218 matches
-
legătură sau doar într-un singur domeniu. Interdependența, nu globalismul, ar descrie simpla legătură între două economii sau țări. Î n a cest sens, putem preciza că legătura strategică și economică de după război, dintre Japonia și Statele Unite, reprezenta interdependență, nu globalism, așa cum și parteneriatul dintre Australia și Noua Zeelandă este un exemp lu de cooperare economică și de comerț, constituind, așadar, o relație d e i nterdependență. Toate aceste interdependențe reprezintă o parte a g obalismului contemporan, contribuind la acest p roc
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
globalizare a fost dusă mai departe de Srinivasan, care de finea globalizarea ca fiind „procesul de desfac ere a barierelor create de stat în calea mobilității capitalului, extinderii co mer țului și reacțiile economice, sociale și politice la acest proces“. Globalismul poate fi definit, simplu și funcțio nal , ca evoluția graduală a interacțiunii și integrării economiilor și soci etă ților din lume. Alți autori con sideră globalizarea ca fiind „un stat al lumii care implică rețele de interde pendență la distanțe
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
trebuie să fie exten sive spațial, reușind, astfel, să interacționez e p rin fluxurile de capital finan ciar, fluxuri de servicii, bunuri, informații, ide i și oameni. Dar simplele legă turi și interdependențe regionale nu pot fi con sid erate globalism. Pentru a fi considerată globală, rețeaua relațiilor trebuie să se desfășoare între mai multe țări și continente. Distanța, o variabilă con tin uă, este un element care contează cel mai mult în această privință. Din punct de vedere geografic, distanța
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
diametral opusă a globului. (Canada și Statele Unite sunt două economii apropiate care se îmbină, în timp ce Austr ice și alia și Marea Britanie au avut legături polit economice strânse, deși se află la părți opuse ale globului.) Pentru a înțelege fenomenul de globalism versus globalizare, putem face câteva precizări pertinente. Mai întâi, conform conceptului de globali zare definit mai sus, răspândirea creștinătății pe glob este un exemplu al glo balizării. Similar, răspândirea islamismului în Af rica și Asia este un alt exemplu de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Insula Java, în Indonezia. În a l d oilea rând, forumul Cooperarea Economică Asia Pacific (APEC) cuprinde țări din Asia, Australia și America de Nord și Sud și este un exemplu de in ter dependență multi-con tinentală. Este un exemplu clar de globalism. Î n a l treilea rând, Asociația Națiunilor din Sud Estul Asiei (ASEAN) este formată numai din zece țări din Asia d i șe Sud, deci, conform def niției, este un organism regional i nu un forum global. Procesul de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
vieții normale a familiilor, satelor și micilor orașe. Lanțului de factori i se adaugă criza financiar-investițională mondială generată de falimentările unor bănci din extremul vestic în anii 2007-2008. Mințile oamenilor sunt dominate nu atât de ideologiile naționaliste "învechite", comparativ cu "globalismul", cum se afirmă adesea, cât mai ales de presiunile șomajului și sporirii sărăciei fizice și spirituale, de presiunile impozitelor forțate și prețurilor tot mai mari la alimente și servicii, ale consumului și comerțului cu stupefiante nocive, întreținute de proliferarea grupurilor
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
scopul propus. Claparede preconiza un învățământ în care profesorul, devenit colaborator al elevilor, îi îndrumă să asimileze cunoștințe prin cercetare personală. Pedagogul și psihologul Ovide Decroly a formulat critici la adresa sistemului educațional bazat pe obiecte de învățământ. Pornind de la teoria globalismului și din dorința de a asigura omogenizarea cunoștințelor elevilor, pedagogul belgian a propus sistematizarea informațiilor, după criteriul logic, în unități didactice numite centre de interese. În l'Ecole de l'Ermitage, organizată în 1907 la Bruxelles, Decroly a folosit o
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
fi decât demersul unui spirit de sintez și al unei vocații sistematice cu neputinț de disimulat. Inteligentul și mobilul eseist se va fi speriat întrucâtva de implicația vdit a ambițioasei sale întreprinderi, formulând rezerva mai curând diplomatic faț de orice globalism hermeneutic și optând mai mult din oportunitate pentru un oarecare spirit de descentralizare. În realitate, ca și exaltarea sistemului și desconsiderarea lui trebuie, în definitiv, interpretat tot ca o prejudecat. Cci nimeni nu poate pretinde viziunii sistematice s integreze și
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
4 (December), pp. 743-753 133. Malița, M., 1998, Zece mii de culturi, o singură civilizație. Spre geomodernitatea secolului XXI, Nemira, București 134. Malița, M., 1999, Concordant Polarities, Millennium III . A Workshop of Ideas and Projects for the Global Civilization, No.1 (Globalism and identity), Bucharest, pp. 31-39 135. Marc-Henry, P., 1999, Reflections on Globality, Millennium III. A Workshop of Ideas and Projects for the Global Civilization, No.1 (Globalism and identity), Bucharest, pp. 9-17 136. Marga, A., 1998, Reforma învățământului acum, Editura
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
III . A Workshop of Ideas and Projects for the Global Civilization, No.1 (Globalism and identity), Bucharest, pp. 31-39 135. Marc-Henry, P., 1999, Reflections on Globality, Millennium III. A Workshop of Ideas and Projects for the Global Civilization, No.1 (Globalism and identity), Bucharest, pp. 9-17 136. Marga, A., 1998, Reforma învățământului acum, Editura Școala Românească, București 137. Marga, A., 1999a, Educația în tranziție, Editura Dacia, Cluj 138. Marga, A., 1999b, Reforma învățământului și provocările noului secol, colegiul Noua Europă, București
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
A. (coord.), 1998, Învățământul românesc azi. Studiu de diagnoză, Polirom, Iași 146. Miroiu, A., 1999, Redisigning the State. The Reform of the Public Sector in Romania, Millennium III. A Workshop of Ideas and Projects for the Global Civilization, No.1 (Globalism and identity), Bucharest, pp. 87-103 147. Mitter, W., 1993, The School in the Local Community: Autonomy and Responsability, General Report, Council for Cultural Cooperation, Strasbourg 148. Moscardo, J., 1999, Globalisation what for? In Search of an Ethics, Millennium III. A
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
in the Local Community: Autonomy and Responsability, General Report, Council for Cultural Cooperation, Strasbourg 148. Moscardo, J., 1999, Globalisation what for? In Search of an Ethics, Millennium III. A Workshop of Ideas and Projects for the Global Civilization, No.1 (Globalism and identity), Bucharest, pp. 17-31 149. Panagiotou, G., 2003, Bringing SWOT into focus, Business Strategy Review, Volume 14, Issue 2, pp. 8-10 150. Păun, E., 1982, Sociopedagogie școlară, Editura Didactică și Pedagogică, București 151. Păun, E., Școala. O abordare sociopedagogică
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
de geopolitică și antropologie vizuală. Bădescu Ilie (f.a.). "Alexander Dughin Geopolitica Rusiei și geopolitica ortodoxiei". (www.geopolitica.ro/revista, accesat la 14.10.2005). Beck Ulrich (1992). Risk Society. SAGE Publications. Beck Ulrich [1999] (2003). Ce este globalizarea? Erori ale globalismului răspunsuri la globalizare. (trad.: Ida Alexandrescu și Diana Popescu). București: Editura Trei. Bell Daniel (1973). The coming of Post-Industrial Society. New York: Harper Colophon Books. Bertilsson Margareta (1984). "The Theory of Structuration: Prospects and Problems". În: Acta Sociologica 27: 339. (http
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
căzut decât stropi de civilizație. Au dispărut dinozaurii și va rezista televizorul? Efectele perverse ale civilizației își arată tot mai “prietenește“ colții. Unii oameni au luat-o înapoi spre Neanderthal. Civilizația începe cu săpunul. Și se poate termina cu funia. Globalism - adică o lume trasă la rindea. Mă tem că epoca noastră a uitat rețeta de preparare a caracterelor superioare. Șansele omenirii vor depinde de competiția marilor singuratici. Mapamondul - un balamuc tot mai greu de gestionat. Efectele secundare ale progresului pot
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
imperiile au făcut globalizare. De când cultura tinde sa devina gumă de mestecat, omul a dobândit viza pentru reîntoarcerea în copaci. În curând, vom folosi și pamperși microsoft. Globalizarea e ca rotația anotimpurilor. Nu poate fi oprită. Doar ușor îmblânzită. În globalism, acasă poate fi pretutindeni. Adică - nicăieri. Omul contemporan tinde să devina o anexa a butoanelor. Ne apropiem de etapa în care vom fi doctori în știința și analfabeți în cultură. Marele „câștig” al modernizării este alienarea. Vreau să fiu european
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
înaintea lui Hegel și a restului lumii). Lingvist care a promovat gramatica generativ-transformațională în anii cinzeci și șaizeci, profesor la prestigiosul Massachusetts Institute of Technology, Noam Chomsky a devenit unul dintre cei mai aprigi critici ai politicii externe americane, ai globalismului, condamnând, de asemenea, rolul jucat de mass-media în promovarea ideologiilor dominante ale capitalismului. Apreciat ca unul din gânditorii liberali (vezi LIBERALISM) americani de seamă, prin pozițiile sale este mai aproape de orientările anarhiste contemporane, contestând legitimitatea structurilor de autoritate ale statului
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
mai importanți avocați (de altminteri, Nader este de formație avocat) ai ceea ce Manfred Steger numește "protecționism universalist" (vezi UNIVERSALIST PROTECTIONISM), o formă de contestare a consecințelor aplicării doctrinei neoliberale globaliste. Dacă protecționismul particularist poate fi văzut ca o contestare a globalismului de pe poziții locale sau naționale (vezi BUCHANAN, PAT), personalități precum Ralph Nader militează pentru o relație mai echitabilă între Nordul dezvoltat (la nivel mondial) și Sudul mai puțin dezvoltat. Nader se exprimă pentru promovarea unei noi ordini internaționale care să
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
între marile națiuni europene) și occidentalocentrism cu tendințe spre globalocentrism. Primul centrism a dominat secolul al XIX-lea, culminând, însă, în al XX-lea; al doilea se dezvoltă paralel și în antiteză și coincide cu modernismul; al treilea evoluează spre globalism, evocând paradigma postmodernismului. Paradoxul ultimului centrism e că se sprijină pe o ideologie anticentristă, dar care tinde să dezvolte un singur Centru Statele Unite ale Americii, ca valoare democratică supremă, într-o lume care s-a lepădat de marile "narațiuni" valorice
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
căci minoritarul partid comunist (de 1000 de membri!) a ajuns să distrugă o națiune întreagă. Postmodernista "politică a corecturilor" își merită numele de "neocomunism american", fiindcă pune sub semnul întrebării dreptul la existență a națiunilor, precum altădată internaționalismul proletar. Iar globalismul actual, conceput, în mintea unora, împotriva națiunilor, declarate entități anacronice, se fundează pe aceeași aberație ideologică a răsturnării raportului dintre majoritate și minoritate, în care cea din urmă să dicteze și să-și supună majoritățile. În cazul în speță, companiile
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
minoritare, desigur, au puterea și, deci, legitimitatea de a dicta majorităților naționale politica lor, care nu trebuie să mai fie națională, adică spre beneficiul majorității cetățenilor, ci pentru prosperarea nemărginită a minorităților financiare și economice transnaționale. Dacă acest tip de globalism se concepe în postmodernitate, trebuie spus, cu tot cinismul, că societatea românească a fost, cel puțin din secolul fanariot până astăzi, un bastion de postmodernitate în Europa, fiindcă întotdeauna diverse minorități economice (care s-au nimerit, câteodată, să fie și
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
identitare în lume. Optimismul din epocile industrială și postindustrială privitor la ștergerea diferențelor prin mijloace economice, sociale, prin înfrățire și turism (nomadism) planetar, "primește așadar o drastică dezmințire istorică" odată cu încheierea războiului rece și cu dispariția principalului bloc comunist"152. Globalismul, în pofida ideologiei sale neototalitare, a dus la resuscitarea și "la întreținerea logicilor identitare". Uniunea Europeană, s-a crezut la un moment dat, va duce la dispariția națiunilor, provocând un metisaj etnic și lingvistic de felul celui din S.U.A. Dar, se constată
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
de provocarea lui. Din acest unghi, globalizarea se vrea o punere în ordine a haosului planetar, în care Centrul nu mai există. Poate fi o altă chestiune dacă globalizarea "haosmică" vizează năruirea centrelor rivale Statelor Unite. A. Sokal vorbea de un globalism europofob, controlat de "jandarmul planetar"198. Christophor Norris, într-un studiu din 1991 (Ce nu e în ordine cu postmodernismul?), constata că, intrat în politică, postmodernismul își pierde bruma de predispoziție ludică și amenință să fie "o adevărată catastrofă", căci
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
de oniricul suprarealist. Nu întâmplător postmodernismul românesc, dacă nu a fost o avangardă, atunci, cu siguranță, a cunoscut apetitul hipermodernismului, revendicându-se chiar din onirismul "școlii" lui Leonid Dimov, precursoare a optzecismului. Totodată, hipermodernismul se vrea și o reacție la globalismul coercitiv și alienant în mijlocul raționalismului modern și al hiperraționalismului corporațiilor globale. Asemenea porniri au existat la tinerii furioși din Anglia sau la un poet ca Allen Ginsberg, iar, la noi, l-am putea plasa aici pe Liviu Ioan Stoiciu din
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Altminteri, am văzut că și Alexandru Mușina a abandonat, de ani buni, doctrina postmodernistă, preferând paradigma mai largă a modernismului. Pe de altă parte, în paramodernism, elitiștii au posibilitatea să se delimiteze de conceptul "culturii populare", de masă, esențială pentru globalismul postmodern. Cum se vede, construcția lui Sorin Adam Matei nu are conotația negativă a paramodernismului lui Riggs, apropiindu-se, mai degrabă de pozitivitatea lui Shuhei Endo, care, totuși, e departe de mentalitatea existenței "boierilor minții", acesta continuând să creadă într-
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Cum se vede, construcția lui Sorin Adam Matei nu are conotația negativă a paramodernismului lui Riggs, apropiindu-se, mai degrabă de pozitivitatea lui Shuhei Endo, care, totuși, e departe de mentalitatea existenței "boierilor minții", acesta continuând să creadă într-un globalism popular al culturii și civilizației. În fine, ca să pun capăt acestei sumare incursiuni în fenomenul para-, el e de găsit și la un doctrinar atât de ascultat al postmodernismului, Ihab Hassan. Dacă în ceea ce privește literatura și cultura, în genere, Ihab Hassan
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]