219 matches
-
Țăranu, Andrei (2005), Doctrine politice moderne și contemporane, Editura Fundației PRO, București. Vagts, Alfred (1948), „The Balance of Power: Growth of an Idea”, World Politics, 1 (1), octombrie. Viotti, Paul R., Kauppi, Mark V. (1993), International Relations Theory: Realism, Pluralism, Globalism, ed. a II-a, Macmillan, New York. Wallerstein, Immanuel (1992-1993), Sistemul mondial modern, vol. I-IV, Meridiane, București. Walt, Stephen M. (1987), The Origins of Alliances, Cornell University Press, Londra. Waltz, Kenneth N. (1979), Theory of International Politics, McGraw-Hill, Boston. Waltz
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Asian Reza, No god but god, Random House, New York, 2005; Attaly Jacques, Une brève histoire de l'avenir, Fayard, Paris, 2006; Bacevich Andrew J., The new american militarism, Oxford University Press, New York, 2005; Barber Benjamin R., Jihad vs. McWorld: How globalism and tribalism are reshaping the world, New York, 1996; Barber Benjamin, Fear's Empire: War, Terrorism and Democracy, W.W. Norton, New York, 2003; Barbour Jan G., Cînd știința întîlnește religia, Curtea veche, București, 2006; Barnett Thomas P. M., The Pentagon's new
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
a dus-o Michel Foucault, cu opțiunile sale din viața publică și personală. Sau, în fine, o anumită atractivitate facilă a ideilor lui, charmul pe care-l exercită mai ales asupra amatorilor de postmodernism mediocru, de spectaculos de suprafață și globalism abstract. Foucault trebuie privit astăzi ca un autor complicat, cu o ofertă aproape în egală măsură înșelător utilă (am în vedere mai cu seamă unele din textele sale clasate de regulă de specialiști la secțiunea arheologii) și autentic valoroasă. 16
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17288_a_18613]
-
muzici atemporale", elaborat de Corneliu Dan Georgescu și tipărit în volumul la care facem referire). Congruența unor repere estetice, fie ele complementare sau antinomice, o preocupă constant pe Speranța Rădulescu, etnomuzicolog deosebit de mobil și constructiv, de data aceasta în sfera globalismului muzicologic: Estetica muzicii la plural. Câteva reflecții grăbite, eseu ce survolează plaja unor criterii și atitudini estetice vehiculate pe teritoriul așa-zisului sat planetar contemporan. Un interesant studiu de caz propune Florinela Popa: Estetica realismului socialist, apreciată blând, transigent ca
Un alt fel de manual by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8611_a_9936]
-
la acele proiecte sonore ale căror arhitecturi să se revendice din seva întreprinderilor cu caracter public, general, ci doar din combustia prestărilor private, locale. Ca, de altfel, și a celorlalte direcții post-moderne, de la neoexpresionism și minimalism pînă la acusmatism și globalism, în care fericirea substanței sonore nu constă în expresia unei extreme plasticități ori nu survine din finalizarea acțiunii prin care materia muzicală este ridicată la condiția existenței ei depline, ci se identifică predilect cu acea stare de beatitudine imprimată de
"Potrivirea formei înțelegerii cearcă" by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11682_a_13007]
-
valorile propriei sale culturi și pe cele ale culturii vecinului va avea numai de cîștigat. Din interferența diverselor moșteniri culturale, prin comunicarea plurilingvă, vor apărea noi identități personale, comunitar-civice, regionale. Transculturalitatea și identitatea multiplă anulează dihotomia local-universal și devine expresia globalismului la nivel cultural și educațional. Este un ideal corect din punct de vedere politic, perfect rațional, dar destul de greu de atins în practică. (Prea) Mulți dintre contemporanii noștri tratează cu un dispreț nedisimulat chiar cultura română pentru a putea fi
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
și vârsta autoarei - e imposibil să speri într-o „reinventare” estetică. E vorba, mai degrabă, de reorientarea în direcția unor poncife pe care stânga occidentală le-a îmbrățișat de mai multă vreme. Programul politic localist a fost înlocuit de agenda globalismului. Și André Brink, și Breyten Breytenbach, tovarășii ei de idealuri, au devenit, din acest motiv, prizonierii unui militantism sterp și datat, care îi condamnă la marginalitate după decenii de centralitate. Este și aceasta o ironie, pentru că, așa cum susține Nadine Gordimer
Ruinele vorbitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5807_a_7132]
-
dinafară, nu veneau dinăuntru. Marile interogații și contextul pot produce descumpăniri. Literatura de oriunde moare (cred unii), la ce bun să mai faci critică? Literatura română moare sigur în 50 de ani, pentru că limba română va dispărea, după toate probabilitățile globalismului devorator (e cel mai teribil coșmar al lui Alex Ștefănescu). Se scrie din ce în ce mai prost, mizerabilismul, sexismul și decepționismul înving, iar lectura criticului e din ce în ce mai amară, mai lipsită de satisfacții (al doilea coșmar). Scriitorii înșiși sunt din ce în ce mai agresivi față de critică, dacă
Aaa! Alex! by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9101_a_10426]
-
menționează, ca trăsături ale noului stil de viata, numai însușiri atrăgătoare (așa cum ar proceda și autorul unei reclame): "la centralité de l^élément comunication/mobilité", "l^établissement de nouveaux rapports entre leș hommes et leș femmes", "la tension entre le globalisme et le multiculturalisme", "la conscience de soi, l^auto-analyse", "le jeu parodique avec l^histoire", "une religiosité postmoderne" etc. Postmodernitatea - sau, în orice caz, realitatea numită în mod curent astfel - presupune însă și alte elemente, cum ar fi: timiditatea individului
Mircea Cărtărescu, critic literar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17906_a_19231]
-
că nu reprezintă o pildă, dar nici nu va fi băgată în seamă, fiind nevrednică de atenție. Tot mai stăruitor am senzația că în muzică totul a fost spus. Probabil și pentru că cele din urmă zbateri ale postmodernismului - transavangarda și globalismul - se hrănesc din resturile tuturor avangardelor, iar aceste resturi se vor epuiza și ele nu peste multă vreme. Transavangarda însăși va deveni un rest. Și tot așa pînă cînd resturile vor fi atît de mărunte și de insignifiante încît se
Arhipelaguri by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11753_a_13078]
-
critică, subversivă e programatic inhibată de noul Sistem, statul național e, tacit sau pe față, delegitimat imagologic. Singura finanțată și promovată, prin tot felul de fundații externe și ONG-uri bine orientate, este literatura corectă politic, o floare la butoniera globalismului neoliberal, cu anticomunismele, hedonismele autenticiste și avangardele domestice aferente transformate în modă oportunistă. Să tot merite s-o «servești»”. Pot fi de acord cu descrierea stării de fapt, dar nu îmi e clar cum anume oprimă aceasta libertatea cronicarului literar
Absolut nimic despre struguri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2484_a_3809]
-
material, se pierde altceva în plan spiritual, rezultatul, verificabil în evoluția/involuția noastră post-comunistă, fiind tot mai accentuata degradare a condiției umane. Implicit, o asemenea carte este o pledoarie, în spirit conservator, pentru prezervarea valorilor tradiționale și un atac la adresa globalismului, a corectitudinii politice și a mercantilismului frenetic, specifice epocii actuale. În subsidiar, apare drama omului care nu se poate adapta noilor realități, cu identitatea strivită într-o societate care a abolit valorile și regulile tradiționale și se lasă guvernată de
Călare pe două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14083_a_15408]
-
fiind problematica romanului, specializarea nu este întîmplătoare) înainte de revoluție, dat afară din învățămînt după evenimentele de la Brașov, din noiembrie 1987, și ajuns după revoluție un soi de vagabond în subteranele Bruxelles-ului, capitala principalelor organisme transnaționale (NATO, Uniunea Europeană), oraș-simbol al globalismului. Parafrazînd un celebru titlu al lui Sextil Pușcariu se poate spune că, asemenea nouă, tuturor, Sabin Carp stă "călare pe două lumi", fiecare cu specificitatea ei. Este lumea de azi mai bună decît cea de ieri? Depinde de punctul din
Călare pe două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14083_a_15408]
-
valorile trecutului. Muzica savantă n-a murit încă, dar se află într-o comă profundă. Și cum se întîmplă de obicei, în ultimele clipe de viață are loc developarea filmului întregii existențe. De aici și pînă la muzica totală (ori globalismul sonor actual) nu mai e decît un pas. Un pas ce riscă să ocrotească germenele derutei și al escrocheriei. Căci este caraghioasă sămînța care se plînge că se preface în muzică savantă, în loc de, să zicem, muzică populară, uitînd că ea
Vulnerabilități by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12190_a_13515]
-
sculptorul Bata Marianov din Germania își va prezenta lucrarea „Manifestul supraviețuirii“, o acuzare a poziției sistemului mondial actual față de creatorul de bunuri spirituale, iar partea denumită „Dodecalogul european“ se dorește a fi un atac la adresa slăbiciunilor și neputinței Europei față de globalism. D. BAISKI Cimitir tracic timpuriu Descoperit la Jupani În această săptămână s-a încheiat campania arheologică 2004 de la Jupani (sat timișean aparținând de comuna Traian Vuia), șantier organizat de Muzeul de istorie și arheologie din Lugoj și condus de prof.
Agenda2004-38-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282886_a_284215]
-
tabuurile panopticului modern. Cu Lucian Boia se întîmplă ceva straniu în ultima vreme: a început să semene cu un spirit reacționar, emanînd un aer singular de erezie interpretativă, și asta după ce ani buni a fost etichetat drept o voce a globalismului în vogă, o voce a cărei menire era să discrediteze ideea etosului național sub pretextul analizei imaginarului colectiv. Acum însă, Lucian Boia a suferit o deviație stuporoasă ce se vădește printr-un sindrom de bizară factură discursivă: atacă tocmai miturile
Vae victis! by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5955_a_7280]
-
e simptom de misionarism. Boia nu e un autor militant, dar aici e teribil de subversiv, efectul cărții sale fiind cu atît mai redutabil cu cît vine din partea unui istoric care a fost dat ca exemplu de vector al dogmelor globalismului. În realitate, Boia are emunctae naris, adică finețe în aprecieri și mai ales fler istoric. Cu o facondă lapidară de asprime analitică, detaliu ce sporește și mai mult ascuțimea observațiilor, eseul lui Lucian Boia este o admirabilă mostră de libertate
Vae victis! by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5955_a_7280]
-
unei societăți deschise și ale unor conștiințe europene mai largi. Nu e deloc neglijabil efectul dizolvant al postmodernismului: o despărțire, cu amărăciune și sarcasm, de spiritul limitat al propriei țări, percepută prin complexele, eșecurile și întârzierile ei. Postmodernism înseamnă, implicit, globalism, cosmopolitism, pierdere voită a individului într-o lume fără frontiere. Neliniștea apare ca un simptom, o consecință a unui exil generalizat: nicăieri nu mai ești suficient de acasă (în varianta decepționistă a unei viziuni literare) sau ești acasă peste tot
Postmodernismul de peste Prut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11605_a_12930]
-
prin instaurarea unei hegemonii economice, a relaționat inclusiv arta de economia culturală și de nevoile pieței globale. Rând pe rând, informațiile, arta, subiectul însuși au devenit marfă. Postcolonialismul ("imperialismul fără centru") și multiculturalismul sunt tentația majoră a artei față cu globalismul economic. Cultura pop, arta retro, crossover-ul, tehnica sampling-ului, back-clash-ul, într-un cuvânt, pluralismul stilistic postmodern preocupat de temele urbanului, cotidianului, genului, ale imigrației, apartenenței la grup, ale discriminării etc. nu a făcut decât să dezvolte o relație mult prea strânsă
O ficțiune teoretică de stânga by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11968_a_13293]
-
Nu se mai poate vorbi la ora actuală despre o listă de "mari scriitori", comparabilă cu cea de la începutul secolului al XX-lea (pe care figurau Flaubert, Zola, Balzac etc). Națiunile tind și ele să dispară sub tăvălugul nivelator al globalismului. Un cîștig indubitabil în planul democrației, cucerirea dreptului de liberă exprimare, s-a dovedit pînă la urmă a avea efecte perverse. Scrie Lucian Boia: Se întîmplă cu libertatea de opinie ceea ce s-a întîmplat cu votul universal: a cîștigat mult
De la Tocqueville la corectitudinea politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14057_a_15382]
-
derivată a modernismului care justificase socialismul și comunismul de la bun început. Primăvara de la Praga a fost o speranță falsă, modelul unei revoluții de stânga nu poate fi aplicat împotriva unei opresiuni comuniste de stânga. Acum Estul acuză comercialismul, capitalismul și globalismul vestic pentru stagnarea vieții culturale. E ironic: în realitate respingerea de către universitarii vestici a succeselor tehnologiei și economiei a infectat și îmbolnăvit cultura artistică autohtonă, făcând-o incapabilă să concureze cultura populară robustă din alte părți ale lumii. Uneori mă
Frederick Turner - Tragica eliberare by Anca Giurescu () [Corola-journal/Journalistic/14557_a_15882]
-
viață nu mai seamănă cu cel din urmă cu cincisprezece ani. Accesul general la calculator și Internet, telefonia mobilă, televiziunea prin cablu, cardurile bancare, posibilitatea de a călători în lumea largă, pornografia exhibată la drumul mare, paradele gay, integrarea europeană, globalismul, terorismul internațional, discuțiile libere despre euthanasie, avorturi și căsătorii între homosexuali, păreau elemente de science fiction în anii ,epocii de aur". Astăzi, toate acestea fac parte din cotidian. Majoritatea sondajelor de opinie realizate în ultimii ani relevă faptul că Biserica
Aggiornamento în ortodoxie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11473_a_12798]
-
interesant al lui Virgil Nemoianu din Vatra (3, 2000), tradus de Alexandru Vlad, și care a fost la origine o prelegere ținută la mai multe universități americane (și nu numai) între 1993 și 1995. Intitulat, cel puțin în versiunea românească, Globalism, multiculturalism și literatură comparată, studiul face o incursiune în istoria - antagonică, dar și interferentă - a primelor două concepte din titlu, urmărind, la capătul ei, să marcheze însemnătatea pe care literatura (îndeosebi cea comparată) și-o menține în modelarea conștiinței și
Rolul literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16941_a_18266]
-
în plus pentru rolul literaturii. Spațiul nu-mi permite să mă opresc asupra lor. E destul să observ că natura relațională și interactivă a disciplinei face din ea un "moderator" ideal în disputele și trendurile ideologice; de pildă, astăzi, între globalism și multiculturalism. Dacă e să așteptăm un nou umanism, crede autorul studiului, acela va fi estetic și va media, după modelul literaturii comparate, între universalitate și specific, între globalizare și idiomurile culturale de tot felul.
Rolul literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16941_a_18266]
-
israelian rezident în Irak, iar Hannah Awwad, scriitoare palestiniană, s-a referit la aspirația păstrării identității și la faptul că nu în toate manifestările palestinienilor trebuie să vedem terorism, ci și “rezistență”. Felicia Antip a vorbit despre tribalism, primejdia opusă globalismului, iar poetul suedez Peter Curman despre necesitatea de a opune globalizării diversitatea, care este „inima oricărei culturi”. Scriitorul rus Evgheni Popov a arătat că în locul relelor aduse de comunism s-au instalat cele aduse de globalizare și de terorism, iar
Festivalul Internațional „Zile și nopți de literatură” by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/13483_a_14808]