561 matches
-
Acasa > Poeme > Constiinta > TAB(LO)U EXTATIC Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1293 din 16 iulie 2014 Toate Articolele Autorului un fluture galben dansează florile păsări ciripesc a nepăsare pui golași cască ciocurile (ne)convingător albine vexate își pudrează aripile cu polen superfluu gâze hibride își cară picioarele minuscule ca niște margele din sticlă de murano văzduhul respiră stacatto muzica silfidă irupe teluric norii sunt înecați de ploi hunice este viață
TAB(LO)U EXTATIC de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349257_a_350586]
-
ZĂPADA Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1091 din 26 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Cum să fie zăpada Câmpurile uscate de geruri și vânturi să prindă adierea de-abia perceptibilă a unei brize răcoroase de la miazănoapte, iar ramurile golașe ale copacilor să înceapă să freamăte, fluturând puținele frunze care au mai rămas pe vârful rămurelelor. Negura grea să acopere cerul și văzduhul și văile și pădurea, departe, în toate zările, iar nori mari și tulburi să se îngrămădească pe
CUM SĂ FIE ZĂPADA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347697_a_349026]
-
și după ce apetitul pentru lucru abea mi s-a deschis, hopa că nu mai am de lucru. A început să mă cuprindă o stare de neliniște, mă frământam, nopți la rand nu le dormeam, ziua mă uitam prelung la dealurile golașe fără vegetație, la frumoasele mașini ce nu conteneau să circule pe bulevard. În aceste zile nu-mi găseam locul, mă plictiseam și într-o bună zi am rugat-o pe fiica mea să-mi caute ceva de lucru. “Unde și
BANI SI OMENIE de IONEL CADAR în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361915_a_363244]
-
drum De la căruța mileniului. Sunt roata-n vârtej, în sindrom în spirală, pe cele mai bătătorite poteci mi-am nevoit oasele de cauciuc printre meandrele lumii. Sunt roata cu rădăcini în zenit Alunec pe Calea Lactee, Un nor îmi revendică trupul golaș Devin una cu cerul și cu pământul... Sunt și nu sunt Mă oglindesc Și nu mai recunosc Sunt roata? Sunt roata, O, ce roată de-o șchioapă! Alerg laolaltă cu fluviul Limbi de apă m-ating Sunt roata, miros a
SUNT ROATĂ – SUNT CINEVA DE APROAPE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362076_a_363405]
-
mai 2014 Toate Articolele Autorului https://www.youtube.com/watch?v=54XztbNJ87g Născută-am fost în zi de vară, Într-un sătuc, pe mal de Prut, Sub nucii de odinioară, Cu ramurile-n azimut... În valuri-lanuri am urcat, Cu tălpi golașe, prin țărână, Când vin cireși la dezmierdat, Ținându-se,-n alint, de mână... Mai simt un vânt primăvăratic, Așa cum îl știam atunci, Vara, cu stropii de jăratic, Crestați printre altare-rugi... Priveam în depărtări ascunse... Citisem despre un pământ, Cândva unit
SĂTUCUL MEU, ŞI ODISEEA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365935_a_367264]
-
avea însă de stat. Până la sfârșitul zilei mai era mult. Găsise ceva de lucru, cercetă niște cuiburi de păsărele prin făget. Îi plăcea grozav să vadă ouă mici de pestrițe. Dar cel mai mult îi plăcea să vadă puișorii mici, golași, cu ciocuri mari, galbene, doar cu pufușor în loc de pene. Încet-încet, veni și seara. Adună în sticlă niște cărbune de la o cioată proaspăt arsă, adăugă apă în sticlă, să aibă ce arăta mamei acasă. Greu, cam greu, se lăsă seara. Mai
LA VRĂJITOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365943_a_367272]
-
2015 Toate Articolele Autorului Toamna muzicantă Cu frunzele ce bat în vânt Cu foșnetul din pașii mei ... Acești copaci iși fac cadou dezinteresat podoaba Cu aurul, roșul și tot buchetul lor de flori Flori de reînviere A unor copaci rămași golași Pentru a noastră fericire .............................................................................. Cu Toamna ce ne cântă nemurirea și renașterea O renaștere lentă și fragilă În măreții de ghiocei Și crengi goale de tot Eul Această Toamnă ce ne încântă ca o Doamnă Rafinată, maternală și iubită naturală
TOAMNA MUZICANTĂ de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366034_a_367363]
-
buni,Să mai ardă-n ei credințaCă e darnic și e bun;Mosul și-a-mplinit dorințaChiar în ziua de Crăciun.... IX. NOAPTE MAGICĂ, de Adriana Neacșu, publicat în Ediția nr. 653 din 14 octombrie 2012. Noapte târzie de toamnă. Crengile deja golașe legănate de vânt băteau în fereastră camerei în care dormea Ilenuța; în casa era liniște și pace, doar un murmur se auzea nedeslușit. Fetiță se foi în pat, deschise ochii mari și privi de jur împrejurul odăii luminată sfios de o rază
ADRIANA NEACŞU [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
mărgeluțe, cu părul auriu-roșcat strâns cu grijă într-o cosita și îmbrăcată în cămășuța lungă până în pământ porni fără sfiala dar cu grijă în pași spre valul de murmur ce venea-curios-dinspre ... Citește mai mult Noapte târzie de toamnă. Crengile deja golașe legănate de vânt băteau în fereastră camerei în care dormea Ilenuța; în casa era liniște și pace, doar un murmur se auzea nedeslușit. Fetiță se foi în pat, deschise ochii mari și privi de jur împrejurul odăii luminată sfios de o rază
ADRIANA NEACŞU [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
carne vie, Abia suflând, abia gemând Spre locul de urgie Unde să fie răstignit Spre--a lumii izbăvire Pentru păcate ce-a greșit Abjecta omenire, Piciorul i s-a-mpiedicat Pe-un dâmb numai cocoașe De-un vrej de plantă ridicat Pe pietrele golașe. Ci semăna cu iedera, Ori poate cu sulfina, Întregul an verde era Și-și apăra colina... Iubind, cum știm, tot ce e viu Și tot ce-nsuflețit e, Al lumii Miel dus în pustiu Cu sângele-n cuțite, S-a
FLOAREA PATIMILOR (PASSIFLORA) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366046_a_367375]
-
Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 772 din 10 februarie 2013 Toate Articolele Autorului AI FOST ODATĂ! Ai fost cândva zonă minieră, Înfloritoare și prosperă! Ai devenit un oraș mare, Cu Dunărea la picioare! Ai avut dealuri cu vii, Acum golașe și pustii! Ai avut mulți muncitori, Și mii de locuitori! Acum puținii locatari, Sunt bătrâni pensionari. Moldova Nouă e un oraș, Pe zi ce trece mai golaș! Referință Bibliografică: AI FOST ODATĂ! / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
AI FOST ODATĂ! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366080_a_367409]
-
un oraș mare, Cu Dunărea la picioare! Ai avut dealuri cu vii, Acum golașe și pustii! Ai avut mulți muncitori, Și mii de locuitori! Acum puținii locatari, Sunt bătrâni pensionari. Moldova Nouă e un oraș, Pe zi ce trece mai golaș! Referință Bibliografică: AI FOST ODATĂ! / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 772, Anul III, 10 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
AI FOST ODATĂ! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366080_a_367409]
-
I. Castanii centenari cedează și s-au gândit să-i înlocuiască. Cu... platani! Dacă la Timișoara, alt edil „inteligent” a plantat palmieri, de ce să nu se facă marea schimbare și la Piatra? Lăsați castanii la locul lor! Sunt atâtea străzi golașe pe care se pot pune platani. Deși, stejarul și bradul (argintiu) sunt arborii locului. Trec Podul Sculy, peste Cuiejdiul deseori năbădăios, neamenajat, încă, cum trebuie. Ochii mi se izbesc, a câta oară, de blocul sanitar (laboratoare), plantat premeditat acolo de
TABLETA DE WEEKEND (41): SALUTĂRI DIN PIATRA-NEAMŢ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365151_a_366480]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Reportaj > ȚĂRANCA DIN MUSCEL ! Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 199 din 18 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Țăranca din Muscel Răsărit de soare aruncat peste muchea de cremene a Ghimbavului, la întânirea cu piscul golaș și pe alocuri împădurit al Leaotei, ce-și spală poalele vestice în albia repezită și verzui-azurie a Dâmboviței, nu departe de izvoare. Tremurată, mâna șovăie o clipă deasupra prea albului pânzei ieșită deunăzi dintre spetele războiului de țesut și din
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
de inconștiență a cetățenilor, puși cu orice chip pe căpătuială, indiferent dacă aceasta este meschină, ori certată la cuțite cu bunul simț. Cum altfel se explică dispariția atâtor livezi frumoase? În loc să le îngrijească și să planteze puieți pe toate dealurile golașe, așa zișii gospodari postdecembriști pur și simplu au dat iama în pomii fructiferi și i-au transformat în lemne de foc. Iar acuma când munții și dealurile sunt rase ca-n palmă, nu cred că-i potrivit să ne mirăm
CRUCI ŞI RĂSCRUCI ÎN AGRICULTURA ROMÂNEASCĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366087_a_367416]
-
cu lăbuța lui fină și tot sărea în sus de bucurie, apoi se tăvălea prin iarba moale și mătăsoasă. Când se apropie să vadă mai bine ce se întâmplă acolo, văzuse că jos era un mic pui de pasăre, încă golaș, cu cioc galben, care țipa speriat. Pesemne, neastâmpărat, căzuse din cuib, iar părinții săi țipau cu disperate de pe ramurile pomilor din jur, văzănd dușmanul de motan jucându-se cu puiul lor căzut. Atunci Liliana luă de jos puiul, îl mângâie
PENTRU COPII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361586_a_362915]
-
întreg, în tot ce spovedania cuprinde mai curat și mai adânc ca trăire internă, și primind-o, o împletește cu argint, o topește în flăcări mari de curcubeu, și o aruncă apoi în lume ca pe o pasăre măiastră, ieșită golașe dintr-un fund de suflet și suflată cu azur și pene de foc de către buzele cerești ale Artei. O, dacă ați ști câte bogății rupe dintr-un suflet, cât zbucium, cât vis, cât fior sau cât uriaș cântec interior, stau
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
cu măsline, friptură la tavă etc. Înainte de a merge să servească prânzul, doreau să se odihnească afară, să admire muntele și pe cei care se încumetau să urce mai departe. - Oare unde o duce poteca ce continuă drumul până în vârful golaș ce se vede la orizont? se întrebă Ana. Trăia cu intensitate aceste momente. În memorie îi reveneau frânturi din copilărie, când, împreună cu gașca ei de năzdrăvani și năzdrăvane, alergau pe dealuri sau pe munte, la Lacuri sau pe Vârful Secăriei
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361602_a_362931]
-
și-l mai răsfoi încă odată, voia să-i publice fotografiile în ziar cu o mică biografie. Participase și ea la acel faimos pom de Crăciun, decupase perele, le colorase în galben și le prinsese cu bolduri pe crengile plopului golaș. Albumul era un fel de film al vieții: Maria mică cu niște buclișoare pe frunte într-un cărucior pe stradă cu maică-sa, apoi Maria în clasa a doua când o făcuseră pionieră, apoi la banchet în clasa a opta
ÎNGERII ŞI DEMONII REVOLUŢIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351724_a_353053]
-
celebră pentru panorama ce-o deschide către ocean dar și pentru Hjgway 1 ce duce în sud la Los Angeles și chiar în San Diego, amândouă fiind de natură să-ți taie răsuflarea în fața minunățiilor dumnezeiești: faleze de stâncă pură, golașă, apoi animale marine mai mult sau mai puțin ascunse vederii, focile și lei de mare, vegetație înaltă și lemnoasă, “chiparoșii de Monterey”, intrați sub această denumire în atlasul de profil al Americii. Cei mai longevivi copaci de pe coasta de vest
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
itinerariul și încasează suma de zece dolari de vehicul. Garduri din piatră, lemn, fier forjat sau chiar garduri vii având „plantate” din loc în loc „foișoare” de pază, drumuri șerpuitoare peste dealuri nenumărate și-ntre coastele abrupte și de multe ori golașe sunt locuri pe care cei bogați își duc tihniți „grijile și obezitățile” propriei opulențe, cu geamuri mate sau translucide cât pereții camerelor cu diferite destinații din interior, pe zeci și sute de metri pătrați și pe nivele de 2-3 caturi
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
le păstrau pănă la venirea verii, de sărbătoarea Sânzienelelor pe care le aruncau în ape curgătoare, rostind descântece pentru ursit învățate de la femeile în vârstă ale satului. După acest ritual al jocului iubirii se aprindea un foc mare pe dealurile golașe din preajma satelor. În jurul acestuia fetele și băieții discutau, glumeau și cochetau. Spre prânz, fetele coborau în fugă spre sat. Fuga, fiind denumită zburătorit, era o copie a jocului împerecherii la păsări, căci nu întâmplător împătimitorul Zburător a fost creat în
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
note și aprecieri meritorii, vizite la muzee, excursii, concursuri tematice pe obiecte de studiu, concursuri muzicale, vizionări de filme și piese de teatru în grup, acțiuni de strângere a recoltei de fructe din livezi, plantatul puieților de brad pe locurile golașe ale munților precum și implicarea în competiții sportive au făcut din noi oamenii care suntem azi. Am trăit cu maximă intensitate acea perioadă adolescentină și am fost fericită, de fiecare dată, când îmi revedeam familia. Atunci am trăit și poezia primelor
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
au fost ele receptate și interpretate de autor. Plutește peste tot mireasma baladei în care Iovan Iorgovan se luptă pe viață și pe moarte cu balaurul cel înfricoșător. Cartea însăși stă sub spectrul acestei încrâncenări. Locurile-s încrâncenate, cu steiuri golașe, prin care fluieră vântul pătimaș, ori spumegă ape limpezi ca lumina, care se feresc îndeobște de ochiul comun, dar se dăruie spiritului superior. Duhul tainic și întunecat al muntelui este surprins în tablouri, ele însele în continuă mișcare, cu o
SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351697_a_353026]
-
poate fi povestită singurătatea decât cu buricele degetelor pe pielea iubitului. Nu poate fi deslușit gândul decât cu timpanele țiuind, când iarna își ține abia răsuflarea. Poezia este cântecul îngânat de mâinile copiilor surdo-muți. Ea ajunge la noi despletită, desculță, golașă. Ar trebui s-o înveșmântăm doar cu lumini sufletești drapate pe piept și pe umeri sau „cu o geană de brumă”. Nu, nu e lesne să cauți sufletul acestei Lumini (des)cântate. Îl aud muritorii ca pe cântecul tânguitor al
SINGURĂTATEA ALBULUI ÎNTUNERIC, CRONICĂ LA CARTEA DE VERSURI A ILENEI POPESCU BÂLDEA TU NU ŞTII CUM PLÂNG FLUTURII , EDITURA PROXIMA, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia [Corola-blog/BlogPost/351721_a_353050]