189 matches
-
and Poverty, Editura World Bank and Oxford University Press, Washington D.C.,2002, p.121; footnote> Globalismul reprezintă distribuția puterilor, este o formulă de forță dată de principiul adversității și deviată în cele din urmă de ambițiile mondialismului și hegemonismului, iar globalitatea este definită ca o formă a internaționalului, redă limitele ordonării și reordonării lumii conform principiului adversității. Globalitatea este caracterizată de cooperarea interguvernamentală și acceptă soluții care conservă suveranitatea statală. „Globalismul este o transpunere analogă a modelului inseparabilității de la realitatea microparticulelor
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
distribuția puterilor, este o formulă de forță dată de principiul adversității și deviată în cele din urmă de ambițiile mondialismului și hegemonismului, iar globalitatea este definită ca o formă a internaționalului, redă limitele ordonării și reordonării lumii conform principiului adversității. Globalitatea este caracterizată de cooperarea interguvernamentală și acceptă soluții care conservă suveranitatea statală. „Globalismul este o transpunere analogă a modelului inseparabilității de la realitatea microparticulelor la realitatea socială. Noua fizică generează un nou imperialism. Nu ne putem retrage suverani în fața naturii pentru
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
un tip extensiv la unul intensiv de producție, în timp ce formele sale de exprimare sunt a mobilității globale a capitalului, creșterea investițiilor străine directe și a rolului companiilor multiși transnaționale. Finalitatea mai mult teoretică a procesului de globalizare este starea de globalitate. În mod specific, termenul definește o economie veritabil globalizată, nu doar internaționalizată, în sensul în care cea din urmă presupune intensificarea comerțului internațional, dar având economiile naționale ca principali actori, în timp ce prima se referă la subsumarea, fuzionarea și rearticularea economiilor
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
și societatea civilă. Cel mai fundamental modifică perspectiva asupra păcii între state și în interiorul acestora." Globalismul reprezintă distribuția puterilor, este o formulă de forță dată de principiul adversității și deviată în cele din urmă de ambițiile mondialismului și hegemonismului, iar globalitatea este definită ca o formă a internaționalului, redă limitele ordonării și reordonării lumii conform principiului adversității. Globalitatea este caracterizată de cooperarea interguvernamentală și acceptă ; ; soluții care conservă suveranitatea statală. „Globalismul este o transpunere analogă a modelului inseparabilității de la realitatea microparticulelor
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
distribuția puterilor, este o formulă de forță dată de principiul adversității și deviată în cele din urmă de ambițiile mondialismului și hegemonismului, iar globalitatea este definită ca o formă a internaționalului, redă limitele ordonării și reordonării lumii conform principiului adversității. Globalitatea este caracterizată de cooperarea interguvernamentală și acceptă ; ; soluții care conservă suveranitatea statală. „Globalismul este o transpunere analogă a modelului inseparabilității de la realitatea microparticulelor la realitatea socială. Noua fizică generează un nou imperialism. Nu ne putem retrage suverani în fața naturii pentru
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
Sociologia radicală merge și mai departe, considerând conflictele nu doar un motor al schimbării sociale, ci și al creării permanente a societății înseși. Deși sociologia radiografiază mai bine conflictele sociale, ea rămâne la un nivel prea mare de generalitate și globalitate. Situațiile conflictuale pot fi relativ asemănătoare în generalitatea lor, dar extrem de diferite în individualitatea lor, chiar și atunci când este vorba de același sistem social, cu atât mai mult în cazul sistemelor sociale diferite. Importante devin interacțiunile sociale dintre membrii grupurilor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
au în realitate, este posibil ca oricând să izbucnească un conflict. În literatura de specialitate se vorbește mult despre rolul așa-numitelor reguli ale jocului organizațional, acestea precizând valorile comune ale membrilor grupurilor, clarificând obiectivele acestora și situând grupul în globalitatea organizației. Asemenea roluri sunt îndeplinite nu de orice fel de reguli, ci doar de cele care sunt aplicabile, utile, contractuale, protectoare, suple. Dacă o regulă apare ca fiind greu de aplicat, ea va genera fenomene negative ce se traduc prin
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
este cea a manierelor; urmează cea a minții, care ne invită să recunoaștem și să acceptăm a priori unicitatea celorlalți și multiplicitatea punctelor de vedere posibile. În sfârșit, Bergson descrie o politețe a inimii, care ține seama de celălalt În globalitatea sa, dincolo de gesturi și de cuvinte. Filosoful precizează: „Este vorba despre caritatea ce se exercită În domeniul amorurilor proprii ș...ț. Fondul său este o mare bunătate naturală” (Bergson, 1991, p. 155). Din această perspectivă, impolitețea, lipsa unui comportament civic
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care această funcție este realizabilă. Cert este că rezultatele obținute în știința textului au dus la stabilirea unui adevăr incontestabil: nu se poate atribui aprioric unei unități inferioare textului (propoziție/frază) calitatea narativității, descriptivului etc., ci numai prin raportare la globalitatea configurării textuale, întrucît lipsesc mărcile textuale specifice care generează un sens și-i atribuie o funcție. Prin urmare, în confomitate cu direcția de cercetare promovată de poetică și în filiație cu retorica clasică, dar, mai ales, prin prisma achizițiilor lingvisticii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
prieteni“, 22 mai 1999, ora 16,34 38. Între ieri și mâine, Omul Mărturisit sau nu, firul roșu al emisiunii e evoluția. Și chiar dacă delicata noastră amfitrioană mi-a sugerat două alte cuvinte: om și viitor, nu pot rezista ispitei globalității, aceea oferită de evoluție, poate pentru a nu ameți pendulând Între ele. Căci evoluția cuprinde și omul și viitorul. Dar are și un trecut... Doar că lungul, mai bine zis fără de Început și sfârșit drum al evoluției nu e o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cum e acum. Iar cei care se vor cultivați privesc la televizor acea selecție din viața animalelor de care am făcut vorbire. O selecție cât se poate de nefericită ca finalitate, mai ales că nici măcar printre rânduri nu se Întrevede globalitatea, finalitatea feleșagului lor. Cu scene - zicem noi - spectaculare, căci atât de pervertiți cum ne-am complăcut să devenim, găsim spectaculoasă taman ferocitatea - fie ea aparentă. Ce să mă mai mir? Ce erau altceva luptele gladiatorilor sau, cum Însuși Seneca le
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
creștini: un reprezentant al acestui grup biologic. Iar era Vărsătorului e doar prefigurată de evanghelii: Cina cea de taină s’a desfășurat Într’un loc aflat urmărind un om ce ducea un vas cu apă... Ce s’a Întâmplat În globalitatea acestor 6 milenii? Mediul a plătit, cu degradarea sa, tendința spiritualizantă a omenirii - În fond ea e cea care socotește zodiile și erele. Miră această afirmație? N’ar trebui căci, la urmaurmei, poluarea nu e de câțiva ani, ci de când
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
vă uniformizează mă simt străin. Percep ceva compatibil, dar la nivel global, nu și iubire, aceea pe care doar o familie anume mi-o poate acorda. Și prefer să rămân pe gard, departe de voi. Sunteți buni, zic eu privind globalitatea, dar uniformi. Iar eu nu mă pot Împărți la toți. „Meridian“, 11 octombrie 2002, ora 11 62. Bufnița Cât pe ce să nu mă auziți astăzi: sunt peste măsură de mâhnit, căci am pierdut un prieten. În miez de noapte
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ȘAPTEA. Civica Aveți sub ochi alt text complet, al altor spuse ale mele la Radio Iași. Nu „Pro Natura“, ci altceva, dar totuși un caz particular al ei; firesc, expun astfel acum și latura efemeră a unui gând unitar În globalitatea lui. Dacă „Pro Natura“ e sortită, de mine cel puțin, unei vieți lungi, atunci cazul ei particular, numit de mine „Civica“, este efemer. Căci surprinde evenimente punctiforme, dar care merită totuși a fi consemnate, fie numai ca Încărcătură istorică, adică
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ar costa căderea În gol... Că „chironul“ prezent se mișcă mereu Întru viitor, e o altă poveste, care nu face decât să ne complice situația. Cartea e cu mult mai subțire decât „Pro Natura“, pentru că autorul e mai atent la globalitatea lumii decât la nuanțele particulare ale unui loc al ei, societatea umană... Și pentru că aici terenul e mai mișcător umana politică, adică zoon politikon -, nu ferm ca’n naturala ecologie. Dar gândit, pas cu pas, la fel. Contez desigur pe
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fie de investiții noi, proprietarii s-au orientat spre modernizarea lor, spre ridicarea confortului și ameliorarea ambianței. Este un efort care merită aprecieri și chiar este bine primit, „recepționat” de clienți. Există totuși o problemă majoră. Calitatea serviciilor privite în globalitatea lor, depinde de două componente de bază: calitatea suportului material și calitatea serviciilor propriu-zise (prestațiilor în sine). Dacă în ceea ce privește prima componentă, cu unele excepții (am în vedere kitsch-ul în oricare din formele lui), lucrurile stau mult mai bine (după
DILEME ?I FORME DE DEZVOLTARE by Valentin NI?? () [Corola-publishinghouse/Science/83103_a_84428]
-
care această funcție este realizabilă. Cert este că rezultatele obținute în științele textului au dus la stabilirea unui adevăr incontestabil: nu se poate atribui aprioric unei unități inferioare textului (propoziție/frază) calitatea narativității, descriptivului etc., ci numai prin raportare la globalitatea configurării textuale, întrucît lipsesc mărcile textuale specifice care generează un sens și-i atribuie o funcție. Pentru cine are curiozitatea de a urmări ideile lingvistului francez, devine evident faptul că va găsi elemente de convergență și rafinări, ce atribuie unitate
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
din cotextul anterior văzut ca explicativ (63b și T74). Folosirea lui IATĂ DE CE/DE ACEEA prezintă propoziția p ca ivită dintr-o mișcare concluzivă. Așa cum spune J.-B. Grize: "nu nodurile unei rețele sînt cele care contează, ci totalitatea lor, globalitatea lor" (1993: 337). Tocmai această (re)totalizare, această globalizare, este marcată de indicatorii de la sfîrșitul unui segment textual explicativ. Prezentativul IATĂ împarte un rol mai general cu (ACEASTA) ESTE: IATĂ trimite la cotextul anterior ca la o dovadă a lui
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
De aceea trebuie omorîte toate. Concluzie [e14] Așa se spune că a fost [...]. 2.2. De la dominantă la efectul "tipuri de texte" În ciuda acestei eterogenități frecvente, caracteristica globală a unui text rezultă din efectul de dominantă: întregul textual este, în globalitatea sa, și sub formă de rezumat, caracterizabil ca fiind mai curînd narativ, argumentativ, explicativ, descriptiv sau dialogal. Conceptul de "dominantă", pe care-l aplicăm aici la caracterizarea globală a textelor, a fost folosit în lingvistică, în contexte foarte diferite, de către
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
acest text? Înțelegerea acțiunii de limbaj implicate prin derivarea unui macro-act de discurs dintr-o suită mai mult sau mai puțin ierarhizată de acte, este un alt mod de a rezuma un text și deci de a-l interpreta în globalitatea sa. Discursul generalului de Gaulle din 18 iunie 1940, studiat în Adam 1999 (pp. 139-135), este rezumat prin actul de discurs dominant în momentul în care îl desemnăm ca "Apelul din 18 iunie". Analiza afișului din T63 a dovedit același
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
are nevoie de un ajutor holistic, deci nu numai de unul biomedical, ci și de o asistență psihopedagogică și psihologică. Pe baza experienței acumulate în funcționarea acestei unități pilot, Assal și Gfeller (2) au lansat în diabetologia clinică conceptul de „globalitate”, bazat pe modelul cibernetic al unei comunicări deschise (cu feed-back) dintre pacient-medic. Noi aderăm în întregime la concepția Prof. Assal care a parcurs etapele dezvoltării unui diabet și care după mai bine de trei decenii de insulinoterapie a reușit să
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
ale oricărui moment de răscruce transcend simplitatea categorială a cauzalității și reclamă o înțelegere mult mai nuanțată a corelațiilor condiționale și raportante. Astfel, schimbarea presupune aproape de fiecare dată o reconsiderare a întregului, menită fiind să se încheie cu depășirea unei globalități care, chiar dacă modificarea nu atinge un nivel prea profund, însoțește din punct de vedere fenomenologic pasul de cumpănă. Reunificarea inerentă de stare este un implicat condițional al trecerii către o altă stare, concentrând un concept calitativ echivalent cu încarnarea unei
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
pot părea nesemnificative. Despre altele însă s-a vorbit extrem de mult și se va vorbi încă mult mai mult. Așa că m-am oprit la ceea ce apreciez eu că s-a schimbat în ultimii ani: anume eliberarea de provincialism, intrarea în „globalitate“, fenomen de care Iașul, asemenea multor alte orașe din țară, a avut mare nevoie. Or, încă de la vremea manifestului „cluboptist“, continuând cu nenumărate alte acțiuni, inclusiv în presă, Dan a contribuit în felul lui tocmai la o de-prăfuire, daca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
care au plătit acțiuni concrete ce detaliau obiective asumate 1. Statul și conducerile orașelor au vegheat asupra coerenței acțiunilor întreprinse în cele mai diverse domenii: producție, ocupare, locuire, educație, sănătate, prevenirea violenței și asigurarea securității urbane, principiile acestor acțiuni fiind: globalitatea, transversalitatea (legătura inextricabilă dintre urban, social și economic), teritorialitatea (trecerea de la scara cartierului la cea a orașului și la interco-munalitate), contractualizarea (statul își păstrează mari prerogative, dar asociază și colectivitățile teritoriale), discriminarea pozitivă (politici de exceptare în favoarea unor teritorii prioritare
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
fel încât ele să aibă drept de inițiativă, de reorganizare, de refolosire a mijloacelor, formarea de competențe rezultante ale aflării justei măsuri între: cunoaștere acțiune, urgență termen mediu și lung, cartier oraș, stat colectivitate locală, ales local locuitor, proximitatea acțiunii globalitatea proiectului etc. Acestor profesioniști ai dezvoltării durabile a orașelor li se cere: rigoare, capacitate de imaginare, de convingere, capacitate de a elabora strategii, de a negocia, abilități de relaționare, de punere în act a metodologiei proiectului, de animare a echipelor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]