă vreme ai să taci Cât inima ți-e frântă...? De dinainte chiar de daci, Ești ginta neînfrântă. Nici un imperiu sau norod Deși ți-a smuls din trupu-ți, Nu a durat vreun arc de pod Să îți supună scutu-ți, Nici unul, cât ai fost unit, Cum nici romanii, care O parte doar au stăpânit, N-a rupt Dacia
VERSIFICARE POEMICĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379618_a_380947]
-
BĂLCESCU MURIND; Chiar și pe PENEȘ CURCANUL, Cu ,CUZA-VODĂ vorbind. Cu DAN CĂPITAN DE PLAI DIMINEAȚA ...LA FÂNTANĂ, Vei schimba câteva vorbe Cu...SANTINELA ROMÂNĂ. SOARELE, VÂNTUL și GERUL Dacă vor lovi în tine, Să scoți FLUIERUL să cânți CÂNTECUL GINTEI LATINE. DOUĂ SUFLETE pereche, Un poet și-un muritor, Se-ntâlniră pe o foaie Și au scris la unison, Tot ce au simțit ÎN NOAPTE El, Alecsandri, zis Bardul, Și eu, micul și umilul, Cum m-am priceput, sărmanul! Referință
VASILE ALECSANDRI de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371634_a_372963]
-
pregătim! Bineînțeles că m-am mirat când am aflat că ”torrijos”, desertul preferat al spaniolilor de Paști nu e nimic altceva decât banalele noastre friganele! Ca să vezi, o fi vreo legătură gastronomică și aici, pe undeva, pe linia istorică a ginții latine? Lunea de Paște nu e sărbătoare în Spania, dar cum eu nu știam asta, când am întâlnit-o în dimineața de luni pe Maria Rosa la ușa liftului am salutat-o cu candoare entuziastă: ”¡Cristo ha resucitado!”. ”Ya lo
PENINSULA PAŞTILOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375299_a_376628]
-
de sorginte latină, Martirii te-au scos din ruină. Te-nalță popor și străbate, Un drum sinuos spre dreptate! Ți-e sufletul rug și tăciune, Străbunii prin ani ți-a dat nume, Te-nalță popor spre lumină, Străveche ți-e ginta latină! Îți este trupul rănit și gol Spre graniți vin corbii în stol. Te-nalță popor, ai credință Că lupta-ți va fi biruință! Copiii la piept ți adună Chemându-i spre vatra străbună. Te înalță popor vitregit Păstrând al
TE ÎNALȚĂ POPOR SPRE LUMINĂ! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375431_a_376760]
-
orbită de far ai uitat cum te cheamă făptura divină dobitoacele-ți sunt în frăție de rang asemănat cu pământul ești la chip că o grinda ce proptește minciună de a fi nepătat bumerang moștenirea ți-e rostul amintită de ginta te întorci către Tatăl și Părintele Fiu îți primești nouă față și cu roba cea sfântă te renaști fiu de glorii în tărâmul cel viu după toate aceste personale decese tremurând te ridici din genune și vii că orișice fiu
POEM HIERATIC XVI FIUL RIDICĂRILOR de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372076_a_373405]
-
Acasa > Strofe > Epigrama > EPIGRAME, SENTINȚE Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 861 din 10 mai 2013 Toate Articolele Autorului Electorat Își schimbă iară fericirea Ginta mea daco-română, La cozi așteaptă adaptată Micul și-o bere arvună, De la hoarda acreditată În jaf prin lege și minciună. Protest Marean Vanghelie primar sector 5 Să n-ai acces la facultate Doar pentru că nu știi să scrii? Avem în
EPIGRAME, SENTINŢE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344735_a_346064]
-
mai rămas și să nu se lase umiliți și îngenuncheați de puteri străine. În această poezie glasul poetului este mâhnit peste măsură: „Cu teorii despre democrație / Ne-au fost impuse legi umilitoare / Îngenuncheați sub jug și silnicie / Ne-au sufocat ginte minoritare // Secătuită țara se destramă / Finanțele-s pe mână de borfași / Președinția - permanentă dramă / Senatul țării - pentru arendași // Se construiesc secrete catacombe / Atacă corbii cerul României / Și croncănesc ca Țara să sucombe / Plătim cu viața drumul sărăciei // Ne înjosesc minorități
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
spre vărsarea în Pontus Euxinus, se închină unei singure zeități prieteni, dar numele acestui divin al lor îmi scapă acum. Câțiva care știau despre ce era vorba dădură din cap afirmativ. -E vorba despre Zalmoxis, ilustre! E zeul lor, al gintei tracilor. Și știm asta de la gladiatorii daci care luptă la Roma. -Da despre Zalmoxis e vorba, prieteni! Evreii nu sunt deci singurii care au un sigur zeu în care cred și la care se închină, mai adăugă Ponțiu Pilat făcând
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
aserțiunea respectivă ar putea face impresie: i-ar suna imediat în urechi acel vanitas vanitatum omnia vanitas al Ecleziastului (Kohelet), făcîndu-l să uite acel viguros și repetat gaudete, iterum dico gaudete (Fil., 4, 4) rostit așa de categoric de Apostolul ginților. Creștinismul recunoaște valoarea acestei vieți, valoare relativă, se-nțelege, pentru că pe pămînt nu se poate atinge Dumnezeirea, absolutul, dar valoare, oricum, imensă, infinită chiar, odată ce se acordă omului dreptul de a deveni fiul lui Dumnezeu pe pămînt: Fiul lui Dumnezeu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Ștefan este contemporanul lui Matei Corvin de Ungaria. Iar Corvin atrage la curtea sa umaniști care pot să creeze un nou ideal politic. Italianul Antonio Bonfini, instalat la Buda în 1486, stabilește pentru rege o genealogie romană și afirmă că ginta sa a fost reînnoită ca urmare a unui ordin divin. Dar oare Ștefan a căutat să imite modelul curții regelui Ungariei, unde cronicarii încurajau opera prințului? DRACULA Modalitățile punerii în scenă, stilul și deci căile de rememorare a cruciadelor sînt
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
două principate, nobilimea maghiară din Transilvania se ridică împotriva sa, în vreme ce polonezii îi reașază pe Ieremia Movilă pe tronul Moldovei. Mihai este un prinț al cruciadei, pe cînd rivalul său Ieremia Movilă se laudă că este moștenitorul Bizanțului, "coborîtor din ginta Flavia a împăraților din Constantinopol". Își așază fratele, pe Simion, pe tronul Țării Românești și obține, în 1597, pentru un alt frate George mitropolitul însemnele patriarhale, mantaua și cîrja episcopală. După cum notează Andrei Pippidi, "încă de cînd se încerca crearea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]