895 matches
-
greoi din capătul încăperii. Fusese cândva o piesă elegantă cu linii trufașe. Anii ciuntiseră ciucurii stemei heraldice, așternuseră o crustă groasă de praf în pliurile florilor scobite în lemn. Pe placa de marmură plesnită, stăteau cocoțate două borcane uriașe cu gogoșari, legături de leuștean și pătrunjel erau puse la uscat. Cutia cu otravă pentru gândaci emana un miros pătrunzător. Panaitescu strivi între dinți o înjurătură și intră în odaia lui masîndu-și piciorul lovit. Se dezbrăcă așezând hainele într-o ordine pedantă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
jenă? Matei ridică din umeri, fals nedumerit. Se adresă celorlalți: ― Aveți cumva idee la ce se referă fecioara? ― Escrocule! izbucni femeia scoasă din sărite. Mi-ai furat două șnițele și o halcă de carne din tocană. Alaltăieri, opt chiftele, doi gogoșari și un picior de pasăre... ― O fi fost găina șchioapă! Vezi-ți de treabă, madam, nu te lua de oameni! Panaitescu îl privea cu gura căscată. Avusese totdeauna o admirație totală, necondiționată, pentru oamenii cu tupeu, care știu să se
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
naște monștri. Cândva, tanti Melania... ― Doamna Lupu? ― Îhî! A încercat un act de caritate. A pescuit un fraier și l-a adus la vedere. L-a vrăjit că fata are zestre, că e gospodină, că face rață pe varză și gogoșari premiați la nu știu ce concurs, în fine partitura completă. ― Și? ― Când a dat cu ochii de ipochimenă, nenorocitul a prins o expresie sfâșietoare. Și-a adus aminte că a uitat reșoul în priză ― era un spontan ― și a luat-o la
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
o expresie sfâșietoare. Și-a adus aminte că a uitat reșoul în priză ― era un spontan ― și a luat-o la goană! Acum înțelegeți, sper, de ce Valerica n-o înghite pe Panaiteasca. Pe aia n-a premiat-o nimeni pentru gogoșari, în schimb avea un bărbat. ― Am discutat și cu domnul Popa, începu maiorul. Sculptorul își vîrî adânc mâinile în buzunare. ― Și ce v-a spus? ― S-a exprimat cam în aceiași termeni despre doamna Panaitescu. ― Firește! Ăștia doi, Valerica și
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
potrivea perfect, aproape pictural, cu covorul cărămiziu imens de dedesubt, ale cărui modele florale complicate străluceau pe marginea frumoasă de culoarea mărgeanului. Ca și covorul, masa de deasupra părea decorată. Erau așezate pe ea măsline negre, măsline verzi umplute cu gogoșari, brânză albă, cașcaval Împletit, brânză de capră, ouă fierte, faguri de miere, smântână de bivoliță, marmeladă de caise făcută În casă, gem de zmeură făcut În casă și roșii cu mentă În ulei de măsline puse În boluri chinezești. Mirosul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
nu-i recomanda niciodată să o salute pe mama sa. Începu să bolborosească vraja - Digimon, Digital monsters,/ Digimon are the champions. Era cât pe ce să-i tragă una micii vipere Fioravanti, dar se limită să se Îmbujoreze ca un gogoșar. Îl ardea ochiul cel roșu, acoperit de plasture. Ochiul deschis, strabic, o căuta cu disperare pe Emma. Era oribil să fie umilit În fața ei. Pentru mama Își dorea să fie perfect, cel mai bun, sau măcar să pară așa. Ea nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
văzuse de un an. Era și ea schimbată, ca și fratele ei, își vopsise părul roșcat și era îmbrăcată ca o paparudă, cu fustă de mușama roșie, scurtă și parcă violentată de șoldurile mari, încât arăta mai degrabă ca un gogoșar decât ca o fustă. Întâlnirea cu ea, chiar și în halul în care era îmbrăcată, a fost ca o luminare. Ei îi putea spune orice. Și i-a spus. - Și-a găsit acuma alta, dar e al dracu’ că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
de gunoaie a nins, apoi zăpada s-a topit, apoi iar a nins, apoi gerul l-a sculptat ca pe o materie plastică, anume pusă în calea intemperiilor; șiroaiele înțepenite de lăzi și cutii, de cârpe și ciubote, cotoare de gogoșari, lămpi stricate, hârtii încremenite, sticlesc în culori stinse. Totul e prins în țărâna-mamă și sudat de ger, un gorgan ici acoperit de zăpadă, dincolo cu dinți de gheață, mai încolo șuvițe de noroi argintiu, un munte care curge. Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
când în când insul întorcea capul spre părinte. Îl privea repezit, dojenitor parcă. Nu scotea nici un cuvânt însă. Părintele scoase din servieta mare, burdușită cât o cutie de armonică, pachețelul cu mâncare. Câteva felii de pâine, niște șnițele, felioare de gogoșari. Îl răzbise foamea. Începu să mănânce. Ca și cum ar fi vorbit de unul singur acela îngăimă, privindu-și vergeaua: - În locul dumitale, aș ezita să mănânc șnițele pe vremuri ca astea pe care le trăim. Nu vreau să te influențez, dar dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
și zig-zagurile lui. Își reluă scrijelitul dalelor cu bastonul acela subțirel. Bodogănea doar, supărat: „Niciodată! Niciodată!“ Popa Băncilă îl urmărea curios, neîncrezător, ușor amuzat, nedumerit. Aproape îi pierise foamea. Mai mușcă totuși din șnițel și înghiți și trei felioare de gogoșar. Mai mult mecanic. Studia fața aceluia, așa cum o prindea dintr-o parte. Nu-i fu greu să observe pe frunte, deasupra ochilor, două pete alburii, aproape rotude, nu mai mari decât ștampila parohială. Se vedea clar că locurile acelea fuseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
momentul să facem schimbul - Dar servieta mea e la mine, dom’le, se răsti popa Băncilă. Ce... Adineauri am deschis-o, am luat pachețelul cu mâncare. Epitrahilu era acolo. Nu plec niciodată niciodată fără el... - Știu, surâse acela. Șnițele și gogoșari. Și eu la drum tot asta mănânc. Cât despre... cârpa aia. Nu era decât cămașa mea de noapte. Cu arnici, să nu visez urât. Dar ați văzut ce era în interior, mai în interior? - Ce să fie, ridică din umeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
poți pune înainte. 63 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI să ia de la ei scame sau bubă în gît? N-o înspăimînta-o șacramentul?... Ce le-o crede ea pe gîndăcioaicele sau lipitorile pe care le fierbe ea cu atâta sîrg?! Gogoșari?!... Nu mă pot bunghi. Dilește-mi tu!... - ...Iar după ce ți-a căptușit sticloanța cu cocîrț, o întinse tacticos Bruță, Fulgerul Negru. Ți-a umplut-o... Și te-a amenințat că, dacă, până mâine, te mai prinde prin zonă, îți încurcă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
-l arunce pe tavă. - Nț! se răsuci femeia. Vioriștii bătură cu arcușurile în cutiile de lemn ale instrumentelor. - Cine dă mai mult? zise Ghiță Bîlcu, fluturând o hârtie de o sută. Smaranda ocolise masa o dată. Porcul rânjea încă între doi gogoșari roșii și frunzele salatei. Mesenii se rugau, zăngăneau banii. Jocul ținu și a doua oară. Privirile erau pe naș. Brutarul se scotoci, puse un pumn de băncuțe pe masă și două sute albastre. Muierea spre el bătea cu căpățâna. Pe frunte
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și de porumb fiert se simțea de departe. La poarta grădinii, câteva țigănci vindeau marfa în foi uscate. Era îmbulzeală, chelnerii îmbrăcați în halate albe, cu șervete lungi pe braț, purtau în goană tăvi cu fripturi și patricieni, farfurii cu gogoșari aromați sau castraveți în oțet. Din fundul grădinii 278 răzbătea zgomotul făcut de grataragiu cu cleștele său. Pe două șiruri, fii dreapta și la stânga potecii pe care pășeau, erau înșirate mese ușoare, acoperite cu americă tărcată, în culori ni. Pe
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cu masa. Tot un fel de fasole avem, că e miercuri. Se bucură când vin acasă flămând... — Eu, de pildă, îi tăie vorba Tili, m-aș bucura de niște murături... Auzi, continuă, privind mulțumit la spinările arcuite și lucioase ale gogoșarilor murați pe care bătrânul îi pusese pe masă, mă gândeam la povestea cu trenul. Într-un fel, e și povestea noastră. Din copilărie și până acuma, singurul lucru care nu s-a schimbat e internaționalul de opt. — Ții minte, spuse
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
oțetul cu zmeură, diferit de cel obținut prin procesul de fermentație a zmeurei. Uleiul și oțetul reprezintă soluția perfectă pentru a conserva savoarea legumelor: murăturile în oțet, dovleceii sau vinetele în ulei de măsline, castraveciorii în oțet sau ceapa marinată, gogoșarii în sos dulce-acrișor sunt doar câteva dintre bunătățile care, cu puțină fantezie, pot fi preparate. Pentru conservarea diverselor legume în ulei sau oțet se aleg întotdeauna borcane de sticlă care pot fi închise ermetic. Înainte de a pune conservele, borcanele se
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
suflet (2); verde (2), acritură; acum; agrișe; alterat; amăgitor; amărăciune; animație; așa și așa; atenție; avar; băutură; pungă; castravete murat; castraveți murați; ceai; ciocolată; ciudat; credință; crud; cuvînt; delicios; des; destin; dietă; dragoste; dur; durere; eroare; fermentat; fresh; galben; gît; gogoșar; greață; grimasă; gust rău; gustos; idiot; indispunere; încrețeală; încrezut; însărcinată; înțepat; înțepător; lămîi; limbă; mari; masă; matematică; măsură; membru; merișoare; mure; nasol; necaz; necomestibil; negustos; neplăcere; neprietenos; nesimțire; nostalgie; om; papile gustative; pepene; perfect; pervers; pișcăcios; îmi place; plăcut; plete
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
La multe legume sau fructe, conținutul în glucide totale scade. La piersici se înregistrează scăderea cea mai evidentă la temperatura mediului ambiant (de la 9,35%, la 5,88%), în timp ce la 00C scăderea este redusă (9,35%-9,0%). La ardei, gogoșari, tomate, căpșune, cireșe, prune, dar și la ceapă sau morcovi, scăderea conținutului glucidelor totale pe parcursul păstrării este de aproximativ un procent. La vișine, scăderile sunt nesemnificative. Pe parcursul păstrării, poate avea loc și o creștere a conținutului în glucide totale. La
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Delicious), precum și cele de pere sub 0,2 g acid malic/100 g (Contesa de Paris, Beurré Bosc, Beurré Diel etc.). În cazul legumelor, limitele exprimate în ml NaOH 0,1 n/100 g sunt între 3,2-3,3 (ardei gogoșari maturi, ceapa arpagic, ceapa de apă) și 0,1 ml NaOH 0,1 n/100 g (dovleceii în floare). Lipsa de aciditate reprezintă chiar o trăsătură definitorie pentru noțiunea de "legumă", alături de modul de utilizare tradițional diferit față de fructe. Aciditatea
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
la cele cu pH mai puțin acid, modificarea este rapidă. Ritmul pierderilor zilnice este foarte ridicat la salată (aproape 20%, chiar în condiții frigorifice). Pierderi zilnice reduse au morcovii, ceapa, varza (0,1 %). Temperatura de păstrare mai mică la ardeiul gogoșar determină micșorarea de la 1,5% pierderi zilnice de acid ascorbic (20-220C), la numai 1 % zilnic (10 0 C). Atmosfera controlată inhibă degradarea mai accelerată a vitaminei C la caise, piersici și struguri. La mere și pere nu s-a constatat
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
șofran este un produs mai scump decât condimentele exotice, întrebuințat în bucătăria orientală pentru colorarea unor mâncăruri sau produse de cofetărie. Conținutul total în pigmenți carotenoidici este mai ridicat la unele legume, cum sunt ardeii lungi (30 mg/100g), ardeii gogoșari (24 mg/100 g), ardeii grași (17 mg/100g), morcovii (14 mg/100g), spanacul (13 mg/100g) și tomatele (9 mg/100g). Dintre fructe, caisele conțin între 1 și 4 mg/100g. Valoarea vitaminică depinde însă de conținutul în caroten
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Chloro Ethyl-Phosphoric Acid) degajă prin descompunere etilenă. Postmaturarea legumelor solanaceae este mai corespunzătoare sub aspectul colorării, dacă acestea sunt recoltate într-o fază mai puțin incipientă, care să permită acumularea pigmenților. Tomatele necesită două tratamente cu 500 ppm, iar ardeii gogoșari 10000 ppm, la fructele colorate pe minim 10% din suprafață. Substanțe bioactive sintetice sunt folosite în: -stimularea maturării (acidul 2,4,5 triclorfenoxiacetic 2,4,5 T; acidul 2,4,5 triclorfenoxipropionic 2,4,5 TP; etc.); -inhibitoare ale procesului
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
grupă comună (rădăcini tuberizate-tuberculi). Se acceptă denumirile de rădăcinoase, bulboase, dar mai puțin ardeioase, bostănoase, frunzoase, vărzoase etc. PRODUSE DIN LEGUME 1. Semiindustrializate 1.1. murate: varza, castraveții, pătlăgelele (gogonele), conopida, murături asortate; 1.2. în oțet castraveți, ardei (Kapia, gogoșari, iuți), varză roșie, sfeclă roșie, conopidă, dovlecei Patison, tomate (gogonele); 1.3. suprasărate ardeii (grași, iuți), conopida, fasolea verde, mărarul, pătrunjelul frunze, tarhonul frunze, țelina frunze, frunze de viță, amestecuri suprasărate (STR 17-85) (fasole verde 40%, morcovi 17%, varză 20
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
4. Conserve de legume: 4.1. Conservele în apă sau bulion; 4.2. Conservele în ulei; 4.3. Conservele în oțet. 4.4 Sucuri și nectaruri 5. Congelate Mazărea verde (mazărea de grădină), Fasolea verde, tomate, vinete, ardei grași, ardei gogoșari, conopidă, morcovi, pătrunjel, păstârnac etc. 6. Preparate culinare aperitive, borșuri, supe, ciorbe, mâncăruri de post, mâncăruri cu carne, garnituri, salate, sosuri etc. 7. Produse derivate - uleiuri volatile, pigmenți și uleiuri comestibile Pigmenți: betacianine (sau betalaine, antociani cu azot din sfeclă
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
are limite mai largi prin culturile protejate și prin păstrare. Numeroase gospodine păstrează pulpa de vinete semiprelucrată, prin congelare. Sunt solicitate pentru diverse preparate culinare (salată, ghiveci, tocană, zacuscă) și pentru conserve, în amestec cu alte legume. ARDEII (grași, lungi, gogoșari, iuți și de boia). Valoarea energetică relativ redusă (300 Kcal/kg, mai ridicată la ardeiul roșu), este mult compensată prin conținutul bogat în vitamine valoroase (mai ales vitamina C, 165 mg %) și săruri minerale (1 %), dintre care, predomină K cu
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]