1,318 matches
-
în veci să trăiască! O rugă-nălța-vom, Măicuță, spre Tine Când clopote-n inimi de sfinți or să bată, Ești gură de rai sub săruturi străine Și ești, Românie, icoană furată! Aici ne iubește și râul și ramul Și glia strabună de veacuri ne știe, Aici ne sunt morții, trăiască-ne Neamul, Trăiască-ne Țara în veci de vecie! Referință Bibliografică: Deșteaptă, Țară! (Imn) / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 908, Anul III, 26 iunie 2013. Drepturi de
DEŞTEAPTĂ, ŢARĂ! (IMN) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Desteapta_tara_imn_romeo_tarhon_1372232940.html [Corola-blog/BlogPost/346172_a_347501]
-
citesc chinul Singurătății crunte ce-o apasă... Copiii-i pleacă-n lume pentr-o pâine Când poate că ne-ar vrea cu ea, acasă Făr’ să purtăm grija zilei de mâine. Doamne, te rog să faci Tu o minune Păzește glia noastră românească Adună-i fii-acasă-n vremuri bune S-aștepte ca mălinul să-nflorească! Săcuieu, 13 mai 2011 Referință Bibliografică: Am așteptat de-a înflorit mălinul / Georgeta Resteman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 136, Anul I, 16 mai 2011. Drepturi
AM AŞTEPTAT DE-A ÎNFLORIT MĂLINUL de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 by http://confluente.ro/Am_asteptat_de_a_inflorit_malinul.html [Corola-blog/BlogPost/344301_a_345630]
-
cad lacrimi șiroaie. O, vino degrabă, adu bucuria Ce numai la Tine există, Privesc țintă cerul, aștept veșnicia Și uit cât mi-e viața de tristă. Mai am doar o țintă, lumină și sare Să fiu cât trăiesc pe-astă glie, Să spun de Golgota, s-aduc consolare Acelor ce trec prin urgie. Să vadă în mine puterea ce crește, Mai mult și mai mult, prin credință, Să știe că Domnul Isus ne iubește, Prin El, vom avea biruință! 25/09
CEAS DE SEARĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1443385021.html [Corola-blog/BlogPost/377533_a_378862]
-
tainei, paradis al privirii,/ fluvii de umbre apuse la viață ivind/ în delta eonilor - herb al timpului - / prin genuina diviziune a oului primordial,/ în hieratice ruguri palpita memoria vetrei - / atotputernica, iluminata sămânță în matricea primară,/ din miezul de foc al gliei - / ochi vast deschis al generațiilor/ liber se înrădăcinează în veșnicii.” Ființă este așadar a locului (e topofanică), nu a vremii, care nu e defel statornicie, ci vremuire. De aceea ființă se poate numi la români - căci preia, din averea timpului
ASTRA de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 by http://confluente.ro/raul_constantinescu_1425016746.html [Corola-blog/BlogPost/367856_a_369185]
-
sunt eu și Ionuț cel mic. ( Arată către copil.). DECEBAL Să aveți grije de copil să crească mare Să spună la toți povestea Tatălui Mare. LICINIUS Mori fără teamă mărite rege. 44 Romanii au o lege: „ Salvarea poporului din strămoșeasca glie Este suprema noastră datorie! „ DECEBAL ( Către comandații. ). Se cade ca vajnicul corăbier, atunci, Când nava se scufundă, prin grije și porunci, Să ia în seamă viața celor de pe vas. La postul de onoare să fie ultimul rămas. Așa că oricât îmi
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_3_.html [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
ta! DURAS Din văgăuni, din munți, nevinovații prunci Nu vor ști de această nelegiuire, în văile adânci. Acolo, feriți de dușmani și de păcat Gândul lor se va înfiripa tot curat, Ca prin ei deapururea neamul să moștenească Iubirea de glia strămoșească. Când de geruri și de vreme rea veți fi urgisiți Povestea de acum să le-o amintiți! Să poarte șoapta, codrul prin freamătul lui Să le spună de cinstea, virtutea, vitejia neamului. De nu vor avea nume, să-i
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_3_.html [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
azi limba română/ Cu dragoste și credință.// Și...la țărmul Mării Noastre/La RIO...printr-o Rodica/Jupiterul cald vibrează/ Când din versuri se recită.// Și prin proză-i simți trăirea/ Cele mai frumoase scrieri/ Despre mamă, despre țară,/Despre glie,România.// Azi, prin suflete pictate/ De iubirea vetrei noastre/Sărutăm limba română/ La Marea Neagră-albastră.// Sărutăm și al ei nume/ Care veșnic ne adună/Limba neamului meu dacic,/Limba noastră cea română.// Sărutând marea și limba/Limba noastră cea română
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII by http://uzp.org.ro/ziua-limbii-romane-sarbatorita-la-malul-marii/ [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]
-
Silvana Andrada Publicat în: Ediția nr. 2120 din 20 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului NU CER NU SOARE Nu vreau, nu pot, nu cer, Nu soare și nici mare Într-un destin de fier Fără de legănare, Genunchii-s prinși în glie Și-i cânt de leagăn stins, Stau in statornicie Doar gânduri ce am plâns, Nu vreau, nu pot, nu vis, O lume tulburată Și chiar dacă n-am zis Aș mai trăi-o o dată, Să-mi vindec doar aripa, Căci încă
NU CER NU SOARE de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/silvana_andrada_1476944556.html [Corola-blog/BlogPost/374102_a_375431]
-
din 22 august 2011 Toate Articolele Autorului Unde-s vremurile-n care satul era plin de viață, Unde câmpul, plin de oameni se trezea de dimineață. Unde mâini trudeau prinosul și înălțau bucuria Cerând Domnului s-ajute ca să le rodească glia Unde-s vremurile-n care pe tăpșan se pornea hora Un prinos de bucurie pentru viața tuturora. Unde-s fetele-n altiță cu cozi negre ca și mura Și cu ochi de iarbă verde, macul roșu însuși, gura. Unde-or
CA UN CÂNT DE ÎNVIERE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Ca_un_cant_de_inviere.html [Corola-blog/BlogPost/371257_a_372586]
-
din 25 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Unde-s vremurile-n care satul era plin de viață Unde câmpul plin de oameni, se trezea de dimineață. Unde mâini trudeau prinosul și înălțau bucuria Cerând Domnului s-ajute ca să le rodească glia Unde-s vremurile-n care pe tăpșan se pornea hora, Un prinos de bucurie pentru viața tuturora Unde-s fetele-n altița cu cozi negre că și mura Și cu ochi de iarbă verde, macul roșu însuși, gura. Unde-or
CA UN CÂNT DE ÎNVIERE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ca_un_cant_de_inviere_0.html [Corola-blog/BlogPost/356883_a_358212]
-
Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1674 din 01 august 2015 Toate Articolele Autorului În țară e căldură mare Și râde soarele pe cer Dar el nu știe ce ne doare, La el durerea-i un mister. Crăpată-i glia de arșiță, Se ofilesc legumele. Uscată e frunza de viță, Ne seacă-n râuri apele. Un pic de ploaie,de răcoare, Privind la cer noi așteptăm Azi zăpușeala este mare, Dar resemnați,o suportăm. De la noi Domnul și-a-întors fața Căci
NEAMUL DAC,NU VA PIERI! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1438450364.html [Corola-blog/BlogPost/371893_a_373222]
-
XVI. CLOPOTELE BIRUINȚEI, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2178 din 17 decembrie 2016. Clopotele biruinței se ridică din trecut, Amintind crâncene lupte și de sângele pierdut. Din vremuri în cari românii, înfrățiți se ridicară Și își apărară glia, și graiul își apărară. Într-o țară greu durată, prin milenii, de străbuni, AZI, se lăfăiește minciuna printre lei, tigri și huni. Încleștați în noaptea luptei de putere și averi, Cine să mai recunoască brațul clopotarilor de ieri? Români, v-
ELISABETA SILVIA GÂNGU by http://confluente.ro/articole/elisabeta_silvia_g%C3%A2ngu/canal [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
lor zvârcolește ca sabia, necruțător, Și rușinea îi apasă...Ce-ați făcut din țara ... Citește mai mult Clopotele biruinței se ridică din trecut,Amintind crâncene lupte și de sângele pierdut.Din vremuri în cari românii, înfrățiți se ridicarăși își apărară glia, și graiul își apărară.Într-o țară greu durată, prin milenii, de străbuni,AZI, se lăfăiește minciuna printre lei, tigri și huni.Încleștați în noaptea luptei de putere și averi, Cine să mai recunoască brațul clopotarilor de ieri?Români, v-
ELISABETA SILVIA GÂNGU by http://confluente.ro/articole/elisabeta_silvia_g%C3%A2ngu/canal [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
latin „Ubi bene, ibi patria”? Lucian DUMBRAVĂ: Dintotdeauna am considerat că omul nu aparține efectiv unei patrii, ci Pământului. Oriunde un om se simte bine, acolo este locul lui. Dincolo de reperele de granițe, rămân totuși, acut, reperele de neam, de glie. Dacă poți trece granițele fără niciun fel de probleme de conștiință, nu poți depăși granițele propriei firi, a unei ancestralități pe care n-am înțeles-o niciodată dar care, fără-ndoială, există și care e-n strânsă legătură cu locul
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1427110439.html [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
-
zbor Și-o rugă pentru noi el a cules... Ne fie ruga ca o piatră de hotar Desprinsă dintre lumi în care noi Alegem binele de rău, când noaptea iar Deschisă-i pentru toți și sfinte ploi Ne mângâie și glie și popor Și mai răsare-o lacrimă de dor... Referință Bibliografică: Noaptea Sfântului Andrei / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 784, Anul III, 22 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
NOAPTEA SFÂNTULUI ANDREI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 by http://confluente.ro/Noaptea_sfantului_andrei_violetta_petre_1361545075.html [Corola-blog/BlogPost/341251_a_342580]
-
țară”, de „popoare din Imperiul Ipocrit”, de „hoardele nebune”, de „Guvernele de crime vinovate”. Poetul nu își iartă nici compatrioții care îi votează „tăcuți și fără rost/ Pe veneticii aleși din afară” și care se ploconesc „străinilor solemn”, renunțând „la glie și trecut”. Artistul ne mai astâmpără durerea receptată cu câteva versuri foarte frumoase dedicate unei poete anonime (Nu-i prea târziu) și cu o revărsare cuminte de optimism în ceea ce privește viitorul țării (Daciei nepieritoare). Remarc câteva metafore splendide: „Aduceți Basarabia acasă
STARPRESS 2017 de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1488191479.html [Corola-blog/BlogPost/340219_a_341548]
-
știe s-o folosească, dezvelindu-și oglinda sufletului cu sinceritate și dezinvoltura unui nostalgic, care, iată, revine, în unele poeme cu frânturi din copilărie, nu este un visător cum sunt alți poeți, este un pământean cu rădăcini prinse bine în glia strămoșească. Lumina, iubirea, credința sunt conceptele cu care îmbracă versurile din volum, creind imagini frumoase și umane ca și cum ai bea apă dintr-un izvor cu apă cristalină. Îl felicit pe autor pentru ambele volume și șteptăm și alte cărți de
PROPOZIŢIILE DE IARBĂ ÎN POEMELE LUI PETRE ION STOICA de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1478421632.html [Corola-blog/BlogPost/366150_a_367479]
-
Spiritual > DĂ-NE DOAMNE Autor: Anton Viorel Publicat în: Ediția nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Dă-ne Doamne libertate că suntem săraci și goi, n-avem bani, n-avem palate dar avem credintă-n noi. Dă-ne glia strămoșească cu țărână roditoare, dă-ne ploaie să rodească câmpurile ca o floare. Dă-ne Doamne mirul sfânt să ne ungem cu credință, dă-ne și al tău cuvânt să ne-ajute-n biruință. Dă-ne Doamne sănătate casa plină de copii
DĂ-NE DOAMNE de ANTON VIOREL în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Da_ne_doamne_anton_viorel_1389174478.html [Corola-blog/BlogPost/347594_a_348923]
-
a fost verde Se va desprinde în curând, căzând Frumos a fost, dar azi nu se mai vede Decât noian de frunze fluturând E toamnă iar, si frunză ruginie A așternut din nou al său covor Întins peste natură, pește glie Din frunze vii, care acuma mor E toamnă iar, si frunză gălbenita Va flutură în vânt, si va cădea Puzderie cândva, azi risipita Formează prin caderea-i, o perdea E toamnă iar, si frunză cea uscată S-a sfărâmat de
E TOAMNĂ IAR de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_bertoni_albert_1476769860.html [Corola-blog/BlogPost/379128_a_380457]
-
avem pâinică, Fiindcă de la muncă n-am dat înapoi. Așa ni-i neamul de-o vecie, Ca tot străinul să-l primim, De n-a venit cu rău în ospeție La masă-l așezăm și îl cinstim. Sălbatici mulți sărmana glie ne-au călcat Și s-au hrănit, storcându-i seva din belșug, Mințindu-ne mereu că ne-au eliberat, Ei ne-au condus forțat, dar noi am tras în jug. Meleagul nostru pentru ei e-o colonie, Kremlinul vrea pământul
CÂNTECELE CETĂŢII (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1410532651.html [Corola-blog/BlogPost/376372_a_377701]
-
Începuturile literare și gazetărești datează din perioada adolescenței școlărești, când a publicat diferite materiale de acest tip la unele publicații din perioada respectivă. În acest răstimp a fost corespondent activ al unor ziare și reviste, cum e, de pildă, „Vocea gliei”, „Plai orheian”, „Tinerimea Moldovei” etc. Ca poet, editează mai multe culegeri de versuri: „Destăinuiri”, Editura Labirint, Chișinău, 2003; „Florile Speranței”, Editura Nasha Canada Publishing, Toronto, 2008; „Petale de dor și vis”, Editura „Magna-Princeps”, Chișinău, 2010; „Cearta” și „Adevăruri pe frunze
CÂNTECELE CETĂŢII (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1410532651.html [Corola-blog/BlogPost/376372_a_377701]
-
renaște-vei zâmbind apologeții vorbei te îmbie la visare și uiți mereu de tine răsufli fără gând dar așezându-ți fața cu tâmpla peste munte înlătura-vom grija de-a fi mereu grăbiți atlasu-l porți pe umeri povara cea din glie străfudul neputinței irumpe prin visări dar vie ți-e dorința să lași mărinimie și să o dai Acelui ce poate mântui. Foto tehnica - Art Colaj Media- realizat de autor din imagini preluate - sursa Internet poem publicat inițial pe F.b
POEM HIERATIC XXV POVARA CLIPEI de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/david_sofianis_1432492395.html [Corola-blog/BlogPost/367588_a_368917]
-
doar... Să vadă!... Gaze, petrol...Tot ce a fost Resursă-n astă țară, Înstrăinat-ați pe nimic.... Guverne de ocară....! Cad codri noștri seculari Sub drujbe " habsburgiene ", Se zvârcolesc moșii-n mormânt, Muntele nostru geme!... Pământ arabil la străini, Dezmoștenită glie... Golgota satului român, Iar el, țăranul... Știe!... Învățământu-i " neșcolit ", Jumate trec cu " bacul "... Dascălii noștri-s prost plătiți Ni se golește " lacul "... Cultura a ajuns un moft... Parale cu toptanul, Pe incultură și netoți E votul, suveranul...! De presă?... Ce
CONSTATARE... de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1429467020.html [Corola-blog/BlogPost/353926_a_355255]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > CU GÂNDU-N BUZUNAR Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 419 din 23 februarie 2012 Toate Articolele Autorului AM ÎNVĂȚAT SĂ TRĂIESC Am învățat să trăiesc după ce am murit. Glia din oase e un ulcior cu inima poveste spusă odinioară de buzele iubitei în asfințit. Cândva ne iubisem în iarba de sub ferestre la casa de sub subsuoara felinarului îmbrățișat de fluturi și se mirau cucuvelele de-atâtea săruturi, și treceau frunzele
CU GÂNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Cu_gandu_n_buzunar_george_baciu_1330020440.html [Corola-blog/BlogPost/357853_a_359182]
-
ceva deviază de la făgașul echilibrului. Actele sale comportamentale sunt mai curajoase decât cele ale unora care preferă soluția nedreptății, motivând palid că ar fi mai simplu de supraviețuit așa. E-adevărat că dă dovadă uneori de mai mult atașament față de glie decât mulți dintre localnici, dar nu-nseamnă că ar condamna pe cineva. Nu transpare nicăieri nici urmă de critică la adresa celorlalți. Tabloul general e oricum mult prea complex pentru a putea fi ciopârțit și tranșant în „buni” și „răi”, „activi
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1430312412.html [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]