419 matches
-
din ei. -Cine știe ce mai pune la cale perfidul Pilat? spuse Ahav scoțându-și arcul din spate și eliberându-se de tolba cu săgeți. Căpitanul se aplecă în fața micii intrări a mormântului și trecu pragul. La lumina torțelor văzu giulgiurile puse jos și mahrahma pusă deoparte împăturită. Privi mai atent giulgiurile și deoarece se vedeau pete de sânge nu puse mâna pe ele fiindcă îndatoririle legate de cult nu i-ar fi permis să mai meargă la templu în dimineața
AL ZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1428944913.html [Corola-blog/BlogPost/348754_a_350083]
-
spuse Ahav scoțându-și arcul din spate și eliberându-se de tolba cu săgeți. Căpitanul se aplecă în fața micii intrări a mormântului și trecu pragul. La lumina torțelor văzu giulgiurile puse jos și mahrahma pusă deoparte împăturită. Privi mai atent giulgiurile și deoarece se vedeau pete de sânge nu puse mâna pe ele fiindcă îndatoririle legate de cult nu i-ar fi permis să mai meargă la templu în dimineața următoare. Văzu totuși că giulgiurile erau nedesfăcute ca și cum trupul ieșise dintre
AL ZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1428944913.html [Corola-blog/BlogPost/348754_a_350083]
-
pusă deoparte împăturită. Privi mai atent giulgiurile și deoarece se vedeau pete de sânge nu puse mâna pe ele fiindcă îndatoririle legate de cult nu i-ar fi permis să mai meargă la templu în dimineața următoare. Văzu totuși că giulgiurile erau nedesfăcute ca și cum trupul ieșise dintre pânze fără să le deranjeze. -Ce vrăjitorie mai e și asta? spuse el către ostașul care îi ținea torța. Acela ridică din umeri înțelegând și el despre ce era vorba. Ieșiră apoi amândoi. Cei
AL ZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1428944913.html [Corola-blog/BlogPost/348754_a_350083]
-
Lucretius. -Am fost chiar eu acolo, spuse Ponțiu Pilat. Piatra mormântului era dată la o parte iar în mormânt nu erau decât niște pânze cu care se înfășoară cel mort și o mahramă care era pusă mai la o parte. Giulgiurile erau însă nedesfăcute după cum mi-am dat eu seama. Ceea ce e cumva de neînțeles. -Hm! cum puteau fi nedesfăcute? spuse Comus Lucretius zâmbind. Doar n-a trecut prin ele! Ori poate s-a topit ca un abur... -Amice Comus, spuse
AL ZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1428944913.html [Corola-blog/BlogPost/348754_a_350083]
-
abur... -Amice Comus, spuse procuratorul apăsat, crede-mă, cunosc destul de bine ritualurile de înmormântare ale iudeilor și cred că și tu asemenea. Asta am văzut! Mahrama era pusă de o parte față de giulgiu. Nici n-am mai desfăcut-o! Iar giulgiurile erau nedesfășurate... -Ar fi fost totuși bine să fi adus aici cele două bucăți de pânză, spuse Comus Lucretius. Ca probe. -Am lăsat acolo cele două bucăți de pânză în mod intenționat, spuse procuratorul. Las arhiereului Caiafa și oamenilor lui
AL ZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1428944913.html [Corola-blog/BlogPost/348754_a_350083]
-
-o necurată de vrăjitorie la mijloc... -Asta poți s-o mai spui odată Ahav, spuse arhiereul Anna. -Te-ai uitat bine căpitane? Grota nu are cumva două ieșiri? -Nici un dubiu prealuminate. La lumina torțelor am fi văzut orice altă ieșire. Giulgiurile erau nedesfăcute și puse jos iar mahrama pusă aparte. -Ce încerci să ne spui? -Încerc sa spun că e o nouă vrăjitorie a galileeanului. -Prostii! morții sunt morți și atât! interveni arhiereul Caiafa. Ce vrăjitorii ar mai fi putut face
AL ZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1428944913.html [Corola-blog/BlogPost/348754_a_350083]
-
atunci / Când raiul casei părintești îmi era rai / Încă de când iubeam târâș, pe brânci... Ce dor îmi e de-al amintirilor alai...!// Sunt parte din păcatul lumii păcătoase / și parte moartă de trup viu și blestemat.../ Pre moarte calc în giulgiul meu de oase... / Adevărat a înviat. Hristos a înviat...!” (Rugă fără sfârșit - 16). Cine are urechi de auzit și de ascultat Poezia, s-o asculte cu luare aminte, pentru că, anevoie se va mai întâlni cu asemenea frumuseți. Și rămânând mut
MĂSURA DE NECTAR A POEZIEI. RECENZIE LA CARTEA LUI ROMEO TARHON ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI by http://confluente.ro/Masura_de_nectar_a_poeziei_recenzie_la_cezarina_adamescu_1337844378.html [Corola-blog/BlogPost/347052_a_348381]
-
colorate. Fleacuri, nimicuri, gablonzuri. Aaaaa...gospodina a uitat sau n-a prea avut timp să meargă la biserică, să se spovedească, să se împărtășească. Ei și ce? Bărbatul și copiii să fie mulțumiți. Isus Cristos poate să mai aștepte sub giulgiul sau cernit, spălat pe picioare de Maria Magdalena, uns cu arome de femeile mironosițe. Ar mai fi de împăcat și pupat cu vecinii și cu prietenii cu care s-a ciondănit tot anul. Dar ei sunt la biserică. Nu-i
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 470 din 14 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ce_a_fost_de_spus_s_a_tot_spus_tablet_cezarina_adamescu_1334388570.html [Corola-blog/BlogPost/348332_a_349661]
-
1947 din 30 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Mormântul Tău a fost pecetluit de cei ce de-nvierea Ta au groază și stau ostașii lângă el de pază ca nu cumva din el să fii răpit. Trupul bătut stă-n giulgiul îmbibat cu smirnă și aloe,parcă doarme, în timp ce Duhul Tău s-a dus să sfarme , cu slava-I sfântă, iadul blestemat. S-au bucurat strămoșii proslăvind pe Cel pe care-L așteptau să vină să-i mângâie cu sfânta lui
RUGĂCIUNE ÎN SFÂNTA ŞI MAREA ZI DE SÂMBĂTĂ DIN SĂPTĂMÂNA PATIMILOR de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1462043594.html [Corola-blog/BlogPost/384920_a_386249]
-
Acasa > Poeme > Devotament > TARIFUL UNEI NOPȚI DE IARNĂ Autor: Liviu Pirtac Publicat în: Ediția nr. 1544 din 24 martie 2015 Toate Articolele Autorului Frigul ce de-afară vine - Giulgiul nopților de iarnă Se așterne peste mine, Sloiuri peste inimi toarnă. Singur mi-s uitat de lume Și-nghețat în sentimente, Iarna are-un vag renume De depresii impertinente. Te-aș ruga iubită doamnă Să revii din nou la mine; Ai
TARIFUL UNEI NOPŢI DE IARNĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1427212305.html [Corola-blog/BlogPost/357780_a_359109]
-
cheme Unde sunt în vacanță și ascult simfonii. Pe-o insulă pustie, în spatele retinei Mi-am ridicat o casă din pânză de paing; Câte-un sonet albastru îi dăruiesc reginei, De pânza ei virgină să pot să mă ating. Cu giulgiul de mătase să îmi acopăr versul, (Înmormântez poeme, de azi, într-un cavou). Și voi rămâne-n toamna-ncărcată de eresul Că mi-a ucis iubirea cu ploile-ecou. Prefață la o moarte, agonizând ascetic, (Nu-i nimeni lângă mine, să
ADIO SCRIS, ADIO POEZIE! de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/violetta_petre_1474833850.html [Corola-blog/BlogPost/371401_a_372730]
-
atunci / Când raiul casei părintești îmi era rai / Încă de când iubeam târâș, pe brânci... Ce dor îmi e de-al amintirilor alai...!// Sunt parte din păcatul lumii păcătoase / și parte moartă de trup viu și blestemat.../ Pre moarte calc în giulgiul meu de oase... / Adevărat a înviat. Hristos a înviat...!” (Rugă fără sfârșit - 16). Cine are urechi de auzit și de ascultat Poezia, s-o asculte cu luare aminte, pentru că, anevoie se va mai întâlni cu asemenea frumuseți. Și rămânând mut
ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI, ROMEO TARHON, POEME de ROMEO TARHON în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 by http://confluente.ro/Lansare_de_carte_la_bookfest_2012_si_romeo_tarhon_1338272690.html [Corola-blog/BlogPost/358716_a_360045]
-
de ficțiune. Statutul pe care Eminescu îl acordă autobiografiei este mai degrabă acela de trăire a clipei, de autor, personaj și interpret: poetul se dedublează, chiar și în Luceafăr: “Parea un tânar voievod Cu par de aur moale, Un vânat giulgi se-ncheie nod Pe umerele goale.” Ipostaza de nemuritor întrece în însemnătate pe cea de personaj de ficțiune, de basm românesc. Poetul însuși, se vede un Luceafăr aparținând nemuriri. Stea, ce luminează înaltul cerului pe o cale de expresie, considerându
AUTOBIOGRAFIA POETULUI ÎN OPERA LUI EMINESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2187 din 26 decembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1482762606.html [Corola-blog/BlogPost/362136_a_363465]
-
este alcătuit din cămașă cu cheiță (șiruri de flori printre care se află o împletitură de culoare neagră), cu obinzică (o bentiță la gât de unde pornesc crețurile) și catrință cusută cu mătase neagră pe postav negru, cu tăietură, poale cu giulgi. Cămașa bărbătească este din panama albă, cusută cu bumbac negru la mânecă, cu stani (o bucată de material care vine de jos și merge până pe spate, din ea fiind tăiată gura), pavă (bucata de pânză de sub braț), cline (clinuri), barburi
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
15 ani. Dorința ei a fost să devină actriță, dar cum mama s-a opus, a făcut un curs de croitorie la Târgu-Mureș. La Festivalul Văii Gurghiului poartă un costum vechi, alcătuit din: năframă de mătase cu ciucuri, cămașă de giulgi de casă (pânză de casă în care firele de bumbac sunt amestecate cu cele de cânepă sau este țesută numai din cânepă), cusută cu bumbac și mărgele, în motive florale și naționale, de culoarea florilor, cu șipcă (dantelă) din bumbac
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
neînceperea creației: „Copil degenerat - / Învinețit, transfigurat, / Ieri, a murit în delir” (Proză, 1965:133). Un Patriarh al prevestirii, George Bacovia a fost cel care din întuneric a adus lumina plăpândă a visului morții lumii profane și a îmbrăcat-o în giulgiul vaietului nocturn: „Aci, prozaici pământeni, / Pe drumuri a murit, / De zurnetul de bani înăbușit, / În lumea asta cu dugheni” (Proză, 1965:133). Poet al nopții și al lugubrului, fire extremă a iubirii în noapte: „Tristă, după un copac pe câmp
ANAMNEZA, SENTIMENT AL RETRĂIRILOR ÎN VOLUMUL BACOVIAN CU VOI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Anamneza_sentiment_al_retrai_stefan_lucian_muresanu_1382198440.html [Corola-blog/BlogPost/352472_a_353801]
-
mână și du-mă-n pădure, Și nu-mi mai trebuie dovadă sau gaj: Voi crede pe loc privirile-ți pure, Când freamăt de ciute-mi va curge-n obraji. Ia-mă de mână și du-mă-n pădure, Învăluidu-mă-n giulgi de răcoare, Potecile ei sub tălpi să-mi susúre Șoapte de rouă cu lacrimi din soare. Ia-mă de mână și du-mă în verde Să uit și să iert micimea umană, Sărută-mă lung, de parcă m-ai pierde, Și-
IA-MĂ DE MÂNĂ... de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1471445082.html [Corola-blog/BlogPost/340286_a_341615]
-
Ivan al IV-lea cel Groaznic cu jumătate de secol mai târziu (1547). În 1498 bucuria „țarevnei” Elena a fost atît de mare încît în atelierul său a fost confecționat un giulgiu[6]care trebuia să imortalizeze actul din 1498. Giulgiul „Ceremonie bisericească”, țesut cu fire de aur și argint, a fost plasat în principalul locaș sfânt al Moscovei Catedrala Adormirii (Uspenskii Sobor), la două luni de la ceremonia încoronării lui Dimitrie. Această lucrare este primul tablou laic din Rusia. Încoronarea lui
FIICA LUI ŞTEFAN CEL MARE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Fiica_lui_stefan_cel_mare.html [Corola-blog/BlogPost/340709_a_342038]
-
întuneric a văzut lumină mare și celor ce ședeau în latura și în umbra morții lumină le-a răsărit" (Mat. 4,16). Scutecele Pruncului, de un alb imaculat, contrastează cu fundalul întunecat, trimițând către lumina ce răsărise, dar și către giulgiul găsit de femeile mironosițe și de apostoli în mormântul Domnului, căci Nașterea anunță Jertfa de pe Cruce și Învierea: „Cu scutecele tale dezlegi legăturile greșelilor și cu multa sărăcie pe toți îi îmbogățești, Îndurate; că, venind în ieslea dobitoacelor, izbăvești pe
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1418628111.html [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
recoltăm ceva de soi Din gânduri vechi, zăcând prin cele noi, Se luptă-n ele demonii cu sfinții. Potirul vieții-l dăm pe gât îndată, Uităm, subit, rezerve să păstrăm. Licoarea ne seduce, delirăm În soarta pendulând, debusolată. Ruine-atârnă de sub giulgiul nopții, Sunt resturi vii ce-au mai rămas din noi, Coșari febrili din lada de gunoi A celor păgubiți de umbra morții... (din volumul " În oglinda sufletului meu", Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015) ... Citește mai mult În lumea noastră cât o
CAMELIA ARDELEAN by http://confluente.ro/articole/camelia_ardelean/canal [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
Sperăm să recoltăm ceva de soiDin gânduri vechi, zăcând prin cele noi,Se luptă-n ele demonii cu sfinții.Potirul vieții-l dăm pe gât îndată,Uităm, subit, rezerve să păstrăm.Licoarea ne seduce, delirămîn soarta pendulând, debusolată.Ruine-atârnă de sub giulgiul nopții,Sunt resturi vii ce-au mai rămas din noi,Coșari febrili din lada de gunoiA celor păgubiți de umbra morții...(din volumul " În oglinda sufletului meu", Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015)... XI. ATINȘI DE FRICI, MAI SCUTURĂM PERDEAUA, de Camelia
CAMELIA ARDELEAN by http://confluente.ro/articole/camelia_ardelean/canal [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
întuneric a văzut lumină mare și celor ce ședeau în latura și în umbra morții lumină le-a răsărit" (Mat. 4,16). Scutecele Pruncului, de un alb imaculat, contrastează cu fundalul întunecat, trimițând către lumina ce răsărise, dar și către giulgiul găsit de femeile mironosițe și de apostoli în mormântul Domnului, căci Nașterea anunță Jertfa de pe Cruce și Învierea: „Cu scutecele tale dezlegi legăturile greșelilor și cu multa sărăcie pe toți îi îmbogățești, Îndurate; că, venind în ieslea dobitoacelor, izbăvești pe
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Despre_praznicul_nasterii_dom_stelian_gombos_1387289142.html [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
astă lume? Croiți dintr-un aluat neînțeles, Sunt surghiuniți de-același crud eres - Corsari febrili ai mărilor în spume. Atrași de măreția unui erg De vise vătămate-n escapade, Cu soarta tremurând în acolade, Spre gloria himerei încă merg. Sub giulgiul de speranțe răposate, Aceeași încercați claustrofobi, Cu suflet nud și patimile-n rate, Atinse de blestemul unor snobi (Priviri de mucava și inimi plate), Rămas-au, printre slove, pașnici robi... Ion Urda La ce sunt buni poeții pe-astă lume
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1474729847.html [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
de Savoia prin Emanuele Filiberto, "Ducele Cap de Fier", care a stabilit capitala Ducatului de Chambéry la Torino (sub pretextul de a scurta drumul cardinalului de Milano, Carol Borromeo, care făcuse o promisiune - să meargă pe jos pentru a venera Giulgiul din Torino). La începutul secolului al XVIII-lea, în timpul războaielor pentru tronul spaniol, orașul a fost locul de desfășurare a unui lung asediu, întreprins de armata franceză; erou al acelor zile a fost Pietro Micca. Asediul s-a încheiat prin
Torino () [Corola-website/Science/299924_a_301253]
-
pe de altă parte. Torino a găzduit Olimpiada de iarnă din februarie 2006. Unul dintre simbolurile de referință ale orașului este Mole Antonelliana (sec. XIX), în cadrul căruia funcționează Muzeul Național al Cinematografiei italiene. Catedrala Sfântul Ioan Botezătorul (sec. XV) găzduiește Giulgiul din Torino, o pânză veche cu o urmă imprimată de corpul unui om, despre care se crede că este pânza care l-a acoperit pe Isus în mormântul său. Muzeul antichității egiptene din oraș găzduiește a doua cea mai valoroasă
Torino () [Corola-website/Science/299924_a_301253]