191 matches
-
de viziunea îngust tehnicista sau provinciala deseori întâlnită în muzicologia noastră, dornică să pătrundă dincolo de litera partiturii, și să acceseze universul secret al creatorului, Valentina Sandu-Dediu ne-a dat o carte densă de informație, nutrita de pasiunea pentru cultura în globalitatea ei, de aspirația către o înțelegere complexă a muzicii. Este nu numai o contribuție originală valoroasă la deslușirea unei teme de muzică universală puțin cercetată ci și o explorare care stimulează reflecția asupra a ceea ce pare evident și nu este
Ceea ce nu este evident by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17898_a_19223]
-
romanul e un continuu bun rămas. Printre alte procedee (cum ar fi amestecul de timp istoric și timp prezent), folosiți intertextualitatea. Citați un jurnal care consemnează nu numai secolul trecut ci și întreaga istorie a omenirii. Transpare o dorință de globalitate. Creați un tărâm al memoriei plin de istorii. Scrieți cu inteligența (înțelegerea, tot ceea ce cunoașteți) ori cu sufletul (percepția lirică a lumii)? G.S.: Sper că scriu în primul rând cu sufletul și abia apoi cu mintea (să nu uităm ce
Graham Swift - Inteligențe în mișcare by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16399_a_17724]
-
postfețele unor critici instituiți în lectori și însărcinați a constata dacă lirica basarabeană emoționează, adică dacă ea există, dacă autori de proze scurte pot fi sau nu judecați după canoanele actuale, însumându-se ca parte componentă a literaturii române în globalitatea ei, în fine dacă, în ce privește tălmăcirile, mari traducători naționali, precum Al. Philippide, Ștefan Augustin Doinaș ori A. E. Baconsky le-ar fi acceptat în patrimoniul autenticității, al fidelității, al creativității, la urma urmei. În fapt, lectorul de antologii este presupus
Prin măgurile și vâlcelele unei antologii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12627_a_13952]
-
dar și analist al actualității pe un caleidoscop de subiecte, universitar, dar și gazetar, d-sa se situează la igienică distanță în raport cu ambele brand-uri ale epocii în curs, în numele unei poziții ce se axează pe interesul față de om în globalitatea acestuia, așa cum s-a configurat prin cuceririle culturii, nu o dată neglijată sau trecută în contul unui subînțeles "naiv": Discutăm despre orice, dar foarte rar, sau chiar deloc, despre om". Cu riscul unor truisme, dl. Călin ne reamintește că "măreția omului
Un conservator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8754_a_10079]
-
colective. Ne implicăm mental în cercuri concentrice lărgite tot mai mult și lor anume le transferăm o bună parte din virtuțile sau, mai des, din servituțile trăite. Folosim mereu pluralul: noi și ai noștri. Eventual invocăm un singular de maximă globalitate: europeanul, românul, ortodoxul. Sărim direct, mai pe față, mai pe ascuns, în generalități și generalizări, trecând chiar peste aspectele particulare, în care individul aparține unor entități cât de cât delimitate. Invocăm continente, națiuni, credințe, ansamblul unui război, totalitatea unei orânduiri
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
umbra claviaturii, cu dăruire și pricepere, a transmis din generații în generații arta de a cânta la pian, mai exact de a face pianul să cânte. Ca și în primul volum, autoarea încadrează cercetarea despre arta instrumentului iubit într-o globalitate a istoriei urmărindu-i evoluția într-un complex enorm de fapte din peisajul general al epocii, căutând conexiuni în limbajul muzical al epocii, în evoluția facturii de instrumente, a esteticii, a pedagogiei generale, a științelor medicale etc. Deduc din această
O recoltă bogată by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12544_a_13869]
-
E important însă să observăm că nici Șklovski, nici Steiner nu sînt originali în idei (la urma urmelor arta ca transcendență era crezul anticilor), cît mai ales în punctualitatea unei anume ipoteze. La Steiner, această ipoteză privește istoria literaturii în globalitatea ei, ca parte a istoriei civilizației. Comparînd un roman de Dostoievski cu invenția motorului cu aburi, Steiner constată actualitatea operei literare, imună la trecerea timpului, la progres și evoluție, în contrast cu inactualitatea unei descoperiri științifice, pe care oricînd o altă descoperire
Cele două culturi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16181_a_17506]
-
sistemul de relații și conexiuni dintre exterioritate și interioritate: de la reacția monologica, univoca a poetului modernist la una dialogica și plurivoca; de la perspectiva unică, atemporala la poliperspectivă, simultaneitate, instantaneitate". Sau următoarea, supremă, imagine, de aleph: "Poezia trebuie să fie o globalitate, integralista, cuprinzînd deodată, din toate părțile, realitățile de orice fel, adunîndu-le, sintetizîndu-le". Și ceea ce socotim a fi cheia acestor considerații analitice: "Visul (structura visului) poate intra și el în combinații care să-l facă veridic, egal cu actele diurne în
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
stilului, indicând emergența unei concepții diferite de cea moștenită și încă activă, pe care o conturam mai sus. Istorismul postmodern se manifestă adesea ca o revizitare și reactualizare a stilurilor preexistente, mai distante sau mai apropiate în timp, fie în globalitatea lor (clasicism, romantism, expresionism, dar și minimalism), fie în exemplificările lor singulare. Stilul își redobândește (sau tinde să o facă) exterioritatea față de utilizatorul său. Înseamnă asta că potrivit unei logici a succesiunilor istorice modelul alternativ (cel al stilului «retoric») a
Fenomenul compresiei stilistice ?n muzica european? (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
zvârli în toate părțile precepte. Înțeleg: te ispitește viața și simți nevoia sa alungi tentațiile din toate puterile, în fiecare moment al vieții." Deși are alură persiflatoare ("zvîrli precepte"), impresia ultimă reține umorul comprehensibil fața de slăbiciunile omului privit în globalitatea sa. Intuiția nuanțată, dialectică se pliază pe cunoașterea sufletului, beneficiază de o logică impecabilă, dar și de o oarecare împleticire a expresiei, cu excepția finalului: "Gelozia pricinuită de o femeie e mai chinuitoare în absența ei decât în prezența ei, pentru că
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
a ascunsului și substituirii. Exprimarea contrarie, perifrastică, tăcerea sau echivocul sunt modalități menite să ilustreze această imprecizie structurală. Iubirea, recunoaște naratorul, este mai prețioasă din cauza haloului halucinatoriu în care Adela este cuprinsă. De aceea, iubirea nu este concepută în toată globalitatea ei. Impresia de succedaneu a iubirii rezultă și din absența socializării ei. Înțeleg prin socializare o relație de comunicare care nu se sfiește a deveni publică. După cum știm, nimeni din afară nu conferă legăturii celor doi un caracter erotic. Și
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
conex cu oricare altul, încât nu există puncte sau poziții, ci numai linii. Sub aspect temporal și spațial, nu se poate da o descriere completă a rizomului. Primește doar descrieri locale, fiecare dintre ele tinzând „către o pură ipoteză privind globalitatea rețelei“<ref id="39">Ibidem, p. 53</ref>. Mai neobișnuit încă, „rizomul justifică și încurajează contradicția: dacă fiecare nod al lui poate fi conectat cu oricare alt nod, din orice nod se poate ajunge la 50 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
de tabloidizare în țările date. Tabloidizarea constă în umplerea paginilor unui ziar cu povești ale unor bârfe și zvonuri despre vedete, politicieni și sportivi, cu alegații despre sex. Distorsiunea apare, în acest context, ca falsificare a spațiului public prin trunchierea globalității sale (unele evenimente esențiale sunt pur și simplu omise, precum anumiți indicatori statistici sau manifestări culturale). Regăsim aici: știri sportive, despre vedete, despre viața privată a personajelor publice. Însăși denumirea de știri pentru astfel de manifestări mărește confuzia, întrucât, cu excepția
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
pot părea nesemnificative. Despre altele însă s-a vorbit extrem de mult și se va vorbi încă mult mai mult. Așa că m-am oprit la ceea ce apreciez eu că s-a schimbat în ultimii ani: anume eliberarea de provincialism, intrarea în „globalitate“, fenomen de care Iașul, asemenea multor alte orașe din țară, a avut mare nevoie. Or, încă de la vremea manifestului „cluboptist“, continuând cu nenumărate alte acțiuni, inclusiv în presă, Dan a contribuit în felul lui tocmai la o de-prăfuire, daca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
actul de a întoarce cu hotărâre spatele capitalei, sodoma și gomora reunite în vremea noastră, în felul acesta au demonstrat un spirit combativ demn de toată lauda și pe care guvernul îl recunoaște, totuși, având în vedere interesul național în globalitatea sa, guvernul crede, și în acest sens apelează la gândirea acelora cărora mă adresez în special, mii de bărbați și femei care, timp de ore în șir, au așteptat cu neliniște cuvântul lămuritor al celor răspunzători de destinele patriei, guvernul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
într-un corpus. Atitudinea intelectuală care consistă în a asocia istoria și dreptul istoric nu s-a schimbat fundamental, astfel încît istoria românilor se confundă cu istoria dreptului românilor. Memoria este mai mult decît amintire; ea este acțiune. Nevoia unei globalități, aspirația către înțelegere rămîn în prim plan, putîndu-se astfel afirma că istoriografia românească de la 1830 pînă în zilele noastre este în mare parte impregnată de romantismul națiunii, indiferent de valoarea științei care îi alimentează conținutul discursului. Activitatea romanticilor calificată de
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Crainic publică un articol de fond consacrat sensului teologic al frumosului, punînd în lumină importanța, în acest punct al gîndirii ortodoxe, a Sofiei și a scrierilor filosofilor ruși, de la Soloviov la Florenski, în privința interpretării Sofiei. Blaga impune Ideea care surprinde globalitatea culturii românești în propriul său spațiu, în modulațiile peisajului său, în ritmul cîntecului popular. Opera sa, inspirată în același timp din Spengler și din referințele la sacrul ortodox, apare ca un răspuns calm la întrebările dureroase ale unui Cioran sau
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cunoașterii, generalul Culda declară într-o notă liminară datată 1986: "Nu numai perspectiva cercetării adoptată de Marx este valabilă, ci modelul cunoașterii demonstrează că aceasta este indispensabilă pentru a evita erorile și capcanele atunci cînd anchetele privesc obiecte disparate". Perspectiva globalității încîntă. Ea este accesibilă unei mentalități puțin familiarizate cu îndoiala liberală: cînd Ceaușescu și echipele sale se angajează în menținerea instituției comunismului, ei se adresează unei generații care de douăzeci de ani a fost și este convinsă că ea posedă
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
74.000 în 1991. Partidul pretindea ca are mijloacele de a rezolva problema națională. În realitate, soluția îi scapă. Ideologia este fermă și merge spre formarea omului nou care elimină distincțiile de naționalitate. Însă, chiar aceeași ideologie totalitară construiește o globalitate stat-partid-națiune care blochează orice evoluție, deoarece finalitatea istoriei este totodată românească și comunistă. Naționalitățile resping în bloc românismul asimilator și comunismul uniformizant, revendicînd o alternativă în afara comunismului și românismului. Împotriva unei aroganțe a romanității se modulează amintirile puterii germane, memoria
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
al termenului, nu este partea esențială a subiectului. Totuși, în ambele cazuri, această dimensiune politică este prezentă în textele lor. Departe însă de a se ocupa de temele politice, cele două autoare se pricep să (re)așeze raporturile interumane în globalitatea unei lumi (re)inventate. Pentru cele două scriitoare și dintr-o perspectivă holistă, dimensiunea tradițional politică nu este decât un element al contextului global. Element mai vizibil în cazul Ursulei K. Le Guin decât la E. Vonarburg. Și totuși în
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
și antropologia familiei, care încearcă să construiască o imagine cât mai completă despre familie, vizând atât aspectele formale, cât și cele informale, atât microcosmosul familial, cât și locul și rolul grupului familial în macrocosmosul social. Tocmai prin această năzuință spre globalitate, sociologia și antropologia culturală se suprapun până aproape de identificare și în abordarea familiei. Și dacă în urmă cu câteva decenii, dincolo de dezideratul comun (al viziunii globale), existau două deosebiri pronunțate între demersurile sociologiei și cele ale antropologiei culturale, evoluția lor
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1984), „Problematizări și explicitări epistemologice în abordarea axiologicului”, în Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1985), „Atitudinea față de valori la preadolescenți și tineri”, teză de doctorat, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1986), „Tentația globalității exacte”, în A. Marga (coord.), Cunoaștere și acțiune, Editura Dacia, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1994a), „Asimetria rolurilor de sex”, în I. Radu (coord.), Psihologie socială, Editura Exe, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1994b), „Comportament prosocial-comportament antisocial”, în I. Radu (coord.), Psihologie socială, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
o aptitudine de a judeca cum se face eficace o rezolvare. • Arată un alt mod de integrare a elementelor de bază, după situația nouă. • O cunoștință asimilată, bazată pe mobilizarea și utilizarea eficientă a unui ansamblu de resurse. • Presupune complexitate, globalitate, deschidere, interactivitate, evoluție. • Trebuie considerată în totalitatea sa, în globalitatea și dinamica proprie, în funcție de un scop. • Cunoștințe de acțiune complexă fondată pe mobilizarea și utilizarea eficace a unui ansamblu de resurse. • Competențe globale, nivel superior, macrocompetențe și competențe parțiale, de
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
rezolvare. • Arată un alt mod de integrare a elementelor de bază, după situația nouă. • O cunoștință asimilată, bazată pe mobilizarea și utilizarea eficientă a unui ansamblu de resurse. • Presupune complexitate, globalitate, deschidere, interactivitate, evoluție. • Trebuie considerată în totalitatea sa, în globalitatea și dinamica proprie, în funcție de un scop. • Cunoștințe de acțiune complexă fondată pe mobilizarea și utilizarea eficace a unui ansamblu de resurse. • Competențe globale, nivel superior, macrocompetențe și competențe parțiale, de nivel inferior, microcompetențe după sarcina de rezolvat și procedurile folosite
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și începutul secolului nostru. Formativ, marele istoric ține de acea generație de la 1890, ale cărei contururi intelectuale au fost definite între alții de H. Stuart Hughes în Consciousness and society (1958). Prin scrisul său o depășește însă, ca ambiție de globalitate, de sinteză ultimă, așa cum ar fi putut deveni Istoriologia umană dacă viața savantului nu era frântă înainte de timp. În ajunul împlinirii unei jumătăți de secol de la tragica lui moarte, publicarea acestui mănunchi de texte într-o limbă de largă circulație
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]