729 matches
-
poartă, iar mama a închis-o la loc, intrând în casă, pe aci ți-e drumul, țuști peste gardul de piatră și direct pe lemnul din spatele căruței care făceau legătura între roțile din față și cele din spate. Zdruncinăturile pe glodul uliței desfundate, nu prea îmi conveneau, dar nu aveam ce face, dacă doream să văd orașul. Din când în când, din cauză că mă durea fundul de la lemnul noduros, mai mergeam pe jos când caii erau la pas. La un moment dat
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472386904.html [Corola-blog/BlogPost/343110_a_344439]
-
de la Lazăr. Fiind în vacanța de vară își făcuse obiceiul să coboare de pe ulțița unde locuiau, în capul șelii, adică la drumul național pe unde trecea poștașul cu șareta încărcată de colete și sacul cu scrisori. Pășea cu grije ca glodul întărit de secetă, de pe uliță, să nu o înțepe. Erau clipele când în fiecare zi rememora frumoasele zile petrecute cu Lazăr în acest sat, sau alteori asemuia ulița pe care locuiau, ca un pârâu ce se varsă în fluvial de
CRIMA DE LA RĂSCRUCEA ULIŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 by http://confluente.ro/Crima_de_la_rascrucea_ulitei_al_florin_tene_1328522886.html [Corola-blog/BlogPost/346685_a_348014]
-
mergem în satul vecin, dar în țara aceia ... Aurel traversă ulița și o luă la stânga pe șleau mânând vaca din urmă cu o nuielușe. Strigând din urmă. -O iau pe scurtătură ... -Bine ... bine ... Antonia mergea mai departe, ocolind cu grije glodurile de pe uliță. Trecând pe sub un salcâm ce își întinsese crengile peste jumătate de drum întinse mâna și a luat o crenguță cu frunze. A început să rupă pe rând câte una.” Vine scrisoarea! Nu vine scrisoarea! Vine scrisoarea! Nu vine
CRIMA DE LA RĂSCRUCEA ULIŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 by http://confluente.ro/Crima_de_la_rascrucea_ulitei_al_florin_tene_1328522886.html [Corola-blog/BlogPost/346685_a_348014]
-
am ucis bărbații și feciorii! Of, Doamne! Io cît am stat în Siberia n-am avut încălțări, din primăvară, din aprilie, cînd se topea omătul, umblam așa cu tălpile goale, pe unde nu mai era omăt, prin noroi, iar în glodul acela rămîneau urmele picioarelor. Oamenii le vedeau și ziceau “Vot moldovanschii Iisus Cristos”, pe românește, uite-l pe Iisus Cristos moldoveanul, a trecut pe aicea. Și rîdeau. Rîdeau de tălpile mele. Cînd am văzut că nu pot a mă întoarce
Dan Cristian Turturică by http://balabanesti.net/2012/10/06/dan-cristian-turturica-rusia-si-romanii/ [Corola-blog/BlogPost/340008_a_341337]
-
a așezării reiese și din denumirile date variatelor forme de relief, a dealurilor, a văilor și a „câmpurilor” (pamântul arabil situat în diferite părți ale localității). Toate acestea exprimă o anumită poziție, formă sau plasare teritorială. Dealurile se numesc: Dealul Glodului, Dealul Purcărețului, Turmătar, Prisnel, Dealul Morii, Dealul Mare, Ciungi, Dealul Îngust, Dealul Viilor, la Prisacă; toate exprimă realități topografice specifice graiului local și diferitelor amplasamente teritoriale (Dealul Pietrii - calcaros; Turmătar- locul în care erau adunate vitele pentru adăpat și înnoptat
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Chelinta_un_sat_din_tara_chioarului_radu_botis_1338629123.html [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
calcaros; Turmătar- locul în care erau adunate vitele pentru adăpat și înnoptat; Dealul Viilor- acoperit aproape în totalitate cu vii). Pârâurile, denumite de către localnici văi, cu un curs perpendicular pe lungimea satului, au de asemenea nume sugestive: Valea Hotarului, Valea Glodului, Valea Poieniței, Valea Lespezoaia, Valea Purcărețului, Valea Morii, Valea Dealului Mare, Valea Îngustului, Valea Sighiletiului; după cum se poate observa, majoritatea denumirilor văilor sunt legate de acelea ale dealurilor, dovadă imediata vecinătate a acestuia. Organizarea hotarnică a satului este legată de
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Chelinta_un_sat_din_tara_chioarului_radu_botis_1338629123.html [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
văilor sunt legate de acelea ale dealurilor, dovadă imediata vecinătate a acestuia. Organizarea hotarnică a satului este legată de aceleași realități locale. Denumirile mai importante ale acestora sunt: Pe Râturi, Carașeu, Arini, Câmpul din Sus, Sub Vii, La Bălți, La Gloduri, Pitioaia, Braniște, Șesuri, Furnicar, Răchiți, Sighileti; toate exprimă particularități locale delimitate doar de plasarea teritorială. Înainte ca oamenii să înceapă sa își sape propriile fântani, existau așa-numitele fântâni obșesti, care erau folosite în devălmășie de către toți locuitorii satului: Fântâna
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Chelinta_un_sat_din_tara_chioarului_radu_botis_1338629123.html [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
niște cartoane care erau agățate pe pereți. Plata învățătorului era o mierță de mălai, adică 25 de kg/familie și 25 de cruceri (moneda imperială). În anul 1868, a fost ridicat primul local de școală în Chelința, în locul numit Valea Glodului, cu bani adunați de la membrii comunității locale. Clădirea se compunea din: o sală de clasă, o tindă (anticameră) și o cameră de locuit pentru învățător. În anul 1902, sub îndrumarea învățătorului Vasile Merlaș, s-a construit localul altei școli, mai
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Chelinta_un_sat_din_tara_chioarului_radu_botis_1338629123.html [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
și animalele sălbatice, râul Someș, care străbate în lungimea sa lunca Someșului, reprezintă reperele generale determinante în aprecierea geografică a zonei. Dealurile, în special cele situate pe malul drept al Someșului, pe teritoriul satului Chelința (Dealul Mare, Prisnel, Îngust, Morii, Glodului) sunt resturi ale vechilor munți, având ca structură geologică, șisturi cristaline, sunt bogate în păduri care îți dau senzația că se rostogolesc în Someș. Vara, poziția geografică, îmbină soarele cu umbra, oamenii având astfel posibilitatea să se relaxeze, fie făcând
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (2) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473742313.html [Corola-blog/BlogPost/360146_a_361475]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > UNEORI SEARA Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1161 din 06 martie 2014 Toate Articolele Autorului Erau cetăți ruinate și blocuri de sticlă, fața în lucru a unei epoci... Drumuri măcinate de glodul nepăsării, dorințe rămase la marginea lumii. Păpuși de porțelan cumpărate de la vechituri îmbrânceau trecutul pe scări, în amintirea lor pe podul minciunilor se știa tot ce fumegă orașul înainte să se aprindă. Uneori seara cerul cade pe umerii goi, speranțele
UNEORI SEARA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 by http://confluente.ro/Uneori_seara_llelu_nicolae_valareanu_1394113399.html [Corola-blog/BlogPost/360279_a_361608]
-
Smeritul preot din satul livezilor” este titlul unei pagini dedicate preotului Petru Irimescu, parohul Bisericii „Sfinții Petru și Pavel” din Rădășeni, care, singur sau ajutat de colaboratori, „a zidit din temelii ori a restaurat integral șase biserici, la Rădășeni, Valea - Glodului, Merești, Pocoleni, Dumbrava Minunată și biserica Spitalului Municipal din localitatea Fălticeni. A construit case parohiale, case sociale, clopotnițe și toate cele trebuincioase acelor parohii”. Am trăit taina întoarcerii la izvoare Și ca o mărturisire, autorul cărții spune că a căutat
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Preacuviosul_parinte_arhimandrit_timote_stelian_gombos_1333379202.html [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
Trec oameni goi peste gări de nisip Tu vei pleca într-un tren fumuriu Bate un vânt de sfârșit vișiniu Măștile curg cenușiu pe sub chip... Lebădă mea, să dansăm pe asfalt Dânsul confuz, de plictis și amar Cearnă pe noi glodul vieții de jar Ziare în vânt și ninsori de cobalt Patimă mea, ne tot țesem din mit Scorburi de șerpi tot zidim din povești Bate un vânt cu scrisori fără vești Tu mi te-ascunzi că un verb într-un
CA UN VERB INTR-UN SCHIT de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/camelia_radulian_1437606602.html [Corola-blog/BlogPost/373188_a_374517]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > PLÂNG MORȚII NOȘTRI. Autor: Alina Avram Publicat în: Ediția nr. 1654 din 12 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Plâng morții noștri de sub glodul tare De răsună-n cele patru zări, Vuiet și larmă se îngână-n zare Când neamuri păgâne se văd în depărtări. Gem morții noștri de durerea din oase Că nu-s aici înc-un război să dea, Cu sufletu-n lacrimi
PLÂNG MORŢII NOŞTRI. de ALINA AVRAM în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 by http://confluente.ro/alina_avram_1436674045.html [Corola-blog/BlogPost/343322_a_344651]
-
mare vânător și pe vremea aia gemea’ pădurile de iepuri. Taica s-a ridicat în picioare, și-a scos căciula de pe cap și i-a urat: - Bine veniși pe la noi, nașule! Ne ertați că ne găsâți în neorânduială cu atâtea gloduri pe jos, dar s-a terminat făina și mâne mă duc să macin boabele la moară. - Să te duci la moara Trocanilor, că-i moară pe apă! Zăbovești mai mult, dar iese făina bună, de mănânci turta și mămăliga și
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1492675477.html [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
zămislire, Îi facem loc și-n anotimpul verii O strecurăm și-n toamna de poveste, Când mărul... intră-n rostu-i auriu Și înflorind din nou... ne dă de veste Că pentru primăvară nu-i târziu. Când iarna a ascuns privirii, glodul, Sub blană de omăt, strălucitoare, Închisă-n mugur, la un loc cu rodul, Așteaptă-n ascunzișul fără soare. E ca un semn că peste toamna vieții, Sau când omătu’-n tâmple ne coboară Peste melancolia tinereții, Mai este loc și
CU CÂTE PRIMĂVERI... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cu_cate_primaveri_marin_bunget_1360849245.html [Corola-blog/BlogPost/351886_a_353215]
-
De-ți va fi dat să mai auzi Potop de vorbe grele Privirile să le ascunzi Cu-n braț de micșunele De-i auzi un cânt duios Când vântul e rapsodul Eu pe-un tărâm neprietenos M-oi înfrăți cu glodul Când vei afl a c-am tipărit Coperta cărții mele Deduce-vei că s-au sfârșit Durerile rebele CÂND AM VENIT ACASĂ Când am venit acasă nu mai aveam uzine, Primeam totul de-a gata de la o Uniune. Nu mai
CONDAMNAREA (POEME DE REVOLTĂ) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_condamnarea_p_virgil_ciuca_1375945845.html [Corola-blog/BlogPost/364332_a_365661]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > NĂVODUL TIMPULUI...AUTOR MIHAI LEONTE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 216 din 04 august 2011 Toate Articolele Autorului NĂVODUL TIMPULUI... Rupeți a timpului năvod, Plecați pe al vieții drum, Uitați de gropi și glod, Terminați ce ați început acum. Gustați încet din fructul iubirii, Nu vă grăbiți! Încet îl savurați, Nu risipiți esența fericirii, De care sunteți încărcați. Iubirea și viața, o luptă nebună, Din care vrem să ne înfruptăm, Toate în suflet se
NĂVODUL TIMPULUI...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 by http://confluente.ro/Navodul_timp_autor_mihai_leonte.html [Corola-blog/BlogPost/367365_a_368694]
-
căruța, iar mama a închis-o la loc intrând în casă, pe aci ți-e drumul, țuști peste gardul de piatră și direct pe lemnul din spatele căruței care făceau legătura între roțile din față și cele din spate. Zdruncinăturile pe glodul uliței desfundate, nu prea îmi conveneau, dar nu aveam ce face dacă doream să văd orașul. Din când în când din cauză că mă durea fundul de la lemnul noduros, mai mergeam pe jos când caii erau la pas. La un moment dat
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Calatori_clandestini_stan_virgil_1388004062.html [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
s-a zămislit Dintr-un absent iubit Și cum s-a întrupat Din Duhul Sfânt În pântec de fecioară - Messia pe pământ. Aș vrea de poți, Când ieși pe porți, Să arzi în nod Instantaneu Numele meu În jar pe glod Sau dă-l pe apă Ca pe-un blestem, De drag să-mi treacă. Mă-ntrebi de ce? Nu îți răspund. Îmi voi petrece Luni la rând Aici, la rece, Sigur îmi trece. - Nu știu răspunde Nici când, nici unde, În
AȘ VREA ... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1422636561.html [Corola-blog/BlogPost/374267_a_375596]
-
Acasă > Versuri > Visare > MĂ RIDIC Autor: Florina Emilia Pincotan Publicat în: Ediția nr. 2040 din 01 august 2016 Toate Articolele Autorului Mă ridic azi, Din țărâna, Plin de glod, Murdar pe palme . Dar, privirea mi-e senina . Ochii limpezi De lumină. Se înalță către îngeri . Simt miros de cer, În mine ! De albastre zări senine . Raze sfinte, Mă săruta, Ingeri-imi întind o mână... Și ma-inalt acum, Din țină
MA RIDIC de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/florina_emilia_pincotan_1470076785.html [Corola-blog/BlogPost/382365_a_383694]
-
Acasa > Poezie > Credinta > FLORI DE LOTUS Autor: Ștefania Petrov Publicat în: Ediția nr. 2290 din 08 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Regal de alb ceresc și puritate, Acoperă apele pline de noroi, Separă glodul de gânduri curate Și flori de lotus înfloresc pentru noi. Regal de alb ceresc și bunătate, Flori sacre de lotus se prefac din pământ, Despart izvoare limpezi de râuri cu păcate, Prin marea sfântă taină și cuvânt. Regal de alb
FLORI DE LOTUS de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stefania_petrov_1491675744.html [Corola-blog/BlogPost/372483_a_373812]
-
a proiectat pe bolta infinitului cer Între sute de miliarde de stele - Luceafăr. Creator de limbă românească, Limbă ca un fagure de miere Care încheagă Ținuturile Marii Românii Recunoscută de milenii de marile imperii, Geniul poeziei - Eminescu - esență a acestui glod, Ne-a răspândit cultura pe-ntregul Mapamond. ION PĂRĂIANU Referință Bibliografică: CEVA DESPRE EMINESCU / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1841, Anul VI, 15 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ion I. Părăianu : Toate Drepturile Rezervate
CEVA DESPRE EMINESCU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1452877940.html [Corola-blog/BlogPost/380857_a_382186]
-
pe hainele noastre urme neregulate, ca niște contururi de hartă, pete indelebile, care nu se lasă ignorate cu una cu două. De parc-ar vrea să spună „pe-aci ți-a fost calea” sau, mai bine zis „ăsta-mi ești”. Glodul nostru se pitește prin cele mai insolite locuri, așteptând picătura ploii pentru a prinde din nou viață, zemuind și clocind din greu, în aburi de fertilitate. Primăvara scoate aburi, mustind de seve și îmbobocind de ghiocei, iarna se-nfrățește cu
ROMÂNIA LIPICIOASĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1365139568.html [Corola-blog/BlogPost/346043_a_347372]
-
mă trece fior Văd la sol cavou Unde trupuri mor Și suflete urcă Pe scări de decor Urcă suflete de la sol Spre mine se cobor Răsună-n mine viitorul Ce pentru mulți dintre oameni Nu mai vine Doar stropi și glod Rece și nor Soare nu vine Inima se zbate sub glonte Și doare Repet strigătul și din nou Se despică un nor... bubuituri, foc de armă, Din nou Mă trece fior Și sunt ecou În act de luptă și omor
SĂ READUCEM ROMÂNIA MARE LA FOSTELE HOTARE” – ALEXANDRINA VLAS DIN BASARABIA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1436720766.html [Corola-blog/BlogPost/379617_a_380946]
-
Acasa > Strofe > Atasament > ÎNLĂNȚUITE IERBURI TRECĂTOARE Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1889 din 03 martie 2016 Toate Articolele Autorului Înlănțuite ierburi trecătoare, putrede vă căutați nou rod cu rădăcinile-nfipte-n glod, vreți să păreți nemuritoare. Îmi aplec fruntea visătoare și cu teamă vă ascult cum scormoniți cu dinții în noroi plăpânde, eu unde să-mi caut iubirile ce nu mai sunt, sub voi sau ele s-au topit în soare? Spuneți
ÎNLĂNŢUITE IERBURI TRECĂTOARE de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1456986927.html [Corola-blog/BlogPost/363628_a_364957]