575 matches
-
francez) sau Franța de azi (dări de seamă asupra congreselor internaționale de filosofie de la Praga și Paris), ori interviuri (cu Léon-Pierre Quint, Rolf de Maré, René Benjamin), comunicări privind activitatea Seminarului de Sociologie, recenzii, cronici plastice, multe alte note și glose culturale. Prezent încă din 1929, Constantin Noica își înmulțește „notațiile” și comentariile îndeosebi în perioada formării grupării Criterion. Cu asiduitate colaborează și Vasile Lovinescu, încercând să surprindă „fețele zilei”, dar și pe tema ezoterismului, tot mai familiară lui. Începând din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
toate un umor discutabil. Autorul își hibridizează textele, compune aceste comedii-eseu cu procedee și tehnici dramatice divergente, aglomerând spațiul lor cu filosofeme proprii. Ambițiile de prozator ale lui S. sunt și mai mari. El vrea să realizeze nu o simplă glosă la majore experiențe epice anterioare, ci o proză cuprinzătoare, elastică, stratificată, legitimată prin rafinament artistic, dar și prin ambitusul său. Bogată, problematica omului este și complex reprezentată, într-o varietate de formule ce se înscriu, esențial, în două unghiuri diferite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
la stil, ci reprezintă un mod al umanității de a se înscrie în univers. O serie de studii introductive și prefețe (la Cezar Bolliac, B.P. Hasdeu, Eminescu, Creangă) întregesc preocupările istoricului literar, iar întrucât îl privește pe eminescolog, culegerea de glose Eminescu și antinomiile posterității (1998) suplinește, într-o anumită măsură, unele aspecte expediate sau neabordate în sintezele lui anterioare. SCRIERI: B.P. Hasdeu, București, 1963; Atitudini, București, 1966; Hyperion, vol. I: Viața lui Eminescu, București, 1973; ed. postfață Theodor Codreanu, Chișinău
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288294_a_289623]
-
prospețimea și umorul dialogurilor. Un intelectual de sorginte pascaliană, pentru care ironia este, de asemenea, un mijloc firesc de expresie, se arată G. în publicistica răspândită în reviste și strânsă în volumul Eseuri din 1971, prefațat de Șerban Cioculescu. Sunt glose, aparent fără pretenții, dar pline de miez, rezultat al reflecțiilor unui cititor profund, exersat, al literaturii lui Tolstoi, Dostoievski și, deopotrivă, al aceleia a lui Proust, Valéry, Francis Jammes sau Knut Hamsun. Rigoarea unor demonstrații, relativizată de un zâmbet complice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287244_a_288573]
-
dintre creațiile lui Ion Mincu, Ion Berindei, Octav Doicescu, Gh. Petrașcu, Francisc Șirato, Ion Țuculescu, Corneliu Baba; în literatură, caractere și aspecte ale operelor unor scriitori ca N. Văcărescu, I. Heliade-Rădulescu, D. Bolintineanu, Al. Depărățeanu, A. I. Odobescu, M. Eminescu (în Glosă), Al. Macedonski, Calistrat Hogaș, N. Iorga, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Gala Galaction, Mateiu I. Caragiale, Lucian Blaga, Ion Barbu, G. Călinescu, Eugen Barbu, Leonid Dimov. Ca stil de epocă, b. românesc literar a fost studiat în câteva sinteze de proporții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285653_a_286982]
-
întreținut aproape jumătate de secol" avea să rostească D. Onciul, vicepreședinte al Academiei, în ședința ordinară din 13 iunie 1919 a Academiei. Și tot el, ca președinte de ședință avea să prezinte apoi ca dar din partea lui Jarnik următoarele lucrări: „Glose la partea românească a sintacticei din gramatica limbilor romanice a lui Wilhelm Meyer - Lubke, Sibiu 1916"; „Între români - Scrisori din călătoria unui filolog cu adaosul: Despre însemnătatea studiului limbii române pentru studiul celorlalte limbi romanice, Sibiu 1917"; un extras din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
578) Situarea sistemelor mitologice printre sistemele semnificante, stabilirea unei omologii între acest sistem și sistemul limbii pentru care structura este cea care constituie elementele și este esențială pentru sistem, însoțită de contestarea interpretării miturilor ca explicații ale fenomenelor, ori ca glosă moralizatoare a condiției umane, schimbă nivelul analizei: etnologul occidental era obișnuit să considere un anumit mit în singularitatea conținutului său și să procedeze prin analogie cu consumatorul operei de artă. Or, nivelul analizei trebuie să se situeze în sistemul care
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
de această denumire este analizată însă în cadrul evoluției semantice a cuvintelor, pornindu-se, așadar, de la elementul lexical menținut în urma omiterii altora și constatându-se că acesta are un alt sens decât cel cu care era cunoscut până atunci. Astfel, E. Glose 20 introduce în conținutul cursului său de semantică și lexicologie, printre mecanismele principale ale modificărilor semantice (între subcapitolul Metafora și metonimia și cel intitulat Generalizarea și specializarea), un subiect care chiar corespunde condensării lexico-semantice: absorbția lexicală. Termenul absorbție este folosit
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ed. a 2-a (editor: Keith Brown), Oxford, Elsevier, 2006, s.v. Ellipsis. 19 Folosim uneori termenul etimon pentru a desemna nu numai o formație complexă străină împrumutată prin condensare, ci și baza unui cuvânt rezultat prin condensare internă. 20 Evelyn Glose, Mechanismen des Bedeutungswandels, LMU München, Institut für Romanische Philologie, Proseminar Semantik, Lexikologie, Etymologie, 3. Fachsemester, Sommersemester 2005 (vezi pe www.hausarbeiten.de/faecher/ vorschau/49985.html). 21 Vezi Blank, pp. 288-292; Andreas Blank, Polysemy in the Lexicon, în Meaning Change
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
și limbajele profesionale. 78 Vezi Andreas Blank, Polysemy in the Lexicon, în Meaning Change Meaning Variation (editori: Regine Eckardt și Klaus von Heusinger). Workshop held at Konstanz, Feb. 1999, Universität Konstanz, Arbeitspapier 106, vol. I, p. 13. 79 Vezi Evelyn Glose, Mechanismen des Bedeutungswandels, LMU München, Institut für Romanische Philologie, Proseminar Semantik, Lexikologie, Etymologie, 3. Fachsemester, Sommersemester 2005 (pe www.hausarbeiten.de/faecher/vorschau/ 49985.html). 80 Vezi Andreas Blank, op. cit., pp. 13-14. 81 Vezi idem, p. 13. 82 Andreas Blank
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
timpului, pref. Costin Tuchilă, București-Iași, 1993; Mississippi, Galați, 1993; Noul Adam, Iași, 1994; Paradisul, postfață Ioan Holban, București, 1996; Lovitura de maestru, Iași, 1997. Traduceri: Odele Mării Egee. Poeți greci contemporani, București, 1990 (în colaborare cu Andreas Rados). Repere bibliografice: Sorianu, Glose, 183-186; Sorianu, Contrapunct, 81-84; Petroveanu, Traiectorii, 296-298; Cândroveanu, Alfabet, 183-186; Mincu, Poezie, 145-147; Barbu, O ist., 95-97; Piru, Poezia, II, 266-271; Raicu, Critica, 363-368; Alexiu, Ideografii, 164-166; Iorgulescu, Scriitori, 137-140; Alboiu, Un poet, 207-208; Ruja, Valori, 113-115; Dimitriu, Singurătatea, 191-197
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
articolul 2 alungit și ușor măciucat spre vârf, articolul 3 este conic, ceva mai scurt decât articolul 2, iar articolul terminal aproximativ la fel de lung cât articolele 2-3 luate împreună, cu vârful ușor retezat. Mentumul scurt, transvers, cu marginea anterioară coriacee. Glosele lățite, bilobate. Palpii labiali scurtați, cu primele 2 articole conice, articolul terminal fiind oval-ascuțit. Pronotul lățit, ușor îngustat anterior, marginea lui posterioară acoperă baza elitrelor. Atât marginea anterioară cât și cele laterale ale pronotului sunt rotunjite. Baza pronotului adesea cu
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
lipsită de peri sau dinți ascuțiți. Baza mandibulelor este mai lățită decât la Cholevinae. Al 3-lea articol al palpilor maxilari mai lung decât articolul 2, articolul terminal fiind mic și ascuțit. Mentumul îngust, trapeziform. Palpii labiali scurți, acoperind parțial glosele, cu al 2-lea articol scurt, iar articolul terminal este alungit, având jumătate din lungimea articolului 2. Pronotul la fel de lat sau puțin mai lat decât elitrele. Marginile laterale ale pronotului sunt îngustate anterior și prezintă o bordură fină, ce se
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
decât articolul 2, articolul 3 este voluminos, oviform, articolul terminal fiind subțire, el se prezintă sub forma unui vârf ascuțit. Mentumul de regulă dreptunghiular, puțin mai lung decât lat, la nivelul unghiurilor anterioare sunt prezenți 1 sau 2 peri alungiți. Glosele cu vârful bifurcat, fiind acoperite în cea mai mare parte de palpii labiali, aceștia din urmă sunt alcătuiți din 3 articole și au dimensiuni extrem de reduse. Pronotul la fel de lat sau puțin mai îngust decât elitrele (rareori mai lat comparativ cu
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
oricine dorește să aibă o imagine globală a gîndirii sale. Pe lîngă faptul că lipsa unor ediții serioase ale scrierilor sale îngreunează foarte mult munca de interpretare, preocupările sale se dispersează în sfera gramaticii și a retoricii (etimologii, diferențe, analogii, glose), conferind întregii sale producții un caracter aproape impersonal; aceasta pare o compilație unde sînt juxtapuse adesea izvoare sacre și izvoare profane; în plus, s-au pierdut scrisorile și omiliile sale. Toate acestea fac dificilă cunoașterea unui autor ca Isidor. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
fost publicate în 1746 sub numele lui Atanasie, însă nu-i aparțin episcopului de Alexandria (cf. pp. 000-000). După cum rezultă din titlu, opera e constituită dintr-o culegere de scolii, în acest caz foarte scurte, în general sub forma unor glose pe marginea textului, alcătuite adesea din puține cuvinte, prin care este explicată o expresie ori este parafrazat un verset, și care au drept scop nu atît exegeza propriu-zisă, cît educația morală. Pentru acest tip de exegeză, Hesychius preferă metoda alegorică
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și metoda exegetică, pe care a explicat-o S. Leanza) și vrea să spună că textul biblic era divizat în unități mici (stichoi) chiar de către Hesychius, altfel decît este el împărțit acum în Septuaginta, și că pe marginea textului existau glose explicative pentru pasajele complicate. Fiecare pericopă era precedată de un „capitol” sau „sumar” ce expunea pe scurt subiectul pericopei în discuție. Alte scolii ale lui Hesychius, consacrate unui număr de 13 cîntări din Vechiul și Noul Testament, s-au păstrat într-
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
un gigantic Comentariu la Epistolele lui Pavel, alcătuit după epoca lui Fotie. Așadar, Ecumenius ar fi scris un comentariu cu un subiect analog: acesta, dacă judecăm după ceea ce se poate vedea în compilația ulterioară, ar fi fost format din scurte glose. Mai scurte sînt Comentariul la Faptele Apostolilor și Comentariul la epistolele catolice care, din cîte se pare, conțin o mai mare cantitate de material original. Totuși, nici situația acestor comentarii nu e limpede, fiindcă textul lor coincide, se poate spune
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
exotice, dar și la obiecte de artă, cărora le consacra poezii de virtuozitate formală (sonet, rondel, rondo, gazel ș. A.). Parnasianismul promova: impersonalismul; natura obiectivată - în viziuni întemeiate pe receptarea strict senzorială a lucrurilor; cultivarea formelor fixe de poezie (sonetul, rondelul, glosa, gazelul etc.) și a tiparelor prozodice alambicate; elogiul civilizațiilor (arhetipale și interferențiale), al mitologiilor, religiilor, geografia lirică devenind planetară; surprinderea spațiilor exotice sau luxuriante, de la cele polare la cele ecuatoriale, și lauda obiectelor sau lucrurilor din sfere înalte (nestematele, metalele
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
armonii“, (re)descoperă forme fixe prozodice din cele mai alambicate și le pun în circuit: hexametrul, versul safic, dactilul, anapestul, amfibrahul, coriambul, spondeul, amfimacrul, peonii etc.; prețuiesc și cultivă foarte mult poezia cu formă fixă: sonetul (pe primul loc), rondelul, glosa, gazelul, epitalamul, rubaiatul, pantumul, haiku-ul, micropoemul-tanka etc.; preiau de la romantici ceea ce le convine, fiind preocupați de exotism (cadre și atmosferă), de feeric, de peisajele luxuriante, ori de cele ecuatoriale, polare, extrem-orientale, de japonezerii sau chinezerii etc., dar cu proiectare
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
dens, ca cel al manuscriselor. Nu era întrerupt decît de cîteva litere ornate și de "picioare de muscă" indicînd paragrafele și se prezenta adesea pe două coloane. Adesea era glosat, textul principal, în caractere groase, fiind complet înconjurat de comentarii (glose) tipărite într-un volum mai mic. Aceasta corespundea obiceiurilor Evului Mediu, cînd operele se cunoșteau mai bine prin comentarii decît prin ele însele. Încetul cu încetul, alineatele s-au mărit și au odihnit ochiul cititorului luminînd paginile prea compacte. Atunci
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
începutul secolului al XX-lea există articolul mai vechi dar foarte consistent al lui Paul Cornea, " Originea și funcționarea unui mit literar: cazul V. Alecsandri", în Regula jocului. Versantul colectiv al literaturii, pp. 153-173. 135 Mihai Zamfir, " Constituirea mitului eminescian: glose pentru un mit modern", în Din secolul romantic, Cartea Românească, București, 1989, p. 235. O critică substanțială a textului lui Mihai Zamfir face Ioana Bot ("Istoria și anatomia unui mit cultural", în Ioana Bot (coord.), "Mihai Eminescu, poet național român
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
SIMION SCRIERI: Amiaza unei revoluții, București, 1954; Ion Agârbiceanu, București, 1955; ed. București, 1964; ed. București, 1972; Începutul sfârșitului, București, 1956; Unde sfârșește pustiul, București, 1956; Nuvela românească - La Nouvelle dans la littérature roumaine, București, 1965; Masca geniului, București, 1967; Glose, Cluj, 1970; Colaje, Cluj, 1972; Sechestrul (în colaborare cu Vasile Rebreanu), Cluj, 1972; Ordinea și aventura, Cluj, 1973; Bivuac, Cluj-Napoca, 1974; Lecturi și zile, București, 1975; Teritorii, Cluj-Napoca, 1976; Alte lecturi și alte zile, București, 1978; Scriitori români. Mic dicționar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
edit., București, 1975; Ceasuri de seară cu Ion Agârbiceanu, Cluj-Napoca, 1982; Liviu Rebreanu după un veac, Cluj-Napoca, 1985. Repere bibliografice: D. Florea-Rariște, „Amiaza unei revoluții”, ST, 1954, 8; Marin Mincu, „Masca geniului”, VR, 1968, 4; Tomuș, Carnet, 141-149; Ion Pop, „Glose”, TR, 1970, 24; Mihai Ungheanu, „Glose”, RL, 1970, 28; Al. Căprariu, „Glose”, TR, 1971, 28; Nicolae Manolescu, „Colaje”, CNT, 1972, 9; Piru, Varia, I, 240, 517-519; Vlad, Convergențe, 149-153; George, Sfârșitul, I, 295-299; Grigurcu, Idei, 217-223; Petrescu, Scriitori, 75-78; Tomuș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
cu Ion Agârbiceanu, Cluj-Napoca, 1982; Liviu Rebreanu după un veac, Cluj-Napoca, 1985. Repere bibliografice: D. Florea-Rariște, „Amiaza unei revoluții”, ST, 1954, 8; Marin Mincu, „Masca geniului”, VR, 1968, 4; Tomuș, Carnet, 141-149; Ion Pop, „Glose”, TR, 1970, 24; Mihai Ungheanu, „Glose”, RL, 1970, 28; Al. Căprariu, „Glose”, TR, 1971, 28; Nicolae Manolescu, „Colaje”, CNT, 1972, 9; Piru, Varia, I, 240, 517-519; Vlad, Convergențe, 149-153; George, Sfârșitul, I, 295-299; Grigurcu, Idei, 217-223; Petrescu, Scriitori, 75-78; Tomuș, Răsfrângeri, 105-110; Ardeleanu, Opinii, 189-193; Cocora
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]