183 matches
-
mai întors pe plaiurile natale, cu toate stăruințele familiei din patrie, de la Cortina d’Ampezzo, oameni cu stare, proprietari de hoteluri) atât de mulți copii, încât singura-i preocupare serioasă pare să fi fost cum să scape de ei. De Godini, taică-meu vorbea cu respect și milă: despre cinstea lui, conștiinciozitatea, bunătatea, devotamentul, biblioteca plină de cărți germane și italiene legate în marochin. Îl considera victimă a dragostei lui pentru munteanca frivolă, căreia-i căzuse în mreje, pe care a
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
a grecilor și-a tuturor neamurilor scurse pe la poalele Carpaților. S-a încurcat cu muza asta balcanică încă de pe când trăia Gheorghe Negoițescu (ultimul său copil, Mihai, al treilea dintre cei care-i purtau numele, era, în realitate, răsadul lui Godini) și menajul lor a constat în mare măsură în producerea de urmași, ceea ce nu a împiedicat, se pare, intensa viață socială a prolificei românce, prin viață socială înțelegându-se mai ales jocul de cărți. Godini, care nu agrea pokerul, a
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
era, în realitate, răsadul lui Godini) și menajul lor a constat în mare măsură în producerea de urmași, ceea ce nu a împiedicat, se pare, intensa viață socială a prolificei românce, prin viață socială înțelegându-se mai ales jocul de cărți. Godini, care nu agrea pokerul, a fost din păcate un om slab; acceptând, la sugestia ROCHIA DE BAL soției, abandonarea unora dintre copii rudelor, care i-au adoptat, nici de ceilalți, rămași în sânul familiei, n-a știut să se ocupe
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
la atelierele căilor ferate, să-i facă muncitori și - cu pedagogia lui temerară - și-a respectat amenințarea. Puși la grea încercare, cei trei s-au arătat însă foarte mulțumiți școlind cu mâinile și doi dintre ei - care purtau numele de Godini -, împreună cu fratele lor bun, care se chema Negoițescu, și-au dus viața în atelier sau pe locomotivă, iar Dumitru s-a trezit, sub comuniști, muncitor veritabil, cu originea socială „nesănătoasă“. Pompiliu n-a mai apucat binefacerile marxismului de stat, căci
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Dumitru s-a trezit, sub comuniști, muncitor veritabil, cu originea socială „nesănătoasă“. Pompiliu n-a mai apucat binefacerile marxismului de stat, căci a murit destul de tânăr de tuberculoză, contractată pe mașina lui fumegândă. Spre deosebire de frații lui, mecanici de locomotivă, Dumitru Godini (născut în 1903: când scriu acestea, mai trăiește încă, la Timișoara) a ajuns tâmplar C.F.R. și a dovedit întotdeauna talent și spirit inventiv - l-au onorat cu brevete, ceea ce nu l-a împiedicat să treacă, politic, prin pușcărie: a fost
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
palisandru, după catalog de mobile german. Mai târziu, la bătrânețe, ca pensionar, s-a afirmat în pictura naivă - descoperit de criticul de artă Radu Ionescu, a expus și în străinătate, lucrările lui atârnând în muzeul din Pitești. Crescut de inginerul Godini, tata va fi avut și el parte de slăbiciunea de caracter a părintelui său vitreg, căci, oricât de inteligent și cu personalitate s-a arătat ca licean (mai cu seamă, la Pitești), după cum îl descriu foștii colegi, care-l înfățișează
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
în biblioteca lui, nu-mi amintesc să fi văzut altă lucrare dedicată frumuseților naturii decât un ghid turistic bogat ilustrat, purtând titlul La Route des Dolomites, achiziționat probabil cu ocazia călătoriei în Italia din 1925 sau 1926, când frații săi Godini l-au însărcinat să trateze cu urmașii familiei de la Cortina d’Ampezzo probleme de moștenire; iar Histoire naturelle de Buffon sau Souvenirs entomologiques de Fabre le citea din interes moralistic), iar când - sub iminența războiului - i s-au deschis porțile
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
organizat?. R. Owen (1771-1858) este cel care �?i experimenteaz? tezele �n �ntreprinderea să; Ch. Fourier (1772-1837) este cel care imagineaz? �falansterul�, tip de habitat comunitar, adaptat ?i construit mai ț�rziu, sub forma Familisterului�, la Guise (1859-1883) de J. B. Godin. De asemeni, V. Consid�rant, E. Cabet ?i englezul B. W. Richardson, dintre propunerile c?rora multe vor inspiră, un secol mai ț�rziu, teoriile urbanistice ?i arhitecturale ale fondatorilor Mi?c?rîi moderne, �n mod special ale lui Le
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
două persoane Înghesuite. Cum toți trei eram șoareci ai cărții ne-am Înțeles să Împărțim noaptea În trei și pe rând, doi să dormim și unul să studieze. Totul a mers până la venirea frigului. Ghiță Dimitriu ne-a procurat un godin din fontă pe care l-am instalat În mijlocul camerei. La Început am găsit niște rumeguș de lemn, care s-a terminat Însă repede. Rezolvarea ne-a dat-o tot Ghiță Dimitriu. În fața curții era un paltin destul de mare. Nu spunem
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
compună și un caiet de 64 de pagini pe zi, notând la fiecare poezie ora și minutul când o termina, probabil că erau valoroase. Iarna, când se ducea în magazie după lemne de foc, pictorul lua și câteva caiete pentru godin. Dar nu-i era ușor. Așa o să facă lumea și cu tablourile mele, își spunea el. Era însă de-ajuns să-și amintească versurile zglobii, tonice, în care hița chița sița mița făceau diri diri bramburița și pe loc îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
stea prea mult pe gânduri s-a repezit în reprezentantul forței publice, l-a prins zdravăn de umeri, l-a ridicat ca pe un trunchi de lemn găunos și l-a așezat, fain frumos, să fim iertați, cu dosul pe godinul din încăpere, în care însuși milițianul numai cu câteva minute mai de vreme tocmai scormonise în jar și îndesase un braț de lemne de fag. Și l-a ținut popa pe milițian pe godin, până a început să-i sfârâie
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
să fim iertați, cu dosul pe godinul din încăpere, în care însuși milițianul numai cu câteva minute mai de vreme tocmai scormonise în jar și îndesase un braț de lemne de fag. Și l-a ținut popa pe milițian pe godin, până a început să-i sfârâie și să-i fumege turul pantalonilor. După scandalul acela, popa a fost pus la popreală și trimis fără prea multă judecată să sape la canal, detenția politică pe vremea aceea, știa toată lumea, fiind ceva
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
dărâm soba mare, prost construită, încât toată căldura ieșea afară pe horn, iar în clasă nu se simțea nimic. Într-o duminică dimineața, iau trei părinți din comitetul pe școală și pornim prin sat pentru banii necesari unei sobe tip „Godin”. Satul contribuie generos și până în seară am strâns o sumă bună, cumpărăm godinul respectiv, și patru metri burlane de tablă și cu puține lemne aveam o căldură suficientă ce cuprindea sala de 10 x 6 m. Copiii erau îmbrăcați modest
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
în clasă nu se simțea nimic. Într-o duminică dimineața, iau trei părinți din comitetul pe școală și pornim prin sat pentru banii necesari unei sobe tip „Godin”. Satul contribuie generos și până în seară am strâns o sumă bună, cumpărăm godinul respectiv, și patru metri burlane de tablă și cu puține lemne aveam o căldură suficientă ce cuprindea sala de 10 x 6 m. Copiii erau îmbrăcați modest, peticiți, iar alții cu picioarele doar în ciorapi de lână, însă la intrarea
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
opusă intrării elevilor în clase. Clădirea era acoperită cu tablă, sălile de clasă aveau podea de lemn și ferestre mari, luminoase, dar fără sobe pentru încălzire. Iarna, pentru încălzire, se instala în mijlocul sălii de clasă o sobă de fier, un „godin” în jurul căruia ne adunam în recreație și ne încălzeam la mâini. Curtea școlii era mare și aveam loc de joacă. Alături era o grădină mare pentru „practică agricolă” unde lucrau vara, „de clacă”, mamele noastre. „Domnul” adică învățătorul Paraschiv Baștiurea
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
domnul Tănăsescu, un învățător mai sever și nu așa de conștiincios ca domnul Baștiurea. În localul școlii din Ciupercari, pe când eram în clasa I-a nu erau sobe. Camera (sala de clasă) se încălzea cu ajutorul unei sobe de metral numită „godin”așezată în mijlocul clasei pe intervalul dintre bănci. Iarna, după Bobotează, într-o recreație ne încălzeam în jurul godinului câțiva scolari mici. În acel timp a venit, ca o furtună, un elev din clasele mai mari, s-a lovit de un elev
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
din Ciupercari, pe când eram în clasa I-a nu erau sobe. Camera (sala de clasă) se încălzea cu ajutorul unei sobe de metral numită „godin”așezată în mijlocul clasei pe intervalul dintre bănci. Iarna, după Bobotează, într-o recreație ne încălzeam în jurul godinului câțiva scolari mici. În acel timp a venit, ca o furtună, un elev din clasele mai mari, s-a lovit de un elev care era lângă godin, acesta a ajuns cu fața în tabla godinului și s-a fript. Rana
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
pe intervalul dintre bănci. Iarna, după Bobotează, într-o recreație ne încălzeam în jurul godinului câțiva scolari mici. În acel timp a venit, ca o furtună, un elev din clasele mai mari, s-a lovit de un elev care era lângă godin, acesta a ajuns cu fața în tabla godinului și s-a fript. Rana n-a fost gravă, dar cercetarea cazului a devenit greu de suportat pentru mine, de oare ce elevul care a lovit pe cel „rănit” era fiul șefului
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
o recreație ne încălzeam în jurul godinului câțiva scolari mici. În acel timp a venit, ca o furtună, un elev din clasele mai mari, s-a lovit de un elev care era lângă godin, acesta a ajuns cu fața în tabla godinului și s-a fript. Rana n-a fost gravă, dar cercetarea cazului a devenit greu de suportat pentru mine, de oare ce elevul care a lovit pe cel „rănit” era fiul șefului de post și nu se putea învinui. Eram
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
în sărăcia extremă, locuind în „pungi de sărăcie”, nu au surse de venit altele decât ajutoarele sociale, milostenia, cerșitul, micul furtișag. Locuiesc în căsuțe de carton sau în cămine dărăpănate de nefamiliști, gătesc la lampă cu petrol sau pe un godin cu lemne, își trimit copiii la școală pentru alocație și corn cu lapte (dacă există școală la mai puțin de patru kilometrii), îi trimit la cerșit sau își trimit copilele la „produs”. Sărăcia extremă este un rău extrem. Acolo violența
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
opusă intrării elevilor în clase. Clădirea era acoperită cu tablă, sălile de clasă aveau podea de lemn și ferestre mari, luminoase, dar fără sobe pentru încălzire. Iarna, pentru încălzire, se instala în mijlocul sălii de clasă o sobă de fier, un „godin” în jurul căruia ne adunam în recreație și ne încălzeam la mâini. Curtea școlii era mare și aveam loc de joacă. Alături era o grădină mare pentru „practică agricolă” unde lucrau vara, „de clacă”, mamele noastre. „Domnul” adică învățătorul Paraschiv Baștiurea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
domnul Tănăsescu, un învățător mai sever și nu așa de conștiincios ca domnul Baștiurea. În localul școlii din Ciupercari, pe când eram în clasa I-a nu erau sobe. Camera (sala de clasăă se încălzea cu ajutorul unei sobe de metral numită godin așezată în mijlocul clasei pe intervalul dintre bănci. Iarna, după Bobotează, într-o recreație ne încălzeam în jurul godinului câțiva scolari mici. În acel timp a venit, ca o furtună, un elev din clasele mai mari, s-a lovit de un elev
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
din Ciupercari, pe când eram în clasa I-a nu erau sobe. Camera (sala de clasăă se încălzea cu ajutorul unei sobe de metral numită godin așezată în mijlocul clasei pe intervalul dintre bănci. Iarna, după Bobotează, într-o recreație ne încălzeam în jurul godinului câțiva scolari mici. În acel timp a venit, ca o furtună, un elev din clasele mai mari, s-a lovit de un elev care era lângă godin, acesta a ajuns cu fața în tabla godinului și s-a fript. Rana
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pe intervalul dintre bănci. Iarna, după Bobotează, într-o recreație ne încălzeam în jurul godinului câțiva scolari mici. În acel timp a venit, ca o furtună, un elev din clasele mai mari, s-a lovit de un elev care era lângă godin, acesta a ajuns cu fața în tabla godinului și s-a fript. Rana n-a fost gravă, dar cercetarea cazului a devenit greu de suportat pentru mine, de oare ce elevul care a lovit pe cel „rănit” era fiul șefului
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
o recreație ne încălzeam în jurul godinului câțiva scolari mici. În acel timp a venit, ca o furtună, un elev din clasele mai mari, s-a lovit de un elev care era lângă godin, acesta a ajuns cu fața în tabla godinului și s-a fript. Rana n-a fost gravă, dar cercetarea cazului a devenit greu de suportat pentru mine, de oare ce elevul care a lovit pe cel „rănit” era fiul șefului de post și nu se putea învinui. Eram
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]