315 matches
-
domnești printre poslușnicii Episcopiei, la 1661, Ștefăniță Vodă pomenește și pe „Vornicul de târg", termen care însemna „toți amploaiații Domniei", un delegat al Vornicului cel mare, care priveghea o anumită activitate (justiția de exemplu, urmărind pe făcătorii de rele, adunatul gloabelor, plata cu capetele celor vii a prădăciunilor) și având în subordine alți servitori: globnicii, deșugubinarii. Vornicul de Huși a existat și în veacul al XVIIIlea, sub Grigore Ghica la 1733... Referindu-se la vornicul de Dorohoi, care după cum spune Ureche
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Dorohoi, care după cum spune Ureche își avea începutul de pe vremea lui Alexandru cel Bun, Gh. Ghibănescu trage concluziile „ce atribuții întinse în tot ocolul Dorohoiului" avea vornicul de târg, care „putea globi pe oameni de deșugubină, dar nu de acele gloabe care cădeau în atribuția stăpânului moșiei". Din Condica lui C. Mavrocordat Vodă, citată de Nicolae Iorga (Doc.VI, 223) aflăm atribuțiile vornicului de târg la 1740: „...săfie volnic a păzi diregătoria sa și a apăra pe oameni despre unii și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Iorga (Doc.VI, 223) aflăm atribuțiile vornicului de târg la 1740: „...săfie volnic a păzi diregătoria sa și a apăra pe oameni despre unii și alții să nu-i supere; însă de la târgoveți alt nemică să nu ia, fără numai gloabele obicinuite și vitele de pripas orice fel s-ar afla la târgoveți. Iar vel căpitan... să nu se amestece acolo la târgoveți nici la gloabe, nici la vite de pripas". În hotarnica Plopenilor, la 1673, după vornicul de târg era
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
alții să nu-i supere; însă de la târgoveți alt nemică să nu ia, fără numai gloabele obicinuite și vitele de pripas orice fel s-ar afla la târgoveți. Iar vel căpitan... să nu se amestece acolo la târgoveți nici la gloabe, nici la vite de pripas". În hotarnica Plopenilor, la 1673, după vornicul de târg era înscris pârcălabul - „Ion Pârcălab". Cronicarul Nicolae Costin zice: „poruncesc (Nicolau Vodă) pe la județe la țară, pe la Pârcălabi, să nu închidă oamenii pentru fiece vină, ci
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ordinul său, s-a alcătuit Codul de legi al Moldovei (18161817), din care face parte și legea bezmenului, care și la 1839 stătea la baza încheierii înscrisurilor dintre proprietari și târgoveții așezărilor din Moldova. Deșugubinarii sau șugubinarii executau și adunau gloabele sau amenzile pentru deșugubine sau crime și erau deosebiți de funcționarii care se numeau globnici: „scriem slugilor noastre care umblați pentru deșugubină prin ținutul Fălciului... că învăluiți satele Sfintei episcopii de deșugubinărie și le faceți destul valu"... scria Radu Voievod
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cât mai multe asemenea pricini, pentru că erau în profitul lor. De aici, se crede că provine originea zicerii românești: „caută pricină cu lumânarea". „Pârâtul sau vinovatul erau puși în fiare și schingiuiți rău, ca să plătească mai degrabă și mai mănos gloaba; altminterea erau trimiși în cătușe la vornicie și deci nici de acolo nu puteau scăpa, și chiar până la Domnie". Pentru a pune capăt necontenitelor reclamații contra deșugubinarilor, Miron Barnovschi împreună cu Adunarea țării, în anul 1628, a făcut un așezământ, în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
globirea, la trebuință, a abaterilor locuitorilor, afară de cazurile de tâlhărie și de ucideri, care erau de competența vornicului celui mare și a Domniei. Globnicii sunt funcționarii despre care se vorbește în multe documente de arhivă. Globașii aveau sarcina să strângă gloabele, adică amenzile date populației satelor de către autorități. Întrun document dat de Petru Vodă în anul 1448 prin care se acorda unor călugări dreptul de a judeca, aflăm: Nici judecătorii de la Hârlău, nici globnicii lor, nici pripășarii, să nu aibă a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dat de Petru Vodă în anul 1448 prin care se acorda unor călugări dreptul de a judeca, aflăm: Nici judecătorii de la Hârlău, nici globnicii lor, nici pripășarii, să nu aibă a judeca pe acei oameni, nici să-i prade, nici gloabă sau tretină să ia..." Justiția avea globia sa, hătmănia, episcopia și chiar mânăstirile aveau globnicii și dreptul de a globi în satele lor. „În vechime amploaiații, neavând salarii de la stat, și le formau ei prin gloabe felurite toate autoritățile globeau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să-i prade, nici gloabă sau tretină să ia..." Justiția avea globia sa, hătmănia, episcopia și chiar mânăstirile aveau globnicii și dreptul de a globi în satele lor. „În vechime amploaiații, neavând salarii de la stat, și le formau ei prin gloabe felurite toate autoritățile globeau mai mult sau mai puțin, mai drept sau mai nedrept - fiecare după caracterul moral al funcționarilor", scrie Melchisedec în „Cronica Hușilor”... Toate aceste autorități își aveau și oamenii proprii pentru asemenea executări. Bieții locuitori, de multe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
6 pe care îi luau pentru chemare, îl dădeau vătafului de copii, șeful lor. Copiii de casă erau trimiși și la executări pentru datorii către vistierie - și atunci plata pe care o luau de la executat se numea ciobote, iar când gloaba era mare se chema ciobote grele. Despre copiii de casă face mențiune cartea domnului Constantin Racoviță din anul 1756 pentru scutirea episcopiei Hușilor de olac (cu cai de olac erau puși să umble și copiii de casă). „Copiii de casă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de Sus la Dorohoi. Marele vornic avea în subordine pe uriadnici și deșugubinari, pe care îi numea „feciori ai săi", iar uriadnicii și deșugubinarii aveau, la rândul lor „feciorii lor", adică agenți subordonați, pe care îi trimiteau pe la sate după gloabe. „Marele vornic al Țării de Jos (Vornicul Nicoară) scriem feciorilor noștri, uriadnicilor (dregătorilor) de la Bârlad și deșugubinarilor din ținutul Fălciului... să aveți a lăsa în pace satele Sfintei Episcopii de Huși"... Telal Bașa era funcția care se ocupa de publicitatea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
profitul stăpânirii. „Și cine citește zapisele vechi, continuă Ghibănescu, nu rareori întâlnește hârtii din cele care îți rup inima de durere, că se vedea bietul român silit să-și vândă moșia pe bani din neputința lui de a-și plăti gloaba, deșugubina ori cisla. Execuția dărilor, care și azi e consfințită prin lege, căci nu toți birnicii își plătesc havalelele către stat de bunăvoie, ci silit, această execuție era în vechime mai neomenoasă. Amanetarea, zălogirea și vinderea moșiei pe bani, pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
poșta română, dar legi de organizare a personalului și administrației mai existaseră și în 1871, 1880, 1892 și 1913. În martie 1929 s-a creat „Regia autonomă PTT". - globe și deșugubine sau șugubine erau amenzile pe care le suportau populația. Gloabele se aplicau de toate autoritățile asupra celor vinovați și se percepeau în bani sau în natură, lucruri, mai mari sau mai mici, după vinovăția acuzatului, dar și după lăcomia globnicului. Miron Barnovschi, în anul 1626, în cartea dată pentru ca să oprească
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Barnovschi, în anul 1626, în cartea dată pentru ca să oprească globnicii și deșugubinarii a mai „învălui" satele Episcopiei „cu globele și șugubinele", ca și în cartea lui Constantin Racoviță din anul 1756, pentru scutirea a 12 poslușnici ai Episcopiei, vorbește despre gloabele „isprăvnicești și pârcălăbești". Din documentele consultate, prin poslușnici se înțeleg oamenii venetici, aduși de prin alte țări, în diferite rânduri și puși în serviciul episcopiei. Adesea, poslușnicii ca și coloniștii străini, care sporeau populația locală, erau tot români, „pribegiți prin
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
străine și a-i așeza în acel sat, și că-i scutește „de toate dările către stat pe o perioadă de patru ani". În Huși, în satul Corni, mai apoi cartier al orașului, poslușnicii locuiau amestecați cu târgoveții, cu localnicii. Gloabele erau o despoiere a populației, un jaf pe țară, globnicii de multe ori luau de gloabă și toți caii de pe la oameni, chiar și pe cei „ordinari și slabi de la oamenii nevoiași", acuzați pentru anumite fapte și constituiau mijlocul de acoperire
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
stat pe o perioadă de patru ani". În Huși, în satul Corni, mai apoi cartier al orașului, poslușnicii locuiau amestecați cu târgoveții, cu localnicii. Gloabele erau o despoiere a populației, un jaf pe țară, globnicii de multe ori luau de gloabă și toți caii de pe la oameni, chiar și pe cei „ordinari și slabi de la oamenii nevoiași", acuzați pentru anumite fapte și constituiau mijlocul de acoperire a cuantumului amenzilor. De aici și zicerea de gloabă, ca un epitet de ocară adresat calului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
țară, globnicii de multe ori luau de gloabă și toți caii de pe la oameni, chiar și pe cei „ordinari și slabi de la oamenii nevoiași", acuzați pentru anumite fapte și constituiau mijlocul de acoperire a cuantumului amenzilor. De aici și zicerea de gloabă, ca un epitet de ocară adresat calului cel mai rău. Deșugubina sau șugubina, constituia amenda pusă de judecători pentru răscumpărarea unei fapte săvârșite, pentru crima făcută de un om într-o anumită împrejurare și era proprie „pierzătorilor de suflete", precum
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se răscumpăra, fapta și omul ajungeau la Domn, iar acolo nu se mai putea răscumpăra, trebuia săși ia osânda cuvenită. Cei cu putere economică dădeau totul, via, moșia, vitele de muncă, numai să scape de judecată și de osânda domnească. Gloabele și deșugubinele cele mai mici se adunau și erau în folosul globnicilor și a deșugubinarilor, iar cele mari în profitul șefilor lor: a marilor vornici, a hatmanilor, a marelui logofăt... Dintr-o carte a episcopului Mitrofan, din anul 1617, rezultă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
face și el jalbă la Domnul Dumitrașcu Cantacuzin, tot în chestiunea asupririi clerului de către dregătorii civili, cerându-se a se opri a se mai amesteca în „chestiunile rezervate de lege autorității bisericești". Prin cărți domnești satele Episcopiei erau apărate de gloabe și de deșugubine mai mici, cum erau bătăile și certurile dintre locuitori care erau lăsate judecății Episcopiei - episcopului ori protopopului -, dar cercetarea faptelor mari, a omorurilor, furtișagurilor și tâlhăriile treceau în cercetarea și globirea amploaiaților domnești, cum rezultă dintr-o
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
slugerul hătmănesc sau slujitorul domnesc să cerceteze, aplica pedeapsa - amenda sau despăgubirea datorată, dar plătea locuitorul și cheltuielile de găzduire în localitate și cele făcute cu drumul de către globnicul ori de șugubinatorul domnesc. - lucrul viilor domnești și priveghiul era altă gloabă plătită de locuitori. În cartea dată de Domnul Alexandru Iliașu în 1632, pentru apărarea de angărăi a 7 meseriași lăsați pentru trebuințele Episcopiei, se ordonă uriadnicilor, șoltuzilor și pârgarilor a-i „lăsa foarte în pace", „de viele domnești ca să nu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la teslărie, nici la gheață, nici la alte lucruri ce sunt pe târg", spunea Vasile Vodă în cartea sa la 1650, către șoltuzii, pârgarii și toți târgoveții de Huși, pentru scutirea satelor Episcopiei, unde printre alte angării este enumerată și gloaba numită gheața. Gheața care se tăia și se căra la Domnie de către cei globiți. Seul, ceara și mierea serveau tot curții domnești și se luau pentru a servi unor trebuințe ale curții, la făcutul săpunului, a lumânărilor și a opaițurilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Asemenea reveniri, de obicei, se repetau de la domn la domn de către episcopii aflați în scaun la un moment dat. Feria, heria sau fereon era o taxă pe care o plăteau visteriei partea care câștiga un proces. Partea găsită vinovată plătea gloaba, iar câștigătorul, feria. La 1604, într-o carte de judecată de la Eremia Movilă, se zice că părții găsită la judecată că are dreptate i „s-au pus lor fereon 12 zloți", iar într-o altă carte de la Vasile Vodă, la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
că partea care a avut dreptate „ș-a pus heria 12 taleri în visteria domnească". Miron Barnovschi, prin așezământul său din 1628, stabilea că în satele mănăstirești, pentru chestiunile de judecată, pârcălabilor le era permis a lua numai feria, iar gloaba era în folosul mănăstirilor. Alexandru Iliașu, prin cartea sa de la 1621, dată pentru scutirea satelor Episcopiei, dădea ordin uriadnicului, șoltuzului, pârgarilor și tuturor dăbilarilor de la Huși, precum și dăbilarilor de ținut și vătajilor celor mari să lase în folosul Episcopiei „globele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sta împotrivă, și nu-și va da polconul, precum este adetiul, bine să știe că va avea certare de la Domnia mea... Așijderea și voi pârcălabi și alți slujitori ce veți umbla acolo la acel ținut, să nu vă amestecați la gloabele și la judecățile ce sunt vlădicești, că apoi nu veți păți bine. Și nime să nu stea împotriva cărții Domniei mele". Urma data: 20 Ghenarie 1681 și... pecetea domnească. „Așa era în sistemul timpului, ca judecătorul vechi să primească pocloane
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
chilii", neavând nimic, „nici pe dinlăuntru, nici pe dinafara", în afară că menționează că „îi acordă 20 de scutelnici care să fie spre serviciu și a căror goștină și desetină să fie în folosul Episcopiei" devine și un inventar al gloabelor ori înlesnirilor ce puteau fi făcute atunci supușilor: „...să dea cu ruptă câte trei ugri de om într-un an visteriei, și acești bani să-i dea pe patru sferturi. Iar altă nici mai mult nici mai puțin peste ani
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]