335 matches
-
strategiilor internaționale adoptate de firme, pentru ca, pe parcurs, să ajungă la transferul În exterior a unor funcții ale Întreprinderii și a unor competențe cheie, care au schimbat din temelii natura clasică a managementului. După I. Bari , piețele tind să se globalizeze datorită faptului că piețele interne nu mai pot susține costurile crescânde ale cercetării și dezvoltării și nici ciclurile de viață tot mai scurte ale produselor sub aspect tehnologic. Într-o măsură tot mai accentuată, marile corporații Își extind sfera de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
până în pre zen t Principalele faze ale procesului de globalizare Tensiuni ale globalizării Principalii factori ce au favorizat procesul globalizării Globalizarea și statul-națiune Concluzii parțiale identificarea principalelor concepții privind înțelegerea fenomenului de globalizare; sublinierea principalelor diferențe între globalizarea contemporană și globaliza rea din perioadele anterioare; realizarea unei periodizări a fenomenului de gl oba lizare; sublinierea și caracterizarea principalelor tendințe privind globalizarea; expunerea principalelor curente de gândire în c eea ce privește definirea globalizării; analiza principalelor trăsături specifice globalizării; evidențierea principalilor factori
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
vremea aceea, cum sunt astăzi, chiar și numărul persoanelor care migra u î n străinătate fiind aproxi mativ același. și, din această perspectivă, nu ar trebui să supraestimăm pute rea corporațiilor globale din zilele noastre. Atât intensitatea actualului proces de globaliz are , cât și conștientizarea oamenilor cu privire la acest fenomen complex d epă șesc perioada actuală de perioadele istorice anterioare ale internaționalizării. În perioadele precedente, drumurile comerciale făceau, adesea, înconjurul lumii, însă, de obi cei, ele priveau produse de lux și reprezentau
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
nți ază evoluția prezentată în tabelul de mai jos. Acești importanți actori ai globalizării determină creșterea circulației capitalului financiar și a comerțului între regiuni și inte grează piețe pe o bază globală. Aceste companii po t să pună în mișcare globaliza * Politici economice de piață care se răspândesc peste tot în lume; * Adoptarea democrației în ceea ce privește alegerea regimului politic; * Convențiile și instrumentele drepturilor omului care cresc atât în acoperire, cât și în numărul de semnatari - implicit, o conștientizare tot mai mare printre
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
nomia orientată spre piață, acest tip de econom ie predominant pe tot globul, de altfel. Alții văd globalizarea ca pe un proc es de distribuție și răspândire a diferitor produse și experiențe peste tot în lume: „industria de mașini este globalizată“ sau „suntem martorii globalizării valorilor occidentale“<footnote id=”16”>Moynah, M., Worsley, R., Going global, A & C Black Publishers Ltd., London, 2008, p. 3</f oot note>. Din cauza globalizării, lumea devine tot mai interdependentă și mai integrată. Globalizarea însumează procesele
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
fluxurile interna țio nale de capital sugerează în comparație cu o rată de creștere de 1,0 % în reg istrată în Regatul Unit, decalajul micșorându se, prin urmare. Însă nu toate țările s au implicat în acest proces. Cele care s au globalizat s au descurcat bine, dar, după cum ne arată criti cii globalizării, unele țări au fost incapabile să profite de globalizare. P ent ru țările care au fost apte să profite de procesul globalizării, inegalitatea ven itului a scăzut, deoarece ace
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Realizările economice ale statelor din Asia de Est și Sud-Est, în timpul anilor 1970 și 1980, căderea Uniunii Sovietice, în 1991, și dezintegrarea blo cului socialist au influențat, profund, gândire a f actorilor de interes din țările în dezvoltare, cu privire la fenomenul globaliz ări i. Căderea economiilor blo cului socialist a reprezentat un eveniment de e poc ă, ce a creat un nou grup de economii în tranziție care erau dispuse să transforme li psa de management economic, din propriul sistemul economic socialist
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
nivelul celor de pe piața globală. Pentru unii critici, globalizarea a reprezentat ceva mai mult decât un proiect american menit să extindă supremația ec onomică, militară și culturală a Statelor Unite ale Americii. Totuși, încă din anii ̕80, sushi-ul japonez s a globalizat la fel de mult ca telenovelele lat ino -americane sau Islamul fundamentalist, în timp ce fluxul masiv de imigranți hispanici a avut un impact uriaș asupra societății american e. Este dificil să aperi afirmația potrivit căreia gl obalizarea este o stradă cu sens unic
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
întărirea naționalismului; iscului războaie extinderea la scară internațională a terorismul ui și a r lor civile; posibilitatea unei recesiuni economice mondiale et c. În c iuda acestor influențe negative, au existat și numeroși fact ori care au acționat în favoarea procesului de globaliza re a economiei mondiale: dezvoltarea pieței de capital; internaționalizarea piețelor finan ciare și extinderea cooperării la nivel de corp ora ții; naționale înlăturarea reglementărilor care obstrucționau inv estițiile trans (dereglementarea); evoluțiile rapide în domeniul informaticii și t ele comunicațiilor; diminuarea
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
europene în vederea utilizării termenului de piață financiară sau piață de cap ita l; evidențierea diferitelor teorii privind înțelegerea procesului de globalizare financiară; identificarea și explicarea mobilități capitalului financiar; i analiza globalizării financiare din pers pectivă istorică; identificarea principalilor actori ai globaliză rii financiare; precizarea principalelor beneficii și riscuri a le procesului de globalizare financiară, precum și a rolului guvernelor în cadrul acestui proces. Obiectivele cercetării din acest capitol: 2.1. Aprecieri privind conținutul procesului de gl obalizare financiară Așa cum am observat deja din
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
produsul schimbărilor tehnologice care înlătură , t reptat, barierele din calea integrării piețelor financiare naționale. Facto rii politici ar putea ajuta la ex plicarea detaliilor ce țin de oportunitatea lib era lizării în unele cazuri, însă, în principal, această abordare consideră globaliza rea financiară ca fiind deter minată de factori independenți de sistemul poli tic . Nu este surprinzător însă nici faptul că majoritatea economiștilor adoptă ac eastă abordare. 2.2.2. Abordarea puterii hegemonice Potrivit acestei concepții, un sistem financiar internațional deschis
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
rolul puterilor dominante și cadrul analitic dominant. Totuși, această per spectivă ridică mai multe probleme decât rezolv ă. Importanța relativă a constrâng 81 erii hegemonice versus liberalizarea unilaterală, în explicarea libera lizării financiare, rămâne neclară. Abordările hegemonice susțin ideea că globaliza rea financiară consti tuie produsul forțelor politice dominante. Aces tea pot fi ilustrate sub forma unei țări cu putere hegemonică care promovează lib eralizarea financiară în afara granițelor sale (S.U.A.) sau sub forma un or idei hegemonice (neolibera lismul de piață
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
la originea apariției c riz elor financiare ce au afectat, de-a lungul timpului, economiile lumii. Crizele din ultimele două decenii le au demonstrat multora că globalizarea financiar ă a agravat insta bilitatea economică internațională. Unii autori fa c responsabilă globaliza rea financiară pentru frecvența tot mai mare a cri zelor<footnote id=”243”>Dehesa, G., Învingători și învinși în globalizare, Ed itura Historia, București, 2007, p. 205</footno te>. În țările dezvoltate, instabilitatea financiară ia forma crizelor ban care și
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ca at are, să evite crizele economice și fina nciare determinate, în mare parte, de bruștele fl uctuații ale capitalului financiar. Al doilea capitol al lucrării debutează cu o clarificare a utilizări i c on ceptului de globalizare financiară sau globaliz are a pieței de capital, aceasta evidențiind extinderea fluxurilor de capital la ni vel internațional, punând în legătură actorii diferitelor piețe naționale, f ie ei persoane fizice sau instituții, pentru ca, mai apoi, să se analizeze principale le categorii de fluxuri
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
și organizații economice internaționale, pentru reducerea barierelor tarifare la exporturile și importurile de bunuri și servicii. La nivel de țară sunt stabilite norme pentru integrarea economiei naționale în economia internațională prin investiții străine, migrații din și spre țara care se globalizează, asimilări de noi tehnologii și prezența militară străină în interior ori a trupelor proprii în exterior. Uneori, globalizarea și mondializarea sunt sinonime, alteori se spune că globalizarea este o etapă a mondializării caracterizată prin abandonarea identității naționale odată cu ștergerea frontierelor
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
lumea parcului, narațiuni care se adresează copiilor și adulților. Potrivit lui Philips, numărul de narațiuni pe care parcul "le povestește" este redus. Acestea "ar oferi versiuni limitate de cu-noștințe în domeniul artei, istoriei și geografiei și ar impune variante familiare și globalizate în defavoarea celor locale sau comunitare 240". Aceste "povestiri", care într-o anumită măsură "continuă în maniera marilor narațiuni ale secolului al XIX-lea", s-ar putea înscrie în cadrul câtorva categorii, ca de exemplu: basme și povestiri populare (în perfectă armonie
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
prezintă aspecte fractale, haotice, turbulente, catastrofice sau de structurări disipative. Acest capitol va cuprinde mai multe secțiuni în care încerc să evidențiez câteva dintre cele mai relevante aspecte ale schimbărilor structural-societale contemporane ale lumii postindustriale la nivelul comunicării de masă globaliza(n)te. Acestea se referă la morfoza mediei în societatea contemporană: apariția blogurilor, jurnale personale destinate sferei publice; atracția internet-cetățenilor către "rescrierea" propriei biografii, prin intermediul unor jocuri online cum ar fi "Second Life" și, în general, către mediile virtuale în
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
nostalgia cernelii. Capitalismul sălbatic ne-a transformat din subnutriți în hămesiți. Se pare că nu economia va omogeniza planeta, ci ignoranța. Calculatorul nu elimină erorile, dar nu mai ai pe cine să dai vina. Mă tem că, înaintea economiei, vom globaliza Kitsch ul. Să fie, oare, Pământul o zonă a pedepsei Lumea de astăzi seamănă tot mai mult cu o corabie antică orfană de steaua polară. Societatea de consum - o spirală care riscă să se prăbușească. În privința tehnicii, constatăm că, după ce
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
le are în dotare. Se pare că, în curând, ne vom întâlni mai des la psihiatru decât în biblioteci ori la concerte. Prost manevrată, tehnica golește civilizația de subtilitate și de rafinament. Cu tehnica poți ameliora casa, nu omul. Marea globalizează nemilos fluviile care se varsă în ea. Nimic nou sub soare : toate imperiile au făcut globalizare. De când cultura tinde sa devina gumă de mestecat, omul a dobândit viza pentru reîntoarcerea în copaci. În curând, vom folosi și pamperși microsoft. Globalizarea
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
poate fi considerată chiar atac la pudoare. Arta este fereastra lumii spre sublim. Arta încearcă să înnobileze simțurile. La necaz, e foarte bine să ai un mare poet pe un raft prin apropiere. În mod normal, arta nu poate fi globalizată. Pentru că esența ei este purtătoare de specific național. Ne pierdem văzând cu ochii combustia poetică. Căutând sensul artei, poate dăm și peste cel al vieții. Sunt creații care ne golesc mintea ca la marile începuturi. În artă, există numai valori
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
sine poate fi un semn al valorii, ori al nesimțirii. Tinerii de astăzi stau de veghe în lanuri de ... marijuana. În relațiile dintre generații, condescendența tinerilor ia aspect de rictus. Te iubesc până când ... bârfa ne va despărți. Primele care se globalizează sunt viciile. Și pitbulii literari își marchează zona. Cerul ne iartă. Nu și semenii. Când e sub masă, bietul om nu se mai simte sub vremi. Bietul trup omenesc a fost chinuit și de asceza medievală, dar și de haremul
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
În funcție de contextul istoric și social în care s-a manifestat, divinația a fost, pe rând, fapt religios, filosofie, cunoaștere, știință, artă, practică, superstiție sau kitsch. Situația de astăzi este una oarecum inedită: într-o lume globală, imaginarul tinde să se globalizeze 331. Faptul se reflectă și la nivelul acestor practici. Ele primesc reprezentări colective care cuprind laolaltă, într-o manieră "globalizantă", aproape toate valorizările mai sus enunțate. Pe de altă parte, ele însele tind să traducă o multitudine de expresii individuale
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
transnaționale (CTN) de evita reglementarea politică și jurisdicțiile legale naționale, precum și pe eliberarea capitalului de constrângerile naționale și teritoriale (Ohmae 1995; Friedman 2000; Micklewait și Wooldridge 2000). Scepticii, pe de altă parte, consideră că lumea era mai puțin deschisă și globalizată la sfârșitul secolului al XX-lea decât fusese în secolul al XIX-lea. Ei sugerează că volumul comerțului mondial raportat la dimensiunea economiei mondiale este aproape identic cu acela din 1914, deși pînă la urmă sunt de acord că enorma
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
fost avansată, atât individual cât și împreună, de David Held și Daniele Archibugi (Archibugi și Held 1995; Archibugi 2002, 2004a). Lucrările lor pleacă de la o apreciere a pericolelor și oportunităților pe care globalizarea le aduce democrației. Cercetările lor caută să globalizeze democrația în același timp în care democratizează globalizarea (Archibugi 2004a: 438). Avântul democrației cosmopolite este captat în întrebarea lui Archibugi (2002: 28): "de ce trebuie ca principiile și regulile democrației să se oprească la granițele unei comunități politice?" După cum explică el
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de piatră brută". Formă care nu se mai găsește în cerul Ideilor sau în Înțelegerea divină aceasta este revoluția -, ci în sufletul artistului. Această separare avea să se dovedească propice generalităților filosofice: exaltarea formei a dat naștere Esteticii, care-i globalizează obiectul prin inventarea unui gen Unic, Arta cu majusculă. Se știe, Estetica filosofilor acordă puțină atenție specificității artelor sau a operelor. Disociația arte/meserii legitimează formalismul reflecției despre Artă. Cu cât formele sunt mai rupte de suporturile lor, cu atât
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]