282 matches
-
dintr-o Elegie (din volumul Portretul din Fayum): „afară e înlăuntru / și lăuntrul i-afară / și până-nserează mai am câteva ceasuri / să-mi mestec fărâma de taină, / până la mohorâtul hotar / unde nu se zărește decât / șirul de simulacre / statui în giulgiu / A lângă A / necropola Identitate / profilată-n amurg”. B. a mai semnat eseuri, mici proze-portret, memorialistică (Sub camuflaj. Jurnal 1943-1944, 1978, Himera, 1980) și teatru (Ziua cea mare, 1951, Îndrăgostiții, 1954, și Oaspeții de la mansardă, 1978, texte lipsite de valoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
numește inspirat „Biblioteca prin excelență” (p. 7). Editorul atrage în mod repetat atenția asupra unui fapt de căpătâi: paginile Vechiului Testament se parcurg cel mai bine cu ochii celui care L-a cunoscut mai întâi pe Iisus Hristos. Ca un giulgiu textual, chipul lui Hristos este invizibil imprimat în cuvintele Scripturii (J.-L. Marion). Radiografiei îi corespunde aici, în lectura Scripturii, efortul de purificare lăuntrică și rugăciunea neîncetată. Revelația chipului lui Hristos nu se produce la capătul unei practici arheologice sau
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Există nenumărate exemple care ilustrează acest prim contract de lectură; reținem un anumit gen de literatură care se plasează la limita dintre lectura populară și cea a culturii pe cale de a se legitima: este vorba de coperta romanului polițist, Un giulgiu nu are buzunare de Horace Mac Coy, Seria neagră. 2. Un contract de lectură care afirmă o literatură de cercetare, corespunzătoare unui nivel de producție restrînsă. Coperta a patra operează o distanțiere de povestea din roman, narațiunea trecînd ușor în
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
H. James, Altarul morților. Precizăm totuși că cele două categorii, cele două tipuri de lectură nu sînt foarte diferite unul de celălalt; există treceri, iar folosirea supracopertei, a textului de prezentare o vor dovedi. Ultima copertă, Horace Mac Coy, Un giulgiu nu are buzunare Obișnuita prezentare a ultimei coperte de la "Careul negru" sau de la "Seria neagră" conține și o reclamă pentru apa de toaletă "Balafre"; prin urmare, această reclamă poate fi tratată cu umor și prezența ei conferă cărții o poziție
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
lipsit de speranță"; "ceea ce numim "ordine stabilită""; "ceea ce este etern"); imaginea redusă propusă de text este cea a macrostructurii semantice: un rechizitoriu împotriva ordinii stabilite. Menționăm că efectele de ecou dintre cele două texte ("reclama Balafre" și rezumatul cărții Un giulgiu nu are buzunare) punctează o complementaritate între conținutul parodic al unui roman polițist ("Marca unui bărbat hotărît") și un rezumat mai potrivit povestirii (Un giulgiu nu are buzunare). Această complementaritate creează și confuzie în receptarea cărții, confuzie sau piedică specifică
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Menționăm că efectele de ecou dintre cele două texte ("reclama Balafre" și rezumatul cărții Un giulgiu nu are buzunare) punctează o complementaritate între conținutul parodic al unui roman polițist ("Marca unui bărbat hotărît") și un rezumat mai potrivit povestirii (Un giulgiu nu are buzunare). Această complementaritate creează și confuzie în receptarea cărții, confuzie sau piedică specifică veleităților ironice ale unui asemenea tip de roman. Peritextul editorial din romanul polițist se joacă cu această perversiune a codurilor care răscolește o lectură naivă
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
fascinată de frumusețea feței lui Cristos: cum ochii sunt fereastra sufletului, sfânta Tereza era fascinată în primul rând de ochii lui Isus care dezvăluie sufletul său sfânt și plin de iubire. Tradiția creș‑ tină ca de altfel și chipul de pe giulgiu, îl reprezintă pe Isus pe cruce cu ochii închiși, iar sfânta Tereza comentează: ce bine a făcut Isus că și‑a închis ochii când ne‑a dat portretul său! Căci ochii fiind oglinda sufletului dacă am fi contemplat sufletul lui
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Lenora îl simte ridicîndu-se din "regiuni" materiale ale ființei, încă nedeslușit și totuși acaparator: "Lenora se întristă, din regiuni obscure i se urca o intuiție sinistră asupra boalei; se întorcea spre perete, strîngînd pe lîngă ea plapoma ca pe un giulgiu, și închidea ochii privind în întunericul pleoapelor ceva spăimîntător." Pentru alt context, metafora arhitectonică a subteranei este "decodată", explicită, în chiar discursul naratorial: "Scoborînd astfel în subteranele conștiinței, (Rim) găsise gîndul mîntuitor de a se sluji de minciună." Obsesia arhitecturală
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
cruci, simbol al credinței, al suferinței și al nădejdii. Căzută în nămeți se stingea încet, încet, din lipsă de aer și din cauza frigului. Crivățul o doborâse și acum o prohodea în limbajul său tăios și glacial, acoperind-o cu un giulgiu protector de zăpadă. În momentul în care mama răpusă de oboseală s-a frânt de la genunchi, într-un gest de supunere totală față de învingător, corpul ei făcuse o ușoară curbură, iar acum se sprijinea în stratul de zăpadă mai mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
nici să trăim, nici să iubim ca lumea. De te gândești mai adânc, doi coți de pământ sunt prea de ajuns omului. Ce luăm cu noi când plecăm? Moșiile? Cirezile? Conacele? Aurul? Plecăm goi-goluți, cum am venit. Cel mult, un giulgiu să nu ni se răspândească oasele. Ce rămâne după om? Un nume pe-o cruce. Și de ai noroc, un gând bun în amintirea oamenilor. Și-apoi... Uitarea... "Deșertăciunea deșertăciunilor, toate sunt deșertăciuni!", slujește mitropolitul, "Milostiviți-vă! Agonisiți comori în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
n-are nevoie de Ștefan Vodă... Moldova cui o lași? Ștefan tace... Îl privește pe Iisus, coroana sa de spini... Încet, își încinge spada... Când am fost uns domn, am îmbrăcat cămeșa morții... Am știut că e croită dintr-un giulgiu... Am îmbrăcat-o totuși... De atunci, gândurile mele tot pe " Cărările Veșniciei" umblă. Aiasta mi-i meseria. Mai rabdă puțin! îl imploră Daniil. Vor veni! Nu se poate să nu vină... N-ai teamă, Sihastre... Nu mă las eu cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
era milă de străinul cu ochi de copil, care-i povestise cu atâta nostalgie despre țara aceea Îndepărtată unde se născuse și pe care parcă simțea că n-o va mai vedea niciodată. Când Hermann muri, Îl Înveli Într-un giulgiu uriaș și-l scoase noaptea pe nesimțite din curtea stăpânului. Un ban de aur, simbria lui pe o săptămână, Îl costă ca să-l Îngroape În pământ sfințit. Ar fi fost cu primejdie să se afle, dar groparul era sărac, avea
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
le cele veșnice pregătit. Trecerea spre eternitate constituie al treilea moment important din viața omului și ultimul. În Costișa a fost și se menține tradiția ca cei în vârstă să-și pregătească cele necesare pentru moarte: haine noi, pânză albă (giulgiu), sicriul, crucea, toiagul din ceară bună (de albine), lucrurile de dat de pomană peste sicriu, douăsprezece punți (prosoape în dungi) peste care trebuie să treacă mortul, în drum spre cimitir. Banii adunați pe icoana de pe pieptul mortului se dau copiilor
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
măreția unui monument funerar, lucrat în marmură pentru tatăl ei de prințesa Olga Sturza. Monumentul ocupă o bună parte a peretelui sudic al bisericii, ridicându-și coloanele până la originea bolților și reprezintă un catafalc care susține un sicriu acoperit cu giulgiu, prin care se profilează forma unui corp uman.. Pe postament scrie că principele Alexandru Gh. Mavrocordat a decedat la 18 martie 1907, în etate de 64 de ani. Pe fața exterioară a aceluiași perete se găsește o placă de marmură
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
speriați, batem în lemn. Da, ăsta era Mișu: un om cu simțul umorului! După-amiază, ne-am dus toată redacția la el, într-un turn de lîngă stadion, în care eu nu mai intrasem niciodată. Peste trupul său era așezat un giulgiu cu margini aurii și albe și cu steaua în șase colțuri; acoperămînt vechi, pătat de ceară, murdar. Mișu era culcat pe covor, fără pernă, învelit pe față. Prin mantie i se profila pieptul bogat și prindeau contur coapsele. Lungită lîngă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
o țundră, o pălărie și o pereche de cisme, precum și un salariu convenit, totul anual. Mai primește o delniță de porumb și are obligația de a țese în țesătoria curții toată toamna, iarna și primăvara, ori fețe de masă, ori giulgiu, ori pânză, după cum primește comanda. Conscripția din 1801, special comandată la cererea «nobilei doamne» mai arată că oamenii satelor pe care le are în proprietate sunt iobagi cu «mai multe drepturi», composesoratul dându-le înlesnirea de a lua nelimitat lemn
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
arta spiritistă, pref. Maria Constantinescu, București, 1932; Manifest poetic, București, 1932; Lespezi poetice, București, 1933; Mica, București, 1933; Mojdrean înverzit, București, 1933; Sunet de bronz, București, 1933; Cromatica unui gând, București, [1933]; Legenda păstorului sărac, București, 1934; Poezii, București, 1934; Giulgiu de albă ceață, București, 1934; Încă câteva poeme, București, 1934; Bucur, București, 1935; Mozaic, București, 1935; Camee, București, 1935; Cortegiul plin de sărbătoare, București, 1935; Stema Moldovei, București, 1935; Frumusețea zilelor, București, 1936; Au doborât un uriaș, București, 1936; Ceasul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290244_a_291573]
-
tabernacolului. Există vreun expert mai exact în probleme religioase ca Marcel Proust? 4. Mormântul Sfânt și câteva chestiuni profane Iar făcându-se seară, a venit un om bogat din Arimateea, cu numele Iosif [...] și luând trupul, L-a înfășurat în giulgiu curat de in și L-a pus în mormântul nou al său, pe care-l săpase în stâncă și, prăvălind o piatră mare la ușa mormântului, s-a dus [...]. După ce a trecut sâmbăta, când se lumina de ziua întâia a
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
toți ridicară sabiile și-și puseră un picior înainte. Flacăra mică plutea mereu nainte-i, el o urma mereu, până ce mai era șase pași departe de sicriu; în momentul acela capacul sări de pe sicriu, clopotul sună a alarmă... o damă în giulgiu a[l]b și lung, de moartă, cu un văl negru pe față, se ridică încet din sicriu și-și întinse brațele spre el. în acelaș moment statuele sunară din săbii și se porniră asupră-i. Cavalerul năvăli ca fulgerul
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ai jurat că ai să scrii despre el”, sau „Probabil că e dezamăgit acolo, pe lumea cealaltă”. Dar Rosamund Înțelegea că eu Îmi repetam singur toate cuvintele astea și că mă mustram destul de des. Uneori mi‑l Închipuiam Înfășurat În giulgiu, zăcând lângă tatăl lui pe care‑l urâse. Ravelstein obișnuia să spună: - Istericul ăla care mă bătea la fundul gol și scotea țipete bălmăjite, - și mai târziu, oricâte succese aș fi avut, Îmi reproșa că nu intrasem la Phi Beta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
crezând că visează. Bărbatul rânji, cu privirea galbenă și duhoarea de rachiu împrăștiate peste ea. Luana îngheță. Simți că i se face rău. O sudoare rece i se scurse pe spate, ca un șarpe veninos. Groaza o înveli ca un giulgiu, în timp ce bărbatul se lipi de ea cu hainele lui soioase. Își întoarse fața spre fereastră și încercă să-și adune gândurile. Mai avea cinci stații de mers după care trebuia să coboare. Văzu, cu ochii minții, refugiul de tramvai pustiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
fascinată de frumusețea feței lui Cristos: cum ochii sunt fereastra sufletului, sfânta Tereza era fascinată în primul rând de ochii lui Isus care dezvăluie sufletul său sfânt și plin de iubire. Tradiția creș‑ tină ca de altfel și chipul de pe giulgiu, îl reprezintă pe Isus pe cruce cu ochii închiși, iar sfânta Tereza comentează: ce bine a făcut Isus că și‑a închis ochii când ne‑a dat portretul său! Căci ochii fiind oglinda sufletului dacă am fi contemplat sufletul lui
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
soare. Caliciu desfăcut, el primea în rănile lui culorile pe care, în ceasurile bogate ale zilei, le răspândise cu mărinimie. Le lua și le ducea în mormântul lui de zambile, trandafiri, violete și narcise. Mormântul viu întindea în zare un giulgiu minunat. Spațiul fremătă și toată zăpada se stinse; rugul aprins se preschimbă într-o nesfârșită marmură albăstrie. Luna ieși argintie din valul de lumină în care mai devreme, clară și tânără, se îneca. Crescu, mușcă din azur cu tăișul ei
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
fascinată de frumusețea feței lui Cristos: cum ochii sunt fereastra sufletului, sfânta Tereza era fascinată în primul rând de ochii lui Isus care dezvăluie sufletul său sfânt și plin de iubire. Tradiția creș‑ tină ca de altfel și chipul de pe giulgiu, îl reprezintă pe Isus pe cruce cu ochii închiși, iar sfânta Tereza comentează: ce bine a făcut Isus că și‑a închis ochii când ne‑a dat portretul său! Căci ochii fiind oglinda sufletului dacă am fi contemplat sufletul lui
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
sale domnești, cu o haină subțire de brocart de aur, împodobită cu blană de samur de mare preț, cu ceaprazuri și nasturi de argint aurit și cu calpacul de samur pe cap. Era acoperit în întregime până la picioare cu un giulgiu de saten alb cu o cruce în foi de aur, iar în jurul său ardeau lumânări” 29). Cantemir n-a observat acea amenajare specială, făcută în curtea palatului, pe care Paul de Alep, Neculce, și De la Croix au numit-o „cort
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]