481 matches
-
XXI nu prea își pun întrebarea cine se exprimă în versurile lor, abandonându-se fără voia lor versului impersonal. Vorbeam mai înainte despre cele cinci metode de analiză: metoda argheziană ar consta în exploatarea impurității limbii, metoda blagiană - expresionistă care glisează între eul exterior, amplificat cosmic, și un eu interior problematizat. Urmează metoda lui Ion Barbu, de textualizare a discursului care înlocuiește eul poetic cu o instanță textual suverană care se reflectă doar pe sine în oglinzile textului, ce o numim
Starea poeziei româneşti la începutul secolului XXI [Corola-blog/BlogPost/93283_a_94575]
-
revenim la Începutul dialogului, cu ce ne-ar Încânta certitudinea că succedem pe scara evoluției unor maimuțe antropoide ori că suntem creația lui Dumnezeu? De ce ar fi preferabil Dumnezeu unui om de știință la fel de puternic și de atotștiutor? Roger Howard glisa confuz În retorică. O făcea intenționat, ca să-mi ofere răgazul ingurgitării șocului, sau chiar credea În ce spune? - Există o deosebire, și Încă una fundamentală. Așa e, nu știm de unde venim, cine ne-a creat și cu ce scop. Habar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
a doua ieșire În decor a profesorului Adam și, În mod normal, n-ar mai fi trebuit să mă surprindă, se mai Întâmplase atunci când, În mijlocul monologului, deraiase intempestiv de la firul povestirii, o luase aiurea pe arătură, Încurcând borcanele, după care glisase la fel de neașteptat Într-un expozeu schizofrenic despre comunism, fără nici o legătură cu nimic anterior sau cu ceva privitor la aventura lui pe coclaurile Centrului. De data asta, plonjase În delir sadea, oricât de mult se chinuise să păstreze o oarecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
este aventuristă, Îmi asum Întreaga responsabilitate a afirmației și cu absolut orice risc. Centrul trebuie să rămână ceea ce a fost Întotdeauna, ceea ce tradiția și Statutul său ne obligă să conservăm și să ducem mai departe... Foc! Luat de val, Roger glisase Într-un spațiu riscant. Ce i-o fi venit să invoce Statutul când știa foarte bine că...? Și Eveline, ce făcea Eveline? - Să Înțelegem că domnul Howard a avut acces la textul Statutului? s-a interesat, ironic, Zoran. Iată o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
colț. Plictisit, ca și cum și-ar aminti de o obligație, Își duce la gură paharul cu vodcă. Pare unul dintre privilegiații asupra cărora timpul nu-și exercită autoritatea. Din cînd În cînd aruncă o privire spre ușile transparente care se deschid glisînd silențios la apariția vreunui bărbat tuciuriu cu fes grena, cu ghiuluri masive pe degetele butucănoase, cu burta revărsată peste curea, cu picioarele scurte și crăcănate În pantalonii șifonați, Îl urmărește cum se oprește o clipă cîntărind din ochi madonele acelea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
jumătate, aruncându-l cu îndemânare apoi peste creanga cea mai apropiată, imediat după o bifurcație. Cu o dexteritate ce arăta că nu era prima dată când făcea așa ceva, împleti un nod alunecător la unul dintre capete, verificând apoi dacă acesta glisează ușor de-a lungul firului. Ridică capul bătrânului din poziția nefirească în care se afla, petrecând lațul peste acesta. Se asigură că nodul se află la ceafă, după care trase de frânghie cu putere, până ce trupul lui Calistrat ajunse cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
prost. Una se pișă, altul borăște. Când ai putea să stai tot timpul pe perne moi de piele și să spui unde vrei să mergi și chiar să ajungi acolo fără nici un fel de efort. Cu mult firesc, Sophie intră glisând pe ușă, de data asta îmbrăcată într‑o rochie de după‑amiază, pentru că trebuie să iasă cu mama în oraș. Din spate, pe ușa de la terasă, pătrunde o lumină puternică și, fără să rătăcească în nici un caz aiurea, își caută imediat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
nu înseamnă că, fantasmatic, prin îndepărtarea tuturor tabuurilor, cele două reprezentații nu se intersectează, potențându-se reciproc. Oricum, fie în viață, fie în artă, trupul estetizat și erotizat continuă să fie un obiect artistic sexualizat, obiectul suprem al plăcerii ce glisează, în noi, între seducție și satisfacție. Dan CARAGEA București 7 august 2013 Referință Bibliografică: Dan CARAGEA - FRUMUSEȚE ȘI FARMEC / Dan Caragea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 951, Anul III, 08 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Dan Caragea
FRUMUSEŢE ŞI FARMEC de DAN CARAGEA în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364317_a_365646]
-
ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Bucuria simulată și fericirea gândită în poezia lui Mircea Ciobanu Conștiința despre tine însuți conduce spre înțelepciune; dar când descoperim în poezia lui Mircea Ciobanu o conștiință vastă despre ființa Omului , gândim că adevărata înțelepciune glisează în exterior , îndepărtându-se de miezul cald și calm al vieții. Ceea ce descoperim în poezia lui Mircea Ciobanu ,este mai mult decât conștiința despre sine .El aprofundează timpul și substanța , pentru a găsi corespondențe umane :” N-o răspândi , nu pune
BUCURIA SIMULATĂ ŞI FERICIREA GÂNDITĂ ÎN POEZIA LUI MIRCEA CIOBANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361328_a_362657]
-
apari cu sânii goi pe plajă. De aceea, aceste jocuri ale dezvăluirii pielii pot fi transformate de artist în afrodiziace, pot incita și excita spectatorul mai mult decât expunerea complet nudă. Care să fie secretul? Frumusețea și seducția trebuie să gliseze abil peste psihologia îndrăznelii și a pudorii, a obscenității și rușinii de a dezvălui pielea secretă, semn că mitul ascunderii face parte din strategia abilă și voluntară a cuceririi Celuilalt. La fel și tatuajul care, în locuri intime și doar
PIELEA ŞI SEMNELE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362868_a_364197]
-
de vulpe, odată ce am citit-o în pagina cu sonete. Și, da, bucuria își are teama sa de moarte, așa cum, în alt plan poetic, cântecul viorii topește frunza (nu floarea) belladonei! Pe planuri diferite, dar defel fără afinitate, alunecă, se glisează și dau formă cărții sonetele din carte. Cu personaje adesea mitice, cu filigranări de stil pentru care este mai potrivită pana și călimara decât computerul, ca un labirint prin care Minotaurul paște liber, sonetele din cel mai recent volum al
ULTIMUL „CRESCĂTOR” DE INOROGI ÎN REZERVAŢIA SONETULUI de MELANIA CUC în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364113_a_365442]
-
decât aceea a simplului critic literar, deoarece acesta trebuie să fie și poet, căci venind din interiorul acestui univers poate înțelege mai bine elementele pe care se întemeiază opera poetică. Critica de poezie, ci nu teoria ei, se mișcă și glisează în direcția evoluției poeziei fără încetare,merge înainte culegând pentru „știința”poeziei noi probleme”, căci ea este conștiința realității poeziei. Georges Poules subliniază că în timp conștiința critică este formată din conștiința inerentă a operei care este efervescentă și puternică
CRITICUL DE POEZIE UN PARAZIT AL SENTIMENTULUI UMAN? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366958_a_368287]
-
le prelungește chinul sculării. Ceasul a încetat să mai sune, trupurile se rostogolesc executând superbe figuri de gimnastică, femeile realizează ivirea zorilor, „gimnastica dimineții” continuă. O singură muzică se aude, este cea a trupurilor umane, răsuflând din greu, în timp ce ele glisează pe pardoseala scenei. Apoi începe ritmul instrumentelor, lovind perpetuu, obsedant, sincronizându-se astfel cu mișcările trupurilor. Muzica din cea de a doua parte este compusă de Thierry De Mey, născut în 1956, compozitor și producător de film și Peter Vermeersch
2011 de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367114_a_368443]
-
dar ne mai și “clatină” ... Aveam să aflu că falia Sân Andreas este cea mai mare structura geologică de pe glob, ea devenind cel mai înspăimântător simbol al Californiei. Este de fapt un sistem uriaș de fălii care închide, delimitează și glisează întinderea pământului de deasupra pe peliculă mâzgoasa a astenosferei, un fel de strat subțire “lubrefiant” pe care alunecă, se încalecă, se întrepătrund plăcile și subplăcile tectonice, este zona de contact, de acumulare și de eliberatre a unor uriașe energii planetare
PĂLITURA COSMICĂ DIN 1906 DIN SAN FRANCISCO de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367246_a_368575]
-
mai păstrau aici ceva din atmosfera crepusculară a cafenelei vieneze”. De partea cealaltă, emblemă și ea a lumii literare a Clujului, era boema, „în varianta ei fundamentalistă: boema alcoolică. Deceniile literare șase, șapte și opt au fost deceniile marilor bețivi”. Glisând printre atâtea cărți și studii critice, autorul nu poate să nu se oprească la acele puncte din gândirea echinoxistă pe care lumea literară de azi (sau o parte din aceasta) tinde să le devalorizeze. Primul și cel mai aproape proiectului
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
sau mai puțini cunoscuți- ci și după cum anume se înfățișează lumii la un moment( ... ) “, la care adaug eu, și după încărcătura sentimentală pe care o au foștii sau actualii locuitori ai orașului de la poalele Dealului Viilor. Autorul încă din titlu glisează între legendă, ce conține elemente fantastice sau miraculoase și adevăr care se explică prin concordanța între cunoștiințele noastre și realitatea obiectivă. Autorul scormonind în legende extrage probabilitatea adevărului istoric. Cartea se constituie într-o adevărată istorie a municipiului Drăgășani, în
TEODOR BARBU DRĂGĂŞANI ÎNTRE LEGENDĂ ŞI ADEVĂR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1347 din 08 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349419_a_350748]
-
cosește destine... ÎN FOȘNETUL FRUNZEI DE STEJAR Un cerb semeț, cu ochii plini de munți (bate toaca, pe Ceahlău) Ridică maiestos din corn, Să-nalțe cerul cu o palmă. Dinspre câmpie, Vultur, în zbor de întâlnire, Sub a timpului năframă Glisează veacurile în privire: Câmpul, mai duduie... galopul cailor. Rugăciuni fierbinti Piroane în poarta timpului, Tăișul de granit al scrutării, Oțelul săbiei semănând speranța în ogorul veacurilor. Duruitoarea, ison de vecenie. Cerbul pășește podul ochilor, întins de vultur: Dunărea , Oltul , Prutul
ÎNTÂLNIRE NEAŞTEPTATĂ (POEZII) de TEO CABEL în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365156_a_366485]
-
o face înadins. Cu genunchiul îi apăsa colțul sarafanului ce dădea peste marginea scaunului. Sub pretextul că ia sau restituie ceva colegului din bancă din spate, se întorcea brusc, aproape cu tot corpul către acesta, iar genunchiul care apăsa sarafanul glisa pe marginea curbată a scaunului trăgâdu-i poalele în sus. Nu-i mai rămânea decât să fie ipocrit, făcând pe nepăsătorul ceea ce, trebuia să recunoască, reușea cu brio. Seara, colegele de cameră au rămas perplex când li s-a adresat: - Fetelor
VII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365164_a_366493]
-
s-a mai îmbăiat, după cum însăși declară: „numai sufletul hrănit cu frumos alege / să meargă în apa în care s-a scăldat cât a trăit.” („Dialog cu moartea”, p. 28). În visul continuu al iubirii sublime așteptate o viață, poeta glisează prin caleidoscopicul labirint karmic al universului oniric asumat cu toate riscurile rătăcirii, din care se salvează prin cerul lucidității, lăsând în urmă trapele și capcanele beznei „voinței oarbe”, citind în alfabetul braille, învingând minotaurii ispitelor, în fond învingându-se pe
„PAȘII SINGURĂTĂȚII” SAU PERIPLUL LUI PSYCHE ÎN CĂUTAREA IUBITULUI ÎN VISUL IUBIRII ETERNE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366142_a_367471]
-
care-l poartă în suflet, oriunde s-ar afla. Despre mine știu că oriunde aș fi făcut umbră pământului, tot acasă am rămas, gravitând în jurul stâlpului casei". Prezentările sunt adeseori concise, făcute în timpul trecerilor pe timp scurt. Cel mai adesea glisează, trecând pe repede-înainte, reținând imagini luate ca din zbor, nu în tihna unei vacanțe în care totul să se deruleze pe îndelete. Important este că surprinde esențialul cu scânteieri ale imaginilor văzute nu numai cu ochii, ci și cu sufletul
MILENA MUNTEANU – „DEPARTE DE ŢARA CU DOR” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351862_a_353191]
-
ca structură narativă principală o tendință a imaginarului psihotic și a conturării trăirilor trupești în patima chemării sângelui. Literatura sa este analitică cu elemente stranii în comportamentul personajelor cu o atmosferă a derutei, a geloziei, a cinismului și suportabilității erotice, glisând, nu de puține ori, spre masochism și agresiune sadică. Locotenentul Ragaiac din nuvela Rusoaica, Andrei Lazăr, din , Mihnea Băiatu, din Zilele și nopțile unui student întârziat care are și el un tiz , urmând Dreptul la București, Mihai Aspru din nuvela
DIMENSIUNEA PSHIPATOGRAFICĂ ŞI DE OBIECTIVIZARE ÎN PROZA LUI GIB I.MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352306_a_353635]
-
IX - Mama și matricea arhaică și X - Fișă biografică Petru Birău, cuprinde un întreg evantai despre viața și opera artistului. În acest frumos Album, cuprinzând toate datele biobibliografice necesare pentru a evidenția portretul unui artist ajuns la maturitate, Dumitru Velea glisează între critica de artă și hermeneutica filologică, fiindcă ambițiile eseistului țintesc către o viziune coerentă și globală asupra dinamicii spirituale prefigurate în opera pictorului abordat. Autorul abordează pictura lui Petru Birău din punctual de vedere al rădăcinii sale, exprimată, ”prin
PETRU BIROU SAU POLICROMIA CA MODUL EXPRESIVITĂŢII IDEILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 716 din 16 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351720_a_353049]
-
o întrebă pe fată semi-curioasă, că-i fără simțul umorului și, unde mai pui, susceptibilă de... Dar n-apucă să-nșire "calitățile" Gelutei, că aceasta izbucni într-o gălăgioasă autoapărare, smucind poșeta din mâinile lui Nicole și făcând să-i gliseze fermoarul. -Da! Poți constata singură și-n clar! Nu mai aduc sub nici o formă cu cea supranumită de tine "Mademoiselle Strică-Broaște"! -..."Ei aș!" se grăbi să riposteze în gând Nicole. Că n-ai devenit cumva între timp Mademoiselle Passepartou, iar
C’EST LA ROSE... de ANGELA DINA în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352196_a_353525]
-
datorită acestei receptivități, acestei dăruiri deschise a simțurilor către obiect, simțurile pot deveni o sursă a fericirii, fiindcă în ele izolarea eului poetului este abolită, iar mediul acestuia i se apropie fără ca mijlocirea esențială de cunoaștere a societății în care glisează poetul, dar și latura ei nefericită, să devină un element constitutiv al plăcerii: "Eu sunt un monstru pentru voi/ Urzind un dor de vremuri noi/ Și-n lumea voastră-abia încap.../ Dar am să dau curând la cap". În "Serenada muncitorului
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
nostru de la aceste televiziuni? Pe de altă parte, tot aceste televiziuni vin și se plâng de cât de jos a ajuns nivelul de cultură al telespectatorilor.Această poziție duală va face ca în continuare ștacheta culturală a populației noastre că gliseze și mai mult în jos. Rolul televiziunilor este de informare și culturalizare a maselor. Însă la noi, datorită ratingului înțeles greșit și numai în sens comercial, a condus aceste televiziuni să facă un deserviciu grav culturii române și în special
TELEVIZIUNILE ROMÂNEŞTI UN RĂU NECESAR? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356917_a_358246]