204 matches
-
qBittorrent (client bittorrent), Blender (grafică 3D), Pidgin (client pentru mesagerie instantanee), o mulțime de distribuții GNU/Linux, Mozilla Firefox (browser), OpenOffice.org (suită office) etc. - Sistemul de operare GNU/Linux este alcătuit integral din programe libere (open source), unele distribuții GNU/Linux fiind gratuite, altele contra cost (comerciale). De asemenea, există și programe (software) contra cost (comerciale) pentru platforma Linux. Software-ul liber e caracterizat de libertatea acordată utilizatorilor săi de a-l utiliza, copia, redistribui, studia, modifica și îmbunătăți. Mai
Software cu sursă deschisă () [Corola-website/Science/318140_a_319469]
-
copyleft este, pe scurt, regula potrivit căreia prin redistribuirea software-ului nu se permite adăugarea de limitări libertăților fundamentale ale altor utilizatori. Această regulă nu contravine libertăților fundamentale, ci le protejează. Indiferent de modul în care se obțin programele conform GNU, deci atât cu, cât și fără plată, oricine are dreptul de a le copia, modifica, și chiar de a vinde copii ale acestora la alții. Software liber nu înseamnă necomercial (gratis). Un program liber trebuie să fie utilizabil și în
Software cu sursă deschisă () [Corola-website/Science/318140_a_319469]
-
de a publica sau nu programul.) Este de asemenea acceptabil ca o licență să stipuleze obligativitatea ca în cazul lansării unei versiuni modificate, la cererea unui autor anterior al programului să i se trimită și acestuia o copie. În cadrul proiectului GNU se utilizează conceptul de „copyleft” pentru a proteja juridic aceste libertăți pentru public. Există însă și software liber în afara copyleft-ului. Există motive puternice de a utiliza copyleft-ul, dar chiar dacă un program nu face uz de copyleft, el poate fi utilizat
Software cu sursă deschisă () [Corola-website/Science/318140_a_319469]
-
pe data de 2 august 2008. Acesta vine cu peste 70 de caracteristici, incluzând un Panou de Control al Administratorului (ACP) modificat complet. Pe data de 12 octombrie 2008, a fost lansată versiunea 1.4.2, care schimbă licența spre GNU GPL v3. Pe data de 2 mai 2009, datorită unor constrângeri de timp, fondatorul Chris Boulton i-a lăsat lui Dennis Tsang (fost Manager al Echipei de Suport) responsabilitățiile de zi cu zi, care a devenit Manager-ul de Produs
MyBB () [Corola-website/Science/325822_a_327151]
-
rapid, suprafața sa semănând cu o pânză umedă pe care urmele animalelor se înșiruie până departe la orizont. Declanșată de mirosul ploii, începe una dintre cele mai mari migrații de pe continentul african. Zeci de mii de zebre și de antilope gnu vin aici din zonele în care au iernat, pe Câmpia Andoni, aflată spre nord-est. Odată cu migrația lor, sunetele primitive ale Africii umple văzduhul. Nechezatul zebrelor se alătură strigătelor antilopelor gnu și celorlalte șuierături ale celor 15 specii de antilope mici
Depresiunea Etosha () [Corola-website/Science/321951_a_323280]
-
continentul african. Zeci de mii de zebre și de antilope gnu vin aici din zonele în care au iernat, pe Câmpia Andoni, aflată spre nord-est. Odată cu migrația lor, sunetele primitive ale Africii umple văzduhul. Nechezatul zebrelor se alătură strigătelor antilopelor gnu și celorlalte șuierături ale celor 15 specii de antilope mici și mari. Nelipsite, deasemenea, sunt girafele, elefanții prădători și turmele mari de gazele sud-africane, alb cu maroniu. Gazelele sunt renumite pentru agilitatea lor atletică. Confruntate cu un pericol, încep o
Depresiunea Etosha () [Corola-website/Science/321951_a_323280]
-
este o distribuție GNU/Linux ce folosește o variantă complet liberă a nucleului Linux, distribuită de proiectul Linux-libre. Scopul principal al acestui proiect este producerea unui sistem de operare construit în totalitate din programe libere („liber” se referă la libertatea de utilizare, modificare și
Trisquel GNU/Linux () [Corola-website/Science/324161_a_325490]
-
spirale de Debian, în semn de recunoaștere pentru proiectul pe care se bazează. Proiectul a început în 2004 cu sprijinul Universității din Vigo și a fost anunțat oficial în aprilie 2005 într-un eveniment la care Richard Stallman, fondatorul proiectului GNU, a participat în calitate de invitat de onoare. Inițial dezvoltată ca distribuție bazată pe Debian, începând cu versiunea 2.0 apărută în vara lui 2008 depozitele de pachete au fost schimbate cu cele de la Ubuntu. Proiectul găzduiește propriile sale depozite care sunt
Trisquel GNU/Linux () [Corola-website/Science/324161_a_325490]
-
Printre diferențe se regăsesc ștergerea pachetelor non-libere, înlocuirea nucleului Linux cu varianta Linux-libre ce nu conține binare fără cod sursă și adăugarea unor alte pachete. Din 11 decembrie 2008, a fost inclus de Fundația Programelor Libere în lista de distribuții GNU/Linux libere disponibilă pe pagina GNU, după un mai lung proces de verificare derulat pentru a se asigura că echipa de dezvoltare și comunitatea proiectului Trisquel sunt devotate promovării și distribuirii programelor libere în procent de 100%. Diferența principală este
Trisquel GNU/Linux () [Corola-website/Science/324161_a_325490]
-
non-libere, înlocuirea nucleului Linux cu varianta Linux-libre ce nu conține binare fără cod sursă și adăugarea unor alte pachete. Din 11 decembrie 2008, a fost inclus de Fundația Programelor Libere în lista de distribuții GNU/Linux libere disponibilă pe pagina GNU, după un mai lung proces de verificare derulat pentru a se asigura că echipa de dezvoltare și comunitatea proiectului Trisquel sunt devotate promovării și distribuirii programelor libere în procent de 100%. Diferența principală este filtrul strict pe care Trisquel îl
Trisquel GNU/Linux () [Corola-website/Science/324161_a_325490]
-
grup de programatori și de o comunitate internațională de utilizatori, bazându-se pe contribuțiile postate online pe site-ul comunitar Moodle, care încurajează dezbaterea și invită la critică. Utilizatori pot distribui și modifica soft-ul, sub termenii Licenței Publice Generale GNU (GNU General Public Licence), versiunea 2 sau orice altă versiune mai nouă. Din 2006 există o certificare oficială disponibilă pentru profesori pentru a folosi Moodle. Numit inițial Certificatul Profesorului Moodle (în engleză Moodle Teacher Certificate - MTC) a fost redenumit în
Moodle () [Corola-website/Science/321955_a_323284]
-
de programatori și de o comunitate internațională de utilizatori, bazându-se pe contribuțiile postate online pe site-ul comunitar Moodle, care încurajează dezbaterea și invită la critică. Utilizatori pot distribui și modifica soft-ul, sub termenii Licenței Publice Generale GNU (GNU General Public Licence), versiunea 2 sau orice altă versiune mai nouă. Din 2006 există o certificare oficială disponibilă pentru profesori pentru a folosi Moodle. Numit inițial Certificatul Profesorului Moodle (în engleză Moodle Teacher Certificate - MTC) a fost redenumit în 2008
Moodle () [Corola-website/Science/321955_a_323284]
-
dezvoltat de mii de utilizatori din jurul lumii și este susținut de donațiile organizațiilor non-profit de pe glob. Astfel, proiectul Debian este o organizație independentă decentralizată, nefiind la rîndul ei susținută de o altă companie cum ar fi și alte câteva distribuții GNU / Linux, precum Ubuntu, openSUSE, Fedora, și Mandriva. Costul de dezvoltare a tuturor pachetelor incluse în Debian 4.0 etch (283 milioane linii de cod), utilizînd modelul COCOMO, a fost estimată la 13 miliarde $ USD. Pe sistemul de operare Debian sînt
Roma () [Corola-website/Science/296557_a_297886]
-
caracteristici de limbaj. A+ a fost proiectat pentru aplicații care folosesc intensiv tablouri de numere, precum aplicațiile financiare. A+ rulează pe multe variante de Unix, incluzând Linux. A+ este un limbaj interpretat, de nivel înalt, interactiv. A+ este licențiat sub GNU General Public License.
A+ (limbaj de programare) () [Corola-website/Science/312670_a_313999]
-
(anterior PHPSurveyor) este o aplicație open source online de chestionare scrisă în PHP, care utilizează baze de date MySQL, PostgreSQL sau MSSQL, distribuită sub licență GNU General Public License. Proiectată într-un mod plăcut pentru utilizator, această aplicație permite utilizatorilor să conceapă, să publice și să obțină rezultatele de la chestionare și sondaje, fără a programa efectiv linii de cod. este o aplicație web care se instalează
LimeSurvey () [Corola-website/Science/321418_a_322747]
-
gettext este o bibliotecă de programe pentru sistemul de operare GNU folosită pentru așa numita internaționalizare (denumită pe scurt i18n, de la cuvântul englez "internationalization", format din literele "i", 18 litere intermediare și litera "n" la sfârșit). Internationalizarea este la rândul ei un design special de soft, astfel ca acesta să permită
Gettext () [Corola-website/Science/311452_a_312781]
-
sunt disponibile traduceri pentru cheia respectivă, este returnat textul original. Acest lucru nu se întâmplă în cazul unor sisteme ca catgets sau uzul LoadString sub Microsoft Windows, unde în asemenea cazuri este returnat un ID (de obicei numeric). Pe lângă C, GNU gettext are implementări și în următoarele limbaje: C++, Objective-C, sh script, bash script, Python, GNU CLISP, Emacs Lisp, librep, GNU Smalltalk, Java, GNU awk, Pascal, wxWidgets (prin clasa wxLocale), YCP (limbajul YaST2), Tcl, Perl, PHP, Pike, Ruby și limbajul R.
Gettext () [Corola-website/Science/311452_a_312781]
-
în cazul unor sisteme ca catgets sau uzul LoadString sub Microsoft Windows, unde în asemenea cazuri este returnat un ID (de obicei numeric). Pe lângă C, GNU gettext are implementări și în următoarele limbaje: C++, Objective-C, sh script, bash script, Python, GNU CLISP, Emacs Lisp, librep, GNU Smalltalk, Java, GNU awk, Pascal, wxWidgets (prin clasa wxLocale), YCP (limbajul YaST2), Tcl, Perl, PHP, Pike, Ruby și limbajul R. Utilizarea este similară cu cea din C. xgettext este aplicat la texte sursă pentru a
Gettext () [Corola-website/Science/311452_a_312781]
-
catgets sau uzul LoadString sub Microsoft Windows, unde în asemenea cazuri este returnat un ID (de obicei numeric). Pe lângă C, GNU gettext are implementări și în următoarele limbaje: C++, Objective-C, sh script, bash script, Python, GNU CLISP, Emacs Lisp, librep, GNU Smalltalk, Java, GNU awk, Pascal, wxWidgets (prin clasa wxLocale), YCP (limbajul YaST2), Tcl, Perl, PHP, Pike, Ruby și limbajul R. Utilizarea este similară cu cea din C. xgettext este aplicat la texte sursă pentru a produce un fișier de tip
Gettext () [Corola-website/Science/311452_a_312781]
-
LoadString sub Microsoft Windows, unde în asemenea cazuri este returnat un ID (de obicei numeric). Pe lângă C, GNU gettext are implementări și în următoarele limbaje: C++, Objective-C, sh script, bash script, Python, GNU CLISP, Emacs Lisp, librep, GNU Smalltalk, Java, GNU awk, Pascal, wxWidgets (prin clasa wxLocale), YCP (limbajul YaST2), Tcl, Perl, PHP, Pike, Ruby și limbajul R. Utilizarea este similară cu cea din C. xgettext este aplicat la texte sursă pentru a produce un fișier de tip .pot, un model
Gettext () [Corola-website/Science/311452_a_312781]
-
politică, scopul ei fiind prezervarea libertăților fundamentale ale utilizatorilor. Pentru ca mișcarea să se întărească, Stallman a înființat în anul 1985 organizația nonprofit Fundația pentru Software Liber. Încă de la începuturile ei, fundația a fost implicată în dezvoltarea de software în cadrul proiectului GNU, pentru ca apoi să-și extindă activitățile în domeniul licențierii de software și să creeze comunitatea de software liber. În anul 2005 a fost creată organizația The Software Freedom Law Center, cu scopul de a proteja și intensifica legal mișcarea. Alți
Software liber () [Corola-website/Science/297186_a_298515]
-
acestora era să-i împiedice pe utilizatori să studieze și să modifice programele respective. În 1980 legea dreptului de autor a fost extinsă să includă și programele software. În 1983, Richard Stallman de la MIT Artificial Intelligence Laboratory a anunțat proiectul GNU. Dezvoltarea sistemului de operare GNU a început în 1984, iar organizația Fundația pentru Software Liber a fost înființată în 1985. Viabilitatea economică a software-ului liber a fost recunoscută de o serie largă de companii, precum IBM, RedHat sau SUN
Software liber () [Corola-website/Science/297186_a_298515]
-
pe utilizatori să studieze și să modifice programele respective. În 1980 legea dreptului de autor a fost extinsă să includă și programele software. În 1983, Richard Stallman de la MIT Artificial Intelligence Laboratory a anunțat proiectul GNU. Dezvoltarea sistemului de operare GNU a început în 1984, iar organizația Fundația pentru Software Liber a fost înființată în 1985. Viabilitatea economică a software-ului liber a fost recunoscută de o serie largă de companii, precum IBM, RedHat sau SUN Microsystems. Datorită costurilor reduse, multe
Software liber () [Corola-website/Science/297186_a_298515]
-
libertate în „Mișcarea Free Software” îi îndepărtează pe unii patroni, în mediul de afaceri preferându-se sublinierea avantajelor practice, exprimate de denumirea „software cu sursă deschisă”. Licențele de software liber promovate de FSL, cum ar fi licența Licența Publică Generală GNU GPL tind să protejeze libertățile menționate mai sus, împiedicând totodată înglobarea codului sursă al programelor în software-ul proprietar. Se forțează astfel programele proprietare care au folosit cod distribuit sub GPL să fie relicențiate sub GPL, având astfel un caracter
Software liber () [Corola-website/Science/297186_a_298515]
-
LGPL permite utilizarea de module de program liber din software-ul proprietar, dacă acestea sunt legate dinamic, dar eventualele îmbunătățiri trebuie distribuite tot sub LGPL. Software-ul scris de Fundația pentru Software Liber este licențiat de obicei sub GPL sau GNU LGPL, în funcție de poziția pe care software-ul o ocupă pe nișa respectivă de piață, cu scopul declarat de a determina autorii de software derivat să folosească licența GPL, care oferă maximum de libertate tuturor utilizatorilor (în cascadă). De exemplu, biblioteca
Software liber () [Corola-website/Science/297186_a_298515]