3,612 matches
-
fostul ei valet, n.m.). Pantalonii prăzulii, de aceeași culoare cu jiletca, se umflă pe fundu-i enorm, fără a-l ascunde, ci mai degrabă subliniindu-l și cad pe niște glezne nu prea groase, disproporționate față de tot restul iar ceea ce urmează, gleznele-i fără vigoare, sunt îndesate în niște botine de o incredibilă ineleganță și, printr-un rafinament inspirat de nu știu ce sucub vicios scăpat din Noaptea Valpurgiei, ciorapii ce-i acoperă gleznele subțiri sînt niște ciorapi feminini de mătase bej. Nu-mi
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]
-
nu prea groase, disproporționate față de tot restul iar ceea ce urmează, gleznele-i fără vigoare, sunt îndesate în niște botine de o incredibilă ineleganță și, printr-un rafinament inspirat de nu știu ce sucub vicios scăpat din Noaptea Valpurgiei, ciorapii ce-i acoperă gleznele subțiri sînt niște ciorapi feminini de mătase bej. Nu-mi vine să cred lornietei. Mă uit stăruitor de mai multe ori. Se poate? E cu putință? Această găselniță a geniului comic ce pare să dirijeze de departe și de sus
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]
-
ei, pentru tatăl ei sau pentru cel care nici nu-i fusese soț - nimeni nu știa - așezată astfel, țeapănă, în jilțul drept, tare, atît de înalt pentru ea, încît îi atîrnau picioarele drepte, țepene, ca și cum ar fi avut pulpe și glezne de fier, neatingînd dușumeaua, cu aerul de furie neputincioasă și inertă pe care-l au picioarele copiilor, și vorbind cu vocea posomorîtă, hărțuită, uimită, pînă cînd în cele din urmă ascultarea însăși avea să se renege pe sine și simțul
Tatăl nostru Faulkner by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16180_a_17505]
-
de Lăură, pur și simplu, sub impulsiuni safice revelate târziu. La început sunt numai sugestii, aluzii, e stăruința lui Chloé de a vorbi despre "armonia dintre noi", mărturisirea dorinței "de comuniune totală cu mine, vrea să-i mângâi părul, mâinile, gleznele". Repede însă, dând curs firii ei, Chloé renunța la ambiguitate și dă pe fata ce simte și ce vrea, în patetice, dezlănțuite mesaje epistolare presărate peste tot în camera Laurei (locuiesc în încăperi vecine la aceeasi pensiune din Stromboli): "...te
Laura si Chloé by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16447_a_17772]
-
acum senzațiile pe care le-au încercat pe pământul bătătorit al curții, pe iarbă, pe troscoțel, pe uliță ori pe miriștile triste de august, pe arătura de primăvară și pe aceea de septembrie. Îmi amintesc roua de dimineață udându-mi gleznele și prundișul cald de pe malul Someșului, pe care călcam precaut." La capitolul eseuri se remarcă: Dumitru }epeneag - punct și de la capăt de Irina Petraș, Acasă printre străini. Fără virgulă (despre Gabriela Melinescu) de Nicolae Turcan, Ion Mureșan - metafizicul textualist de
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11943_a_13268]
-
Articolele Autorului MAREA EGEE Nu poți,tu,Mare Egee Să-mi dai frumusețea mie Și-ochii tăi albaștri poate Ce priviri străine-mbie! Să-mi dai liniștea din seara-n Care prima dată te-am văzut Și m-ai mângâiat pe gleznă Și mi-ai dat primul sărut Nu vrei tu,Mare Divină Să mă-nveți visul să-l duc, Iar pentru toate acestea Imn de slavă să-ți aduc! Referință Bibliografică: MAREA EGEE / Mihaela Mircea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
MAREA EGEE de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/382760_a_384089]
-
doi comunică cad în vid apoi se anină timpul în cui o ia de la început pentru un final-început grandios în metaforizarea gesturilor neterminate aștept tac mă rog la răspântii de verbe încep dansul câteva gheare îmi inserează adânc iubirea în gleznele golite de așteptări da. probabil că va fi un an mai bun Kiki, tu ce spui, draga mea? Anne Marie Bejliu, 1 ianuarie 2017 Referință Bibliografică: 2017 / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2193, Anul VII, 01
2017 de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382774_a_384103]
-
zice “Vreau șolduri mai mici” iar tu, revista, tre’ să execuți. La limită, ea poate să pună mîna pe-un marker și marker-ul pe un print al fotografiei și să-și deseneze noile contururi ale coapselor, ale șoldurilor, ale gleznelor, ale abdomenului și ale oricărei părți din corpul ei pe care o vrea modificată. “Noile contururi”, adică alea care vor rezulta după ce bagi iar Photoshop-ul în priză. Uneori, vedeta își lucrează pozele cu oamenii ei, în secret, livrîndu-le revistei gata
Cum am ajuns copertă Vogue by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19966_a_21291]
-
24 octombrie 1972 la Pitești, și-a reluat antrenamentele, în prezent pregătindu-se la Centrul Național de Tenis din București. Ea s-a retras din circuitul mondial W.T.A. la finalul sezonului 2001, când a suferit o accidentare la glezna piciorului drept, este jucătoare profesionistă din anul 1990. A câștigat turnee la simplu la Budapesta, Karlovy Vary, Pattaya, Rosmalen etc. Diplome de profesioniști Comisia Tehnică din cadrul Federației Române de Fotbal a stabilit condițiile pe care antrenorii români trebuie să le
Agenda2003-7-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/280701_a_282030]
-
dimensiunilor băncilor, eram cam la strâmtoare. Când se mișca îi simțeam șoldul. A întors capul spre mine. Nu știu ce a văzut el, eu nam văzut nimic. Avea păr, n avea ochelari, barbă, mustață. Pe întuneric era alb. Stăteam picior peste picior. Glezna lui a atins-o pe a mea. N-a fost neplăcut. După un timp de câteva stații, mâna lui dreaptă a aterizat pe mâna mea stângă. M-a trecut un frison. Părea că adormise. Am pus mâna mea dreaptă peste
MANUSCRISUL DIN TREN, JURNALUL VIEŢII MELE, MEMORII 1930-1989. In: Editura Destine Literare by Livia Nemțeanu-Chiriacescu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_412]
-
pasajul următor cu o altă trimitere, anume la Pelléas et Mélisande, piesa lui Maeterlinck: „Era zveltă și flexibilă ca un arcaș adolescent. Picioarele, dezvăluite subt rochia scurtă de tenis, arătau mușchi de patinatoare cu fine oțăliri în dungi, pulpe vioaie, glezne înalte... Nici o îngreunare, lene, moliciune sau șovăire nu stânjenea voiciunea ritmului elastic, a trupului durat din biciuiri de mușchi repezi pe oase subțiri și impetuoase... Și cum venea în vârfuri, întâmpinată de ogarii care se întorceau curbi spre stăpâna lor
Pe marginea prozei lui Odobescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2605_a_3930]
-
Rețeta triumfului nervilor asupra relaxării este destul de complexă: se amestecă muzică house cu rapp, hip-hop și tonuri orientale. Se adaugă puțin miros de shaworma, suficient cât să te întrebi dacă nu cumva te-ai trezit în Turcia. Se continuă cu glezne luxate, din cauza pietrei cubice fixate nepotrivit. Se presar cu dărnicie zgomote de bormașină și ciocane. Ca meniul să fie complet, trebuie să se servească împreună cu o priveliște unică: bărbați în bustul gol care lucrează de zor la reabilitarea unor clădiri
Lipscani: Unde Anca simte muzică bună, Dan aude bubuitură by Delcea Arina () [Corola-journal/Journalistic/22616_a_23941]
-
Ediția nr. 1920 din 03 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului mi-e ziua de foșnet în Down Town apoi cobor pe serpentine de ruine să mă prefac în muzeu se aud clinchete de pahare fără style fine suave furnici la glezne amișună pe lună clară tocurile senila vară n-am petrecut-o decât tacit la orizont Referință Bibliografică: RONDEL PICTURAL ÎN COLAJ / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1920, Anul VI, 03 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
RONDEL PICTURAL ÎN COLAJ de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381613_a_382942]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > CLAUSTROFOBIE Autor: Eugenia Mihu Publicat în: Ediția nr. 2017 din 09 iulie 2016 Toate Articolele Autorului CLAUSTROFOBIE Cătușă de-ntuneric îmi țintuiește glezna Încorsetându-mi ziua în noaptea abisală Și nici măcar vreun licăr nu-mi luminează bezna, Doar mă transformă-n rugă, în bocet de vestală... Suspin și-amărăciune îmi gâtuie cântarea Iar bolta se despică și lacrimile-și toarnă Pe piept, pe
CLAUSTROFOBIE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381646_a_382975]
-
cătușa, Să dau și să primesc iubiri și jurăminte Și-oricărui om dorește eu să-i desferec ușa. În beznă, cât de-adâncă, pot să-ntrevăd lumină Și, chiar de-nțeapă spinii, eu merg pe drumul drept, Deși îmi țipă glezna iar aripa mi-e-n tină Și dorul îmi înfige pumnalul rece-n piept. Chiar dacă doare drumul eu soarta mi-o accept. Referință Bibliografică: CLAUSTROFOBIE / Eugenia Mihu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2017, Anul VI, 09 iulie 2016. Drepturi de Autor
CLAUSTROFOBIE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381646_a_382975]
-
Acasă > Versuri > Omagiu > MULȚUMESC! Autor: Mihaela Mircea Publicat în: Ediția nr. 1735 din 01 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului MULȚUMESC Părintelui Vicențiu M-ai dezvelit de nemiloasa beznă Care m-acoperea din creștet pan’la gleznă Nu mai lăsat să zac în țină Mai scos cu îndrăzneala la lumină Și liniștii lovite în neștire I-ai dat cu grijă altă fire, Iar viselor cu frântul zbor Le-ai dat avânt răsunător. Iar azi,cănd pâinea-n
MULTUMESC! de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381725_a_383054]
-
Ce tulbure ceață a învăluit vremurile-acele azi când pregătești într-un rest de viață drumul spre stele... Întoarcerea fiului risipitor Fiu risipitor te întorci din bezne cu veșmântul rupt și pătat de sânge. Urmele de lanț se mai văd pe glezne, trupul se frânge. Ochii-s obosiți, barba e căruntă, pe spinare porți urme de tortură. Lumea a fost rea, sadică și cruntă plină de ură. Nu ști cum va fi, nu ști ce te-așteaptă. Poți fi alungat cu aspre
UNDEVA, CÂNDVA... ÎNTOARCEREA FIULUI RISIPITOR de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381780_a_383109]
-
românească. În dimineața asta, m-am simțit la fel. Adică astea sunt opțiunile care mi se oferă, nu? Tre’ să mă trezesc într-o dimineață, s-o găsesc pe Udrea lui Băsescu cu fustele ridicate delicat, cât să se vadă glezna, și pe Ciutacul lui Felix cu mânecile suflecate și prohabul desfăcut, să-mi șterg obrazul de stropii de lături care vin către el din ambele părți și să optez? Refuz să mai particip la așa ceva. După ce l-am votat pe
Eu cu cine votez? Cu Udrea sau cu Ciutacu? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20161_a_21486]
-
mătăsos. Pentru a evita distrugerea lor, nu purtați bijuterii cu asperități sau striații când îi îmbrăcați sau îi scoateți. 1. Stați jos. Adunați ciorapul unui picior cu ambele mâini până ajungeți la vârf. Introduceți piciorul și rulați ciorapul până deasupra gleznei. Rularea trebuie să fie fermă pentru a se realiza o distribuire uniformă. Repetați aceeași operațiune pentru celălalt picior. 2. Continuați rularea alternativă a ciorapilor până la genunchi. O manichiură și o pedichiură îngrijite protejează ciorapii de eventuale accidente. 3. Pe măsură ce rulați
“Introduceţi piciorul şi rulaţi ciorapul până deasupra gleznei” by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20434_a_21759]
-
Dani, ca să ne liniștim. Ce-ar mai fi de aflat? Ia să vedem (îl iau pe Dani de jos în sus, ca să nu ma-ncurc): degetele de la picioarele lui Dani, unghiile de la degetele de la picioarele lui Dani, călcâiele lui Dani, gleznele lui Dani, primii doi centimetri pătrați din gambele lui Dani, primele patru fire de păr de pe gambele lui Dani, următorii doi centimetri pătrați din gambele lui Dani, următoarele patru fire de păr de pe gambele lui Dani, urma... aoleo, e lung
Sa cedam nervos cu Mihaela si Dani by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20493_a_21818]
-
Femeilor le place să fie chinuite. Pantoful Confortabil: Tu asta-i făceai? Pantoful Inconfortabil: Da. O băteam, îi făceam răni la picioare, nu putea să mă încalțe decât cu plasturi, dar reușeam chiar și așa să o distrug. Rodeam la gleznele ei până-i dădea sângele, după o zi cu mine, ajungea acasă frântă, cu picioarele umflate și cu lacrimi în ochi. Pantoful Confortabil: Oribil. Pantoful Inconfortabil: Oribil, dar atât de frumos. Relația dintre o femeie și un pantof trebuie să
O discuție între doi pantofi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20730_a_22055]
-
le purtam cu șosete, tot albe, și le asortam la tot felul de rochițe scurte și înfoiate, care erau, la rându-le, asortate la breton. Știți șosetele albe până la genunchi, dintre care una o lua mai mereu în jos, către gleznă, și rămânea așa până se milostivea cineva s-o tragă la loc, în sus, nu?... D-alea aveam și eu. Următoarele încălțări pe care mi le amintesc erau niște cizme de cauciuc bleumarin, dotate cu un fel de ciorap detașabil
Istoria pantofilor mei by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20792_a_22117]
-
Philips nu mai știu de care și era cât o pleașcă. Mare, cu un ecran mic, alb-negru, pe care circula informația pe un singur rând. Doamne, cât l-am iubit! Când îl țineam în buzunar, îmi atârna buzunarul pânâ la glezne. Când îl scăpam pe gresie, se crăpa gresia. Dacă-l scăpam pe piciorul cuiva, se ajungea la tăiere (a piciorului, nu a telefonului). Luni de zile cântarul mi-a arătat cu 20 de kile mai mult. Până m-am prins
Povestea primului meu telefon mobil by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20841_a_22166]
-
necesare, stinse luminile, încuie ușile și pleca la mall. Cucoana știa - așa cum îi spusese o prietenă - că, la poporul român, ajunul de sărbătoare este echivalent cu sfârșitul lumii. Era, deci, prevenită că se va lăsa cu oarecare joc subtil de glezne și draci. Însă nici lungă să experiență în cumpărături și nici firea ușor anxioasa nu ar fi putut să o pregătească pentru priveliștea ce i se înfățișa. Încă din parcare, lucrurile erau grave. Parcase lumea că la Pompei, la 10
Poveştile pe care le voi primi cadou by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20903_a_22228]
-
lui Marcel, avusese cel mai grozav șoc din viața lui: o scândură de om, proaspăt întors de la baie, i se vârâse în pat cu o mișcare șerpească, lipind de spinarea sacră a Senatorului o coloană vertebrală descărnată și sprijinind pe gleznele acestuia niște tălpi reci și umede. Ultragiatul țâșni într-o clipită urlând de furie și sperietură. O soră mătăhăloasă restabili ordinea în salon, zmucindu-l pe indignat: -Ce-ai, ți s-a urât cu binele?! Vrei să fii dat afară?! Ce, ești
JOCUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384208_a_385537]