888 matches
-
n-o să mai intru într-un amfiteatru și să predau studenților mei pe care începusem sa-i cunosc și să țin la ei. Diferența de vârstă între noi era mică, dar inocența lor era mai mare. În cursurile mele despre gnostici strecurasem ideea mea că abia atunci va fi posibilă o nouă gnoză, care ar putea deveni o religie, ai cărei preoți - și asta n-ar avea nimic de-a face cu o nouă biserică - ar fi savanții. "Bătrînul", cum îi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
tot ceea ce este viu, ca și față de mineralele exploatate nemilos și poluant. Totodată, imitările lucrurilor naturale sunt tot mai îndrăzneț așezate lângă Demiurg. Deviza " Se poate orice!" devine tot mai amenințătoare. Relațiile crizelor cu natura sunt amendate cu deturnările noilor gnostici prin revelațiile lor, ale neo-frenologilor, ale magnetofililor mesmeriști resorbiți de "naturism" ori ale teosofilor secolului al XVIII-lea (7, v. 4, p. 10). Este greu să ghicești ce se ascunde sub chipurile unor vrăjitoare semețe și dubioase de astăzi sau
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
arată stabilitatea animalelor cu copita despicată - care cugetă ziua și noaptea (Ps. 1, 2) la cuvintele lui Dumnezeu (Rom. 3, 2; Num. 24, 16), care socotesc și resocotesc în vasul sufletului lor învățăturile; această socotire și resocotire este un împreună-exercițiu gnostic, simbolizat de lege prin rumegatul animalelor curate. Animalele, care n-au aceste două însușiri sau una din ele, sunt îndepărtate ca necurate. Astfel, animalele care rumegă, dar nu au copita despicată, arată acoperit pe iudeii cei numeroși, care au în
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
gnosticism, creștinism timpuriu, istoria și cultura Renașterii, este autorul a trei cărți publicate cu ajutorul lui Mircea Eliade la mari edituri din Franța și Italia, traduse apoi în engleză: "Eros et magie à la Renaissance. 1484" 1984, "The Tree of Gnosis: Gnostic Mythology from Early Christianity to Modern Nihilism" 1992 sau "Out of this World. Otherworldly Journeys from Gilgamesh to Albert Einstein" 1991. Deși membru PCR la plecarea din țară și apropiat al „” prin iubita sa, Paola, pentru scurt timp arestată în
Ioan Petru Culianu () [Corola-website/Science/298281_a_299610]
-
ăștia l-a și omorît! Profesorul Mihai Telescu este un autor al cărui nume Îi este familiar lui Wakefield. A citit o carte de-a lui Telescu despre credințele În viața de apoi ale țăranilor din Balcania. Se numea Copacul gnostic: Diavolul În Balcania. — Tare drag ne era profesorul, spune Susan. După ce i-au spart apartamentul, s-a mutat În camera noastră de oaspeți. Credea că Îl urmărește cineva. Un tip din poliția secretă din România, pe bune. Aici se simțea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
piper, și dă-i și mănâncă“. „Ce scârboșenie“, zise Diotallevi, „miere și piper“! „Ăștia sunt deci messalienii, pe care unii Îi numesc stratiotici și fibioniți, alții barbeliți, compuși din naaseeni și femioniți. Dar după alți părinți ai Bisericii, barbeliții erau gnosticii Întârziați, și deci dualiști, o adorau pe Marea Mamă Barbelo, iar inițiații lor Îi numeau borborieni pe hylici, adică pe fiii materiei, deosebiți de psihici, care erau ceva mai buni, și de pneumatici, care erau cei aleși, un fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
95 Nimeni n-o să ne ceară să Înmulțim dovezile pentru a stabili că acest grad din Roza-Cruce a fost introdus cu abilitate de către șefii masoneriei... Identitatea doctrinei ei, a urii și a practicilor ei nelegiuite cu cele ale Cabalei, ale Gnosticilor și ale Maniheiștilor ne indică identitatea autorilor, anume Evreii Cabaliști. (Mons. Léon Meurin, S.J., La Franc-Maçonnerie, Synagogue de Satan, Paris, Retaux, 1893, p. 182) Când apar Misterele poporului, iezuiții văd că Ordonanța le este atribuită lor și se aruncă spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
din secolul al XIX-lea, publică Les Juifs, le judaïsme et la judaïsation des peuples chrétiens, unde se spune că iudeii utilizează Cabala și sunt adoratori ai Satanei, dat fiind că o filiație secretă Îl leagă direct pe Cain de gnostici, de templieri și de masoni. De Mousseaux primește o binecuvântare specială din partea lui Pius al IX-lea. Dar Planul romanțat de Sue este reciclat și de alții, care nu sunt iezuiți. O intrigă de toată frumusețea, aproape polițistă, se petrecuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
În Însăși persoana Imamului, domn, căpetenie, epifanie a divinității, realitate teofanică, Rege al Lumii. Or, ce se Întâmpla cu aripa asta eretică a islamismului, care ajungea Încet-Încet să fie infiltrată de toate doctrinele ezoterice din bazinul mediteranean, de la maniheiști la gnostici, de la neoplatonici la mistica iraniană, de toate acele sugestii pe care le urmărisem de ani de zile În cursul dezvoltării lor occidentale? Istoria era lungă, nu reușeam s-o depănăm, asta și pentru că feluriții autori și protagoniști arabi aveau nume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
cât și Cartojan consideră că aceste motive sunt de origine străină: dualismul ar fi de origine iraniană, iar motivul oceanic ar fi de origine indiană. Din respectivele spații asiatice, cele două motive ar fi fost preluate de unele secte eretice (gnostici, mandei, manihei) care le-au dat o formă creștină și le-au transmis bogomililor. înainte de a discuta structura și semnificația mitului cosmogonic românesc, Eliade are în vedere mai multe versiuni ale sale: bulgare, transilvănene, ruse, ucrainene, letone, bucovinene, poloneze, baltice
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
fiind anacronice: valoare, capodoperă, geniu, personalitate, hermeneutică etc., totul începând cu "dialogul global între credințe". Sunt puse în discuție în continuare măsura în care "gnoza de la Princeton" prefigurează eonul transmodern (tezele, intențiile și erorile acesteia), impostura feminismului reclamată de aceiași gnostici (cu vârful de lance în speculațiile "decodificării" operelor lui Leonardo da Vinci și în invocarea unor scrieri apocrife, cu substanță sofistică), conchizând că la temeliile transmodernității și ale transdisciplinarității stă filosofia neoraționalistă a lui Ștefan Lupașcu, umanitatea fiind destinată să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
apasă, Nici ce impozite mă sapă, lent, Chiar moartea mi-a împrumutat o coasă, Iar azi sunt doctor. Mâine - pacient. Nu întrebați cum stau cu sănătatea, Dacă mi s-a fixat vreun diagnostic, Dacă am înțeles utilitatea Demersului catalogat drept gnostic. Nu întrebați dacă refuz soluții Propuse de subiectivi precoce, Mă regăsesc în miez de revoluții, Cu sufletul cuprins de chin atroce. Nu întrebați dacă susțin demersuri Concretizate prin cuvinte goale, Sunt doar prizonierul unor versuri, Refugiat în doruri abisale. Nu
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
numeri păcatele. Dar dacă nu există Dumnezeu, trebuie să-ți numeri păcatele, că altfel n-are cine să ți le numere sau crezi cumva că virtutea reprezintă armonia dintre bine și rău? Părintele Bernard păru oripilat: — Eu nu sunt un gnostic! Ce erezie detestabilă! Asta-i magie curată! — Erezie! Nu ești vârât în erezie până peste cap? Dar de ce magie? — Dorința de a cunoaște poate degenera în simplă înșelătorie. Atracția noastră firească spre rău ne face să credem că-l înțelegem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ai luat de pe ghizd? Ha, ha, ha, ha...! Mânca-ți-aș...! Este! Ca lumea! E tare de tot! Cultură și coprocultură! plescăie Dănuț, încântat să-i țină isonul, întrând îndată în jocul preopinentului, după vechiul și plăcutul lor obicei. De gnostici emulativi și de împătimiți amatori, dar sinceri, ai ezoterismului, simbolisticii, doctrinelor inițiatice, ocultismului, gematriei și misticii numerelor. Chestiuni dintr-acelea elementare. Intuitive. Inspirate. De bun simț! Prin urmare și în rezumat, reluă el, anonimul nostru reporter scrie că: Georg Ferdinand
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
imaginalis”, după celebra sintagmă creată de Henry Corbin. Dedicată atât contribuțiilor românești, cât și traducerilor, colecția se apleacă asupra teoriilor de filosofie și antropologie a imaginarului, dar și a viziunilor și sistemelor simbolice de tip șamanic, magic, mitologic, misteric, hermetic, gnostic și esoteric. Până În prezent, În colecție au apărut șaisprezece volume. O altă formă de expresie este asigurată de Caietele Echinox, publicație academică desprinsă din aripa mișcării echinoxiste și dedicată publicării de studii În română, franceză, engleză și alte limbi, menite
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
toate deslușirile „profunde” pe care Eliade le dă pe marginea romanului și care sunt sugerate din varii motive: biografie personală, conjunctură istorică și politică, deslușiri academizante sau, pur și simplu, mistificări sublime, de genul celor la care recurgeau În vechime gnosticii sau alchimiștii pentru a-și „ascunde” opera. Problematica adevărată a romanului - s-a considerat În cele din urmă - a fost premeditat „acoperită” de Eliade cu o cupolă mistificatoare, camuflată simbolistic și epic, consecința fiind că dacă vrem să Înțelegem totul
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
volumul de eseuri Grădina magistrului Thomas. A mai publicat: Xenograme (1997), Visul lupului de stepă (1999), De la Herakles la Eulenspiegel. Eroicul (2001), Opoziții constructive (2002), Matei Călinescu. Monografie (2003), Cercul de grație (2003), Proza fantastică a lui Mircea Eliade. Complexul gnostic (2003), Mitologie generală I. (2004), Despre Thomas Mann și alte eseuri (2005). A coordonat volumul colectiv Experiența externă (1999) și a realizat câteva traduceri. A colaborat la numeroase volume colective, printre care: Dicționarul Scriitorilor Români (DSR, I-IV), Dicționarul Esențial
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
lor. După moda timpului, ei se gândesc cum să-și amelioreze existența și să-i confere un sens într-o perioadă de destabilizare în care lipsesc atât proiectele colective cât și ocaziile de a înmănunchea diversitatea într-un sistem. Evident, gnosticii constituie nu atât un continent omogen, coerent, cu contururi clare și definitive, cât un arhipelag compus din fragmente multiple, de o importanță și de un interes inegale, de consistență și însemnătate diferite. Măreția unora, lipsa de însemnătate a altora, fără
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
lucrări uitate pe rafturile cele mai puțin consultate ale bibliotecilor. Ca să nu mai vorbim de ediții: fragmentele gnostice nu dispun întotdeauna de o ediție, fie ea și parțială, ce să mai vorbim de opere complete! Creștinii îi atacă violent pe gnostici oriunde îi întâlnesc. Propovăduitorii sectelor gnostice și creștină evanghelizează aceleași mulțimi, urmează aceleași itinerarii, vizitează aceleași orașe, ocupă aceleași piețe publice, își dispută aceiași credincioși. Simon Magicianul și Pavel din Tarsus oferă marfa lor conceptuală ca rivali: succesul unuia corespunde
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
din Lyon îpe la 170: Contra ereziilor), Ipolit din Roma îpe la 230: Philosophumena), Clement din Alexandria îStromates, sfârșitul secolului al II-lea - începutul celui de-al III-lea) și Epifanie îPanarion, pe la 375) - sfântul Epifanie, pentru că există și un gnostic cu același nume, dar cel despre care-i vorba aici nu-i nici pe departe sfânt - permit acestor concepții să acceadă la posteritate. în cea mai mare parte a cazurilor, primul colaționează ceea ce se poate ști în legătură cu subiectul, ceilalți se
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
mulțumesc să recopieze. Există apoi șansa arheologului: o descoperire face posibil accesul direct la texte, ceea ce evită medierea creștină polemică. Astfel, în 1945, la Nag Hamadi, în Egipt, la vreo sută de kilometri de Luxor, a fost exhumat un urcior gnostic. în acele timpuri, rulourile erau plasate și conservate în astfel de recipiente din lut ars care le protejau de intemperii, de animale, de timp. Conținutul lor? Biblioteca după toate aparențele integrală a unei comunități gnostice din secolul al V-lea
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
duceau o viață plină de veselie, liberă, îmbrăcați în veșminte somptuoase, trăind în îndestulare și practicând o sexualitate ludică fără culpabilități. O asociație contractuală hedonistă care ne face să ne gândim la cea a epicurienilor din Cercul din Campania... Dacă gnosticii înșiși nu se reclamă niciodată de la filosofii materialiști antici, Irineu din Lyon îi ocărăște ca fiind indivizi care profesează filosofia lui Epicur și indiferența cinicilor... Atomismul nu li se potrivește defel gnosticilor care cred ca și platonicienii în existența sufletelor
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cea a epicurienilor din Cercul din Campania... Dacă gnosticii înșiși nu se reclamă niciodată de la filosofii materialiști antici, Irineu din Lyon îi ocărăște ca fiind indivizi care profesează filosofia lui Epicur și indiferența cinicilor... Atomismul nu li se potrivește defel gnosticilor care cred ca și platonicienii în existența sufletelor imateriale capabile de transmigrație, dar insolența asocială și imorală a discipolilor le-ar veni ca o mănușă! Unii istorici reperează mici comunități gnostice în secolul al VIII-lea în plin Ev Mediu
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
comunități sau a unor indivizi detașați de aceste grupuri dar rămași purtători ai mesajului transmis Fraților și Surorilor Spiritului Liber, care fac joncțiunea cu perioada medievală, apoi renascentistă, a culturii noastre. Marcos, discipol al lui Valentin, devine el însuși magistrul gnosticilor din Galia... Gnosticismul trece din Orient în Occident prin Armenia, Cappadocia, Grecia, Bulgaria, Bosnia; Țările de Jos îl primesc discret, dar cu bunăvoință... Firește, în contextul unei temporalități îndelungate și al unei geografii întinse, unitatea gnosticismului pare greu de imaginat
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
aur corespund secolelor I și II din era noastră sunt însuflețiți de o aceeași sensibilitate. în acest arhipelag, putem încerca o primă ierarhizare - chiar dacă este una supusă arbitrarului. Ea permite recuperarea a două linii de forță: pe de o parte gnosticii encratici, susținători ai unor poziții ascetice, pe de altă parte gnosticii licențioși, apărători ai unei opțiuni hedoniste. Această distincție poate părea nefondată întrucât gnosticii înșiși lasă uneori discipolilor posibilitatea opțiunii între opiniile encratice și cele licențioase. Răul domnind în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]