204 matches
-
instituția pentru care lucrați (dacă lucrați ca programator) sau de școală/universitate, dacă este necesar. Pentru mai multe informații privind acest lucru și cum să aplicați și să urmați GNU GPL, consultați <http://www.gnu.org/licenses/>. Licența Publică Generală GNU nu permite incorporarea programului dumneavoastră în programe proprietare. Dacă programul dumneavoastră este o subrutină a unei biblioteci, puteți considera mai util să permiteți legarea la bibliotecă a programelor proprietare. Dacă aceasta este ceea ce doriți, folosiți Licența Publică Generală GNU Lesser
GPL (licență, versiunea 3) () [Corola-website/Science/308804_a_310133]
-
Generală GNU nu permite incorporarea programului dumneavoastră în programe proprietare. Dacă programul dumneavoastră este o subrutină a unei biblioteci, puteți considera mai util să permiteți legarea la bibliotecă a programelor proprietare. Dacă aceasta este ceea ce doriți, folosiți Licența Publică Generală GNU Lesser în locul acestei Licențe. Dar inainte de aceasta, vă rugăm să citiți <http://www.gnu.org/philosophy/why-not-lgpl.html>.
GPL (licență, versiunea 3) () [Corola-website/Science/308804_a_310133]
-
subrutină a unei biblioteci, puteți considera mai util să permiteți legarea la bibliotecă a programelor proprietare. Dacă aceasta este ceea ce doriți, folosiți Licența Publică Generală GNU Lesser în locul acestei Licențe. Dar inainte de aceasta, vă rugăm să citiți <http://www.gnu.org/philosophy/why-not-lgpl.html>.
GPL (licență, versiunea 3) () [Corola-website/Science/308804_a_310133]
-
dar își găsește utilitatea în unele scripturi pentru interpretoare de comenzi (shell scripturi). Pentru uzul interactiv, ed a fost înglobat în sam, vi și Emacs editoare din anii 1980. Practic, ed poate fi găsit pe fiecare versiune de Unix sau GNU/Linux, fiind astfel folositor pentru aceia care trebuie să lucreze pe diverse versiuni de Unix. Dacă ceva nu merge bine (depanarea sistemului), atunci ed este uneori singurul editor disponibil. Aceasta este adesea singura situație în care ed este folosit interactiv
Ed () [Corola-website/Science/305552_a_306881]
-
3 sub un alt brand, combinat cu unele îmbunătățiri de securitate și performanța. Pentru viitor, echipa de programatori ne anunță că Joomla! 1.5 va fi o versiune complet rescrisa, bazată pe PHP 5. Joomla! este oferită sub Licență Publică GNU. Joomla! a luat ființă în urmă împărțirii aplicației Mambo între Miro Corporation din Australia, deținătorii licenței Mambo în acel moment și echipa de dezvoltare de atunci. Cele două tabere s-au despărțit pe 14 august 2005, compania Miro a fondat
Joomla! () [Corola-website/Science/306398_a_307727]
-
Slitaz GNU/Linux este o distribuție Linux 'light' care ocupă în jur de 80 MB și 20 MB că ISO. Începând cu luna aprilie 2008 este cea mai mica distribuție Linux disponibilă până la ora actuală . SliTaz înseamnă "Simple Light Incredible Temporary Autonomous
SliTaz GNU/Linux () [Corola-website/Science/314437_a_315766]
-
a devenit platforma software folosită într-o serie de aplicații de calcul distribuit. BOINC oferă posibilitatea utilizatorilor de pretutindeni, să beneficieze de puterea de procesare enormă a calculatoarelor personale conectate la internet. BOINC este un software open source sub licență GNU, multiplatform disponibil pentru multiple platforme (Windows, Linux, Mac OS X, FreeBSD, Solaris și altele). Software-ul poate fi modificat și folosit conform propriilor nevoi. În decembrie 2016, sunt 57 de proiecte active care rulează cu software-ul BOINC , în timp ce 95
Berkeley Open Infrastructure for Network Computing () [Corola-website/Science/314465_a_315794]
-
folosește la câteva din serverele sale web cu trafic mare. Softul este scris în limbajul PHP și poate fi folosit împreună cu sistemele de gestiune a bazelor de date relaționale MySQL sau PostgreSQL. Softul MediaWiki este distribuit sub licența Publică Generală GNU, în timp ce documentația este disponibilă parțial sub licența GFDL și parțial este în domeniul public, fiind software liber. Softul a fost scris inițial pentru Wikipedia de Lee Daniel Crocker, pe baza unei interfețe de utilizator proiectată de Magnus Manske, un programator
MediaWiki () [Corola-website/Science/313436_a_314765]
-
permisiuni de acces root fără a schimba utilizatorul curent. În cazul unui mediu grafic de tip Gnome sau KDE, unele programe deschid o fereastră care cere o parolă "root" înainte de efectuarea unei operații. În Linux, comandă este implementată în pachetul GNU coreutils. șu [opțiuni] utilizator Dacă utilizatorul nu este specificat, se înțelege implicit că este vorba despre utilizatorul "root". Dintre opțiunile cele mai des folosite amintim: john@localhost:~$ șu O comandă înrudită este comandă sudo. Spre deosebire de șu, sudo folosește parolă utilizatorului
Su (Unix) () [Corola-website/Science/320476_a_321805]
-
UNIX au un grup de utilizatori wheel cărora li se permite invocarea comenzii șu root.. Un asemenea grup nu este întotdeauna o idee bună, întrucat cineva ar putea foarte simplu să preia controlul contului unui utilizator din acest grup. Versiunea GNU a comenzii șu nu implementează grupul "wheel".
Su (Unix) () [Corola-website/Science/320476_a_321805]
-
este un interpretor de comenzi Unix scris inițial de către Brian Fox de la Fundația pentru Software Liber pentru Proiectul GNU. Numele este un acronim, un joc de cuvinte și o descriere. Că acronim, vine de la "Bourne-again shell", referindu-se la obiectivul său că înlocuitor liber pentru Bourne shell. Că joc de cuvinte, exprimă acest obiectiv într-o formă ce sună
Bash () [Corola-website/Science/317902_a_319231]
-
că libSIMD și SIMDx 86. Computerele Apple au avut un succes mai mare, chiar dacă au intrat în piață SIMD mai târziu decât restul. AltiVec oferea un sistem bogat și poate fi programat să folosească compilatoare din ce in ce mai sofisticate de la Motorola, IBM, GNU, prin urmare, un limbaj de programare de asamblare fiind necesar foarte rar. În plus, multe dintre sistemele, care ar beneficia de SIMD au fost furnizate de către Apple, de exemplu: iTunes și QuickTime. Cu toate acestea, în anul 2006, computerele Apple
SIMD () [Corola-website/Science/322888_a_324217]
-
în special pentru scenariile în care este nevoie de prelucrări de date de volum mare care generează multe accesări simultane. poate fi utilizat gratuit. Este un sistem de administrare de baze de date distribuit sub termenii licenței General Public License (GNU). CUBRID este mai rapid decât alte alternative populare din domeniu, deoarece este proiectat și optimizat pentru website-uri cu trafic foarte intens. Folosind CUBRID, nu mai există problema creșterii rapide a dimensiunii datelor și a scalabilității. Arhitectura sa multi-proces și implementarea
CUBRID () [Corola-website/Science/319875_a_321204]
-
3, care include numeroase funcționalități, ca de exemplu: [[CUBRID#feat 1|Note (1):]] Only CUBRID and Oracle provide unlimited size BLOB/CLOB feature. CUBRID are licențe diferite pentru motorul serverului și interfețe. Motorul serverului adoptă o licență [[Licența Publică Generală GNU|GPL v2.0]] sau mai nouă. Interfețele [[API]] sunt distribuite sub licență [[BSD|Berkeley Software Distribution]] în care nu există nici o obligație de publicare a lucrărilor derivate. Motivul adoptării a doua sisteme de licențe diferite este acela de a nu
CUBRID () [Corola-website/Science/319875_a_321204]
-
gravă a primit de la Secunia rating-ul „less critical” (mai puțin critic). Internet Explorer avea la aceeași dată opt vulnerabilități de securitate, cea mai gravă primind rating-ul „moderate critical” (moderat) de la Secunia. Firefox este distribuit sub licență triplă: licențele GNU General Public License, GNU Lesser General Public License și Mozilla Public License. Aceste licențe permit tuturor să vizualizeze, să modifice și să redistribuie codul Firefox. Astfel, mai multe alte navigatoare au fost create pe baza lui Firefox, cum ar fi
Mozilla Firefox () [Corola-website/Science/297695_a_299024]
-
Secunia rating-ul „less critical” (mai puțin critic). Internet Explorer avea la aceeași dată opt vulnerabilități de securitate, cea mai gravă primind rating-ul „moderate critical” (moderat) de la Secunia. Firefox este distribuit sub licență triplă: licențele GNU General Public License, GNU Lesser General Public License și Mozilla Public License. Aceste licențe permit tuturor să vizualizeze, să modifice și să redistribuie codul Firefox. Astfel, mai multe alte navigatoare au fost create pe baza lui Firefox, cum ar fi "Netscape", "Flock". Aplicația în
Mozilla Firefox () [Corola-website/Science/297695_a_299024]
-
continuate cu versiuni destinate programării vizuale pentru Microsoft Windows (utilizate de mediul de dezvoltare Delphi) și pentru Linux (Kylix). În prezent există și alte implementări mai mult sau mai putin populare, dar gratuite, printre care se remarcă Free Pascal și GNU Pascal. Deși în prezent este relativ rar folosit în industria software, el este încă util elevilor și studenților care doresc să se inițieze în programare. Spre deosebire de BASIC, care a stat în trecut la baza învățării programării, Pascal este un limbaj
Pascal (limbaj de programare) () [Corola-website/Science/296569_a_297898]
-
dezvoltat de mii de utilizatori din jurul lumii și este susținut de donațiile organizațiilor non-profit de pe glob. Astfel, proiectul Debian este o organizație independentă decentralizată, nefiind la rîndul ei susținută de o altă companie cum ar fi și alte câteva distribuții GNU / Linux, precum Ubuntu, openSUSE, Fedora, și Mandriva. Costul de dezvoltare a tuturor pachetelor incluse în Debian 4.0 etch (283 milioane linii de cod), utilizînd modelul COCOMO, a fost estimată la 13 miliarde $ USD. Pe sistemul de operare Debian sînt
Roma () [Corola-website/Science/296557_a_297886]
-
politică, scopul ei fiind prezervarea libertăților fundamentale ale utilizatorilor. Pentru ca mișcarea să se întărească, Stallman a înființat în anul 1985 organizația nonprofit Fundația pentru Software Liber. Încă de la începuturile ei, fundația a fost implicată în dezvoltarea de software în cadrul proiectului GNU, pentru ca apoi să-și extindă activitățile în domeniul licențierii de software și să creeze comunitatea de software liber. În anul 2005 a fost creată organizația The Software Freedom Law Center, cu scopul de a proteja și intensifica legal mișcarea. Alți
Software liber () [Corola-website/Science/297186_a_298515]
-
acestora era să-i împiedice pe utilizatori să studieze și să modifice programele respective. În 1980 legea dreptului de autor a fost extinsă să includă și programele software. În 1983, Richard Stallman de la MIT Artificial Intelligence Laboratory a anunțat proiectul GNU. Dezvoltarea sistemului de operare GNU a început în 1984, iar organizația Fundația pentru Software Liber a fost înființată în 1985. Viabilitatea economică a software-ului liber a fost recunoscută de o serie largă de companii, precum IBM, RedHat sau SUN
Software liber () [Corola-website/Science/297186_a_298515]
-
pe utilizatori să studieze și să modifice programele respective. În 1980 legea dreptului de autor a fost extinsă să includă și programele software. În 1983, Richard Stallman de la MIT Artificial Intelligence Laboratory a anunțat proiectul GNU. Dezvoltarea sistemului de operare GNU a început în 1984, iar organizația Fundația pentru Software Liber a fost înființată în 1985. Viabilitatea economică a software-ului liber a fost recunoscută de o serie largă de companii, precum IBM, RedHat sau SUN Microsystems. Datorită costurilor reduse, multe
Software liber () [Corola-website/Science/297186_a_298515]
-
libertate în „Mișcarea Free Software” îi îndepărtează pe unii patroni, în mediul de afaceri preferându-se sublinierea avantajelor practice, exprimate de denumirea „software cu sursă deschisă”. Licențele de software liber promovate de FSL, cum ar fi licența Licența Publică Generală GNU GPL tind să protejeze libertățile menționate mai sus, împiedicând totodată înglobarea codului sursă al programelor în software-ul proprietar. Se forțează astfel programele proprietare care au folosit cod distribuit sub GPL să fie relicențiate sub GPL, având astfel un caracter
Software liber () [Corola-website/Science/297186_a_298515]
-
LGPL permite utilizarea de module de program liber din software-ul proprietar, dacă acestea sunt legate dinamic, dar eventualele îmbunătățiri trebuie distribuite tot sub LGPL. Software-ul scris de Fundația pentru Software Liber este licențiat de obicei sub GPL sau GNU LGPL, în funcție de poziția pe care software-ul o ocupă pe nișa respectivă de piață, cu scopul declarat de a determina autorii de software derivat să folosească licența GPL, care oferă maximum de libertate tuturor utilizatorilor (în cascadă). De exemplu, biblioteca
Software liber () [Corola-website/Science/297186_a_298515]
-
StarOffice". Sun Microsystems a achiziționat StarDivision. Următoarea versiune de StarOffice, versiunea 5.2, a fost lansată în august 1999, ca software gratuit (nu și opensource). Pe 19 iulie, Sun Microsystems anunța că face codul sursă public pentru descărcare sub licența GNU Lesser General Public și sub Sun Industry Standards Source License (SISSL), cu intenția de a realiza un pachet de software de birotică opensource bazat pe StarOffice și realizat cu ajutorul unei comunități opensource. Proiectul avea să se numească "OpenOffice.org" iar
OpenOffice.org () [Corola-website/Science/297177_a_298506]
-
de tip ZIP, în interiorul acestora aflându-se, printre altele, mai multe fișiere XML: De când Microsoft s-a reorientat pe folosirea formatului Office OpenXML în Office 2007, Novell a realizat un convertor de Office OpenXML pentru OpenOffice.org sub licențele BSD, GNU GPL și LGPL. Novell va face o cerere de includere a acestui cod în OpenOffice.org. Acest cod ar permite OpenOffice.org să poată deschide documentele scrise în formatul Microsoft OpenXML (cu extensia DOCX). Această facilitate a fost introdusă în
OpenOffice.org () [Corola-website/Science/297177_a_298506]