1,076 matches
-
Dar nu mai puțin, un viitor în care se presupune că scrierea, neîncredințată tiparului, își va produce efectele. Probabil, însă, că nu atât de îndepărtat ca anul 1925, când apare, la Editura Casei Școalelor, cu introducere, indice de nume și glosar de Gh. Cardaș, prima ediție a Țiganiadei. În această epocă în care, spun tinerii Eliade și Vulcănescu, idealul național fusese astâmpărat, lăsând loc altor căutări, cartea lui Budai-Deleanu e rătăcită. Iar lectura ei, fatalmente târzie, îi eludează adecvarea la secolul
Campania din Egipt by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5711_a_7036]
-
că verbul este doar un dublet, format prin substituție de sufix sau direct de la pradă. Totuși, cea mai veche atestare a termenului (într-o listă publicată de V. Scîntee, în ziarul Dimineața, în 1906) îl echivala cu „a schimba", iar glosarul de argou al lui V. Cota, din 1935, semnala alt sens, păstrat până azi în argou: „a denunța, a trăda". Derivatul prăduială apare în expresia a face prăduială = „a denunța" (N. Croitoru Bobârniche, Dicționar de argou al limbii române, ediția
Prăduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6246_a_7571]
-
Rodica Zafiu Transmisiunile de la Campionatul Mondial de fotbal au impus cu mare rapiditate un nou cuvânt la modă internațional: vuvuzela, denumirea unei trompete foarte simple, dar asurzitoare. Termenul, originar, ca și obiectul, din Africa de Sud, este explicat deja în zeci de glosare din internet (originea să e controversată, atribuită mai multor limbi locale, dar cu o foarte probabilă componentă onomatopeica); în prezent, Google îi indică peste 20 de milioane de atestări. Cu promptitudine, Wikipedia l-a înregistrat în versiunile sale în 56
Vuvuzela, vuvuzeaua by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6184_a_7509]
-
important, oferă o interesantă panoramă a modificării, în timp, a receptării Țiganiadei, de la statutul de cvasi-curiozitate pe care-l va fi avut la sfârșitul secolului al XIX-lea, la cel de astăzi, de precursoare evidentă a modernității noastre poetice. Iar glosarul, notele și comentariile sunt de cel mai înalt nivel filologic, permițând chiar și cititorului amator să decodeze atât de particularul discurs al lui Budai- Deleanu.
Ion Budai-Deleanu, într-o nouă ediție critică (I) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5168_a_6493]
-
martorul carcerelor comuniste. Echivocul nu mai ia naștere din limbaj, nici aici, nici aiurea, ci (o noutate aproape absolută la Foarță) din trama epică. Sunt, desigur, calambururi cât pentru o întreagă copilărie, sunt rarități terminologice cât să legitimeze prezența unui glosar, dar surpriza volumului o constituie slava stătătoare a lumii de demult pe care-o încapsulează. Notam mai sus că în pagini ca acestea trecutul nu e verificabil, chiar dacă se apelează constant la el. Se vor fi întâmplat toate cum zice
Fraza cea frumos curgătoare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6687_a_8012]
-
contradicții interne. Dau un exemplu elementar: din mulțimea de posibile definiții dogmatice ale acestei rugăciuni funerare, Wieseltier n-a putut găsi nici una pe care celelalte să n-o infirme. S-a văzut, deci, nevoit să-și deducă din lecturi propriul glosar.) Nici Mihăieș nu e însă chiar străin de o atare performanță. Dificultatea principală, în ce-l privește, a fost aceea de reuși să înțeleagă exact, atât cultural, cât și uman, sensul unei cărți care la rândul ei constituia un filtru
Utopia cărții by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6526_a_7851]
-
mai clift și ce torpile [= pantofi]!" (V. Gr. Chelaru, „Din limbajul mahalalelor", 1937). Cuvântul nu a intrat în circulația familiar-argotică mai largă, dar pare să se fi păstrat în limbajul lumii interlope; cel puțin așa o sugerează includerea sa în glosarele și dicționarele de argou apărute după 1990. T. Tandin (Limbajul infractorilor, 1993) îl definește ca „îmbrăcăminte, haine bune" și citează expresiile a fi pus la clift sau a avea clift („a fi îmbrăcat bine, cu haine noi, elegant"). În dialogul
Încliftat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6530_a_7855]
-
16), în timp ce lexicul ieșit din uz sau nevalidat de norma literară, specific limbii întrebuințate la Blaj în jurul lui 1900, este explicat în note de subsol: „Ni s-a părut mai funcțională această explicație a cuvintelor la subsolul paginii, decât un glosar, pentru că semnificația este percepută de cititor concomitent cu lectura.” (p. 15). Din păcate, dacă despre îngrijirea textului nu pot avea decât cuvinte de apreciere, corectura nu este la înălțime. Ceea ce, desigur, nu face bine unui text repus în circulație, într-
O triplă recuperare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5783_a_7108]
-
merge cu motocicleta”): „Gerard Butler se dă cu motorul” (Libertatea, 21.06.2010). Sensul „motocicletă” nu apare, în dicționarele noastre generale - probabil pentru că este prea recent -, nici în tratarea cuvântului motor, nici ca intrare separată. Nul includ nici măcar dicționarele sau glosarele de argou publicate în ultimii ani sau permanent actualizate on-line. De altfel, originea termenului nu este cu totul limpede: e mai puțin probabil să provină (prin metonimie) din mai vechiul motor (atestat spre sfârșitul secolului al XIX-lea și pentru
Motor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5844_a_7169]
-
a realizat o ediție critică și o traducere într-o limbă modernă a Definițiilor. Tot în linia acestei cercetătoare (M. A. Goichon, Lexique de la langue philosophique d’Ibn Șină, Desclée de Brouwer, Paris 1939) a fost alcătuit și un mic glosar de corespondențe între termenii arabi, aristotelici și latini, la realizarea căruia au contribuit, „în egală măsură”, George Grigore, Dragoș Calmă, Mihai Maga, Iovan Drehe și Alexander Baumgarten. Ibn Șină (Avicenna), Cartea definițiilor, ediție trilingva. Bibliotecă medievală. Traducere din limba arabă
Filozofia orientală în traduceri recente by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4495_a_5820]
-
Covrig Roxana Adriana Săftoiu, purtătoarea de cuvânt a PDL, critică Noua Constituție. Ea spune că "riscă să devină un glosar de norme metodologice pentru nebuniile USL". Cu privire la amendamente, a spus că PDL le va susține pe cele cu privire la votul prin corespondență și la traseismul politic. Însă, va fi împotriva amendamentului legat de interceptările telefonice, fără mandat, pentru patru luni. Adriana
Scandal între PDL și USL. Motivul: Revizuirea Constituție by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/37081_a_38406]
-
1997, 437 p. (I) și 459 p. (II) (Restitutio). 2. G.T. Kirileanu - Corespondență. Ediție îngrijită, note, tabel cronologic, bibliografie și indici de Mircea Handoca. București, Editura Minerva, 1977, p. 1-309. 3. Ion Creangă - Opere. Ediție critică cu note, variante și glosar de G.T. Kirileanu. Cu 27 planșe afară din text. București, Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II”, 1939, 353 pagini. [Un exemplar din biblioteca mea are următorul autograf - Bunilor prieteni frați Eustatziu recunoscătoare amintire de la Moș Ghiță Kirileanu, 22
Completări la biografia lui G.T. Kirileanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5184_a_6509]
-
autorului, corespondența sa, studiile și articolele, un memoriu adresat Mitropoliei Greco-Catolice din Blaj, precum și culegerea de literatură populară din Tritenii de Sus, realizată de scriitor în 1932. Ediția este prevăzută, la finalul celui de-al treilea volum, și cu un Glosar, un Indice de nume și un Indice toponimic, toate trei, foarte utile pentru cititorul de azi. Editorul a avut de surmontat câteva dificultăți, decurgând din împrejurarea că Pavel Dan s-a stins înainte de a-și vedea tipărit volumul de debut
Pavel Dan în ediție critică integrală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3487_a_4812]
-
vocabularul lui Augustin Bunea, în care figurează, pe de-o parte, termeni teologici și ecleziastici catolici (mai puțin sau deloc cunoscuți cititorului de altă confesiune), iar pe de alta, lexeme reziduale ale latinismului blăjean. Toate acestea sunt competent explicate în Glosar-ul care încheie lucrarea. Ediția este bine concepută și la nivelul aparatului critic. Ioan Chindriș și Niculina Iacob au editat un text care, în versiunea tipărită la 1900, avea propriile-i note de subsol. Editorii au întrebuințat, așadar, un sistem
Istoria luptelor și suferințelor lui Ioan Inocențiu Micu-Klein by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3763_a_5088]
-
inedită simfonie - e pusă din nou la lucru în romanul Parcurs, de data asta, însă, prin apel la regulile jocului de golf. Din nou înarmată până în dinți cu lecturi ajutătoare (romanele ei au bibliografie, note de subsol, agendă de atelier, glosar), M.G. scrie arborând, consecvent și cu delicii, mici ticuri de profesoară cu vocație: ton răspicat, al autorității, atenție implicată, dar și oarecum distantă și circumspectă, evaluare ficționantă a tot ce aude și înregistrează. O aventură personală (descoperirea jocului de golf
Parcursuri și relaționări by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3655_a_4980]
-
am dăruit la întâmplare. Îmi mai găsești pomenit numele și în antologia Cinel-Cinel 3. (Biblioteca pentru toți, nr. 219). Pentru folclorul sub tipar am primit un aconto de vreo 4500 lei și am semnat contractul de editare. Am alcătuit și glosarul cum și indicele de nume și am corectat materialul dactilografiat de editură, încât toate acestea mi-au răpit mult timp. Pentru articol am primit vreo opt sute și ceva de lei. În concluzie, în materie de folclor, cred că am realizat
Scrisori către poetul Nicolae Ungureanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3965_a_5290]
-
Sorin Lavric Meister Eckhart, Întrebări pariziene și alte scrieri, ediție bilingvă, traducere din latină, introducere, indici, glosar și note explicative de Daniel Farcaș, Edit. Polirom, Iași, 2013, 396 pag. Cui i s-a aplecat de tipare bătătorite, lectura cîtorva texte din Eckhart poate avea efectul unei dezmorțiri: te lovești de marginea unor scheme care sunt atît de
Magistrul turingian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3137_a_4462]
-
și o poftă de a crea distincții abstracte, care îndreptățesc ideea lui Daniel Farcaș că, în textele lui Eckhart aflăm „creuzetul în care s-a elaborat limbajul filosofic german“ (p. 327). De altminteri, fără introducerea, notele explicative, studiul lămuritor și glosarul de termeni pe care Daniel Farcaș le adaugă ediției bilingve, volumul ar fi rămas ininteligibil. Așa însă, cu un aparat critic care depășește în întindere originalul eckhartian, cititorul se află în posesia unui edificiu livresc impunător. De la strania pereche terminologică
Magistrul turingian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3137_a_4462]
-
august 2006, p. 16-17. (Cronica edițiilor). 9. Mircea Eliade, Jurnalul portughez și alte scrieri. Volumul 1-2. Prefață și îngrijire de ediție de Sorin Alexandrescu. Studii introductive, note și traduceri de Sorin Alexandrescu, Florin Țurcanu, Mihai Zamfir. Traduceri din portugheză și glosar de nume de Mihai Zamfir. București, Humanitas, [2006], 503 pagini (1) și 507 pagini (2).
Întregiri la bibliografia lui Matei Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4369_a_5694]
-
vulcănesciene să nu fie compromisă. Aparatul critic al ediției de Opere Mircea Vulcănescu asigură celor două volume calitatea de ediție critică. Notele editorului (300 de pagini în volumul I, 500 în volumul II, împreună cu un tablou al referințelor critice, un glosar de termeni, o bibliografie și o serie de indici - de nume, de publicații, de instituții și organizații, indice geografic) realizează punerea în context și facilitarea unor conexiuni de istorie literară. Numai în volumul I avem informații despre reviste ca ,Tiparnița
Un intelectual intrat în legendă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10864_a_12189]
-
Sorin Lavric Arthur Schopenhauer, Lumea ca voință și reprezentare, trad. din germană și glosar de Radu Gabriel Pârvu, Edit Humanitas, 2012, vol. I (600 pag.) + vol.II (684 pag.) La Schopenhauer singura artă care nu e copie a fenomenelor e muzica, sunetul ei avînd privilegiul de a elibera fantezia. E totuna cu a spune
Velle non discitur (II) by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3945_a_5270]
-
Sorin Lavric Arthur Schopenhauer, Lumea ca voință și reprezentare, trad. din germană și glosar de Radu Gabriel Pârvu, Editura Humanitas, 2012, vol. I (600 pag.) + vol.II (684 pag.). Cum o carte precum Lumea ca voință și reprezentare nu poate fi expediată în rîndurile unei cronici, o reacție de întîmpinare mai cuvenită e un
Velle non discitur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3963_a_5288]
-
deplin conștient de o slăbiciune ca aceasta - de expresivități improvizate, autorul se grăbește să se explice. Apoi să se scuze, cu sinceritatea celui prins (îmi permit să spun) cu stilu-n sac. Astfel rezultă, ca apendice al Crimelor la Elsinore, un glosar nici prea ipocrit, nici prea întins, dar nici chiar indispensabil: "În text, autorul, dornic de expresivitate, a folosit unele cuvinte mai rare, fără să țină seama că unii cititori contemporani pot avea un vocabular mai sărac decât al său. ș
Căderea Elsinore-ului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10096_a_11421]
-
colosal de merituoasă în împăturirea muzicii folclorice moldovenești pe straturile istoriei neamului românesc, pentru că nu m-a lăsat maestrul să uit și eu! Atunci când mă apelează la telefon maestrul, știu că are a răscoli cu torentul conștiinței printre nume din glosarul muzicii folclorice românești și nu e iertat ca acestea să fie predate uitării. Dezvelindu-l din colbul de ani, readucându-l în ochii memoriei și-n văzduhul auzului, cu glasu-i ceresc în care-au urcat capodopere de cântece folclorice, pe
VASILE CĂNĂNĂU, TÂRZIUL CONSOLIDEAZĂ UITAREA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384732_a_386061]
-
14 septembrie 1955). 25 ani „Sub egida Casei Corpului Didactic din Timișoara, a apărut Primul compendiu de pedagogie și metodică în limba română, 1776-1785, ediție realizată de Petru Radu și D. Onciulescu, cărora le aparțin și studiul introductiv, notele și glosarul“. (Drapelul Roșu din 10 septembrie 1980). „La Bacova prinde contur noul cămin cultural, prevăzut cu o sală de 300 de locuri, instalație de proiecții cinematografice, săli de lectură, bibliotecă etc. “. (Drapelul Roșu din 16 septembrie 1980). 5 ani „Episcop vicar
Agenda2005-37-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284172_a_285501]