572 matches
-
celebră pentru panorama ce-o deschide către ocean dar și pentru Hjgway 1 ce duce în sud la Los Angeles și chiar în San Diego, amândouă fiind de natură să-ți taie răsuflarea în fața minunățiilor dumnezeiești: faleze de stâncă pură, golașă, apoi animale marine mai mult sau mai puțin ascunse vederii, focile și lei de mare, vegetație înaltă și lemnoasă, “chiparoșii de Monterey”, intrați sub această denumire în atlasul de profil al Americii. Cei mai longevivi copaci de pe coasta de vest
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 by http://confluente.ro/Monterey_mon_amour_.html [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
itinerariul și încasează suma de zece dolari de vehicul. Garduri din piatră, lemn, fier forjat sau chiar garduri vii având „plantate” din loc în loc „foișoare” de pază, drumuri șerpuitoare peste dealuri nenumărate și-ntre coastele abrupte și de multe ori golașe sunt locuri pe care cei bogați își duc tihniți „grijile și obezitățile” propriei opulențe, cu geamuri mate sau translucide cât pereții camerelor cu diferite destinații din interior, pe zeci și sute de metri pătrați și pe nivele de 2-3 caturi
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 by http://confluente.ro/Monterey_mon_amour_.html [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
își pierde organele aeriene rămânându-le fie rădăcinile, tulpinile subeteane, fructele sau semințele care pot rezista sub stratul de zăpadă. Împotriva frigului oamenii îngroapă vița de vie și cultivă diferite legume în sere și solarii.Pomii și majoritatea arbuștilor rămân golași,cu excepția majorității coniferelor la care frunzele sunt verzi și nu cad în timpul iernii. În acest numar al revistei încerc alături de cei care doresc să-și răpească puțin din timpul său prețios,, să sensibilizăm oamenii că este bine să avem mare
PLEDOARIE PENTRU VIATA de CAMELIA COSMA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Pledoarie_pentru_viata.html [Corola-blog/BlogPost/345026_a_346355]
-
suflete goale (cf. Nemurirea...); - Afară se expugnau sentimente/ La piețe de gross, în baxuri cu verighete (cf. Stare...) etc. ......Poeme cu substanță, pe alocuri, chiar cu neașteptată vigoare, gen: „Cer decăzut ca oglinda/În albastrul de stânci/LA FEL DE ABSURDE ȘI GOLAȘE/PRECUM ROCILE CĂZUTE PE BRÂNCI.// ȘI REVĂRSATE CA MAREA...” (cf. Stâncile teșite). Sintagma “rocile căzute în brânci” surprinde, după cvasi-banala formulare “albastrul de stânci” - ...sau după neclara, din punct de vedere cosmico-ideatic, comparație metaforizantă: Cer decăzut ca oglinda. OGLINDA, conform
UN DEBUT PE DEPLIN ONEST: MEANDRE, DE CĂTĂLIN NICOLAE MOLDOVEANU by http://uzp.org.ro/un-debut-pe-deplin-onest-meandre-de-catalin-nicolae-moldoveanu/ [Corola-blog/BlogPost/93305_a_94597]
-
Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 772 din 10 februarie 2013 Toate Articolele Autorului AI FOST ODATĂ! Ai fost cândva zonă minieră, Înfloritoare și prosperă! Ai devenit un oraș mare, Cu Dunărea la picioare! Ai avut dealuri cu vii, Acum golașe și pustii! Ai avut mulți muncitori, Și mii de locuitori! Acum puținii locatari, Sunt bătrâni pensionari. Moldova Nouă e un oraș, Pe zi ce trece mai golaș! Referință Bibliografică: AI FOST ODATĂ! / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
AI FOST ODATĂ! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 by http://confluente.ro/Ai_fost_odata_mihai_leonte_1360480019.html [Corola-blog/BlogPost/366080_a_367409]
-
un oraș mare, Cu Dunărea la picioare! Ai avut dealuri cu vii, Acum golașe și pustii! Ai avut mulți muncitori, Și mii de locuitori! Acum puținii locatari, Sunt bătrâni pensionari. Moldova Nouă e un oraș, Pe zi ce trece mai golaș! Referință Bibliografică: AI FOST ODATĂ! / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 772, Anul III, 10 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
AI FOST ODATĂ! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 by http://confluente.ro/Ai_fost_odata_mihai_leonte_1360480019.html [Corola-blog/BlogPost/366080_a_367409]
-
Ecosistem II Scai din omăt Zorii plutesc pe gârlă Trași de gâște Lizieră Pâlc de stejari Păsările se rotesc Cu reverențe Vis Cerbul lopătar Ia în coarne tot cerul Se scurg fulgere... Zgribuleli Console la stâlp Pe sârmele întinse Vrăbii golașe Ajutor Elev la tablă- Mușcata din fereastră Suflă răspunsul... Referință Bibliografică: Ajutor ! / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 423, Anul II, 27 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
AJUTOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ajutor_george_nicolae_podisor_1330326158.html [Corola-blog/BlogPost/364542_a_365871]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > NOAPTE MAGICĂ Autor: Adriana Neacșu Publicat în: Ediția nr. 653 din 14 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Noapte târzie de toamnă. Crengile deja golașe legănate de vânt băteau în fereastra camerei în care dormea Ilenuța; în casă era liniște și pace, doar un murmur se auzea nedeslușit. Fetița se foi în pat, deschise ochii mari și privi de jur împrejurul odăii luminată sfios de o rază
NOAPTE MAGICĂ de ADRIANA NEACŞU în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Noapte_magica_adriana_neacsu_1350280873.html [Corola-blog/BlogPost/345040_a_346369]
-
îi mai asigure o slujbă. Ca să se îmbrace, măcar. Cu două slujbe pe cap, doi copii, si un apartament de schimnic de întreținut, plus un teatru de păpuși de carat în cârcă prin oraș și provincie, căruia tot el, un golaș, trebuia să-i împartă hainele de care trăgeau toți, plus poezia, și ea, de îmbrăcat - s-a dus repede. Artă cere sacrificii. Dacă vrei să fii îmbrăcat. Lumea, așa cum o vedea Valeriu Dogaru, era îmbrăcată că vai de lume. Nu
Liviu Florian Jianu: Hainele. Din manuscrise by http://revistaderecenzii.ro/liviu-florian-jianu-hainele-din-manuscrise/ [Corola-blog/BlogPost/339314_a_340643]
-
Degeaba jalbe duse spre-adresanți ! Sunt orbi sau surzi, ori trădători notorii. Bucegii plâng cu lacrimi în șuvoaie când vin furtuni și nu pot fi oprite. Ce grozăvii ne mai aduce-o ploaie rupând zăgazuri, drumuri pietruite ? Atâtea locuri au rămas golașe, o țară-ntreagă este spoliată ! Răul, ar trebui tăiat din fașe și punitatea drastic aplicată. Un gând nebun ... Sub Sfinx vor dinamită -că munții-s moșteniți de la părinți- iar pofta dumnealor să le permită omorul de natură și de sfinți
CINE „PLĂTEȘTE” ?! de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1476799873.html [Corola-blog/BlogPost/369352_a_370681]
-
cu fluturi dalbi, Crenguțele-i fragile înflorite-n mai, Se aplecau sub greul unui rece strai. În noapte, gerul din adormire se trezi, Iar din ținuturile înghețate, el veni Și-nvălui în ghiață gingașii mugurași, Ce tremurau ca niște puișori golași. Dar soarele, în grabă răsari în zori Și cu-n sărut topi zăpadă de pe flori, Insă cireșul știa că de-asta dată, Vă pierde-n vânt podoaba-nmiresmată. Și-n dimineață, mângâiat de-o rază caldă, Cireșul trist își lasă
CIREȘUL de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 by http://confluente.ro/margareta_merlusca_1491931891.html [Corola-blog/BlogPost/385131_a_386460]
-
Ajungem la liziera de salcâmi, crengile sunt alb-smântânite, iar sub albul rece se răsfiră tecile pline de semințe, semn că primăvara i-a transformat în artificii cu floare. Fără folos, gândește cu glas tovarășul meu de drum. În dreapta se întind golași rugii de mure, invitând potopul alb să se lăbărțeze pe tulpinile acelea lemnoase. Undeva, în vale, un regiment de răchite s-a aliniat disciplinat, încrâncenându-se să nu cedeze inamicului niciuna dintre ramurile băiețoase. Pentru câteva clipe, am senzația de
HOINARI ÎNTR-O POVESTE ALBĂ de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/carmen_laiu_1483903926.html [Corola-blog/BlogPost/359437_a_360766]
-
ZĂPADA Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1091 din 26 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Cum să fie zăpada Câmpurile uscate de geruri și vânturi să prindă adierea de-abia perceptibilă a unei brize răcoroase de la miazănoapte, iar ramurile golașe ale copacilor să înceapă să freamăte, fluturând puținele frunze care au mai rămas pe vârful rămurelelor. Negura grea să acopere cerul și văzduhul și văile și pădurea, departe, în toate zările, iar nori mari și tulburi să se îngrămădească pe
CUM SĂ FIE ZĂPADA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Cum_sa_fie_zapada_viorel_darie_1388026461.html [Corola-blog/BlogPost/347697_a_349026]
-
unui neam întreg, în tot ce spovedania cuprinde mai curat și mai adânc ca trăire internă; și, primind-o, împletește cu argint, o topește în flăcări mari de curcubeu și o aruncă în lume ca pe o pasăre măiastră, ieșită golașe dintr-un adânc de suflet și suflată cu azur și pene de foc, de către buzele cerești ale Artei.” (Baladă și eroism) De la magnificul Radu Gyr, ilustrul artist, ne trimite spre venerabilul Ovidiu Papadima. Există o minune de carte, editată prin
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1493617590.html [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Reportaj > ȚĂRANCA DIN MUSCEL ! Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 199 din 18 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Țăranca din Muscel Răsărit de soare aruncat peste muchea de cremene a Ghimbavului, la întânirea cu piscul golaș și pe alocuri împădurit al Leaotei, ce-și spală poalele vestice în albia repezită și verzui-azurie a Dâmboviței, nu departe de izvoare. Tremurată, mâna șovăie o clipă deasupra prea albului pânzei ieșită deunăzi dintre spetele războiului de țesut și din
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 by http://confluente.ro/Taranca_din_muscel_.html [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
de frigul iernii Cu căldură ce-o emani Și rămâi la cheremul cărnii Cel puțin pentru opt ani. Gerul e năprasnic doamnă, Golul inimii-i mizer, Înger negru cântă-n goarnă Călărind un cal cerber. Noaptea repede se lasă Prăduind golașe griji; Doamne, cât de mult îmi pasă Tu femeie, dor vertij. Timpul rece mă sufocă - Mi-s cu gerul vel dușman, Doar întunericul invocă Pe-al morții veșnic veteran. De te-ai întoarce iarăși doamnă Prin frigul iernii de apoi
TARIFUL UNEI NOPŢI DE IARNĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1427212305.html [Corola-blog/BlogPost/357780_a_359109]
-
cu măsline, friptură la tavă etc. Înainte de a merge să servească prânzul, doreau să se odihnească afară, să admire muntele și pe cei care se încumetau să urce mai departe. - Oare unde o duce poteca ce continuă drumul până în vârful golaș ce se vede la orizont? se întrebă Ana. Trăia cu intensitate aceste momente. În memorie îi reveneau frânturi din copilărie, când, împreună cu gașca ei de năzdrăvani și năzdrăvane, alergau pe dealuri sau pe munte, la Lacuri sau pe Vârful Secăriei
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1390291314.html [Corola-blog/BlogPost/361602_a_362931]
-
Se-ascund păduri și câmp întins Și triluri de prin crângul verii... Ai chip frumos, atrăgător Ce-n dragoste-ar fi dornic Ai buze pline de amor Care surâd giocondic... Ai păr frumos purtat în plete Curgând pe umerii-ți golași Ce pot așa ușor să-mbete Priviri și gând de-namorați... Tu ai picior de căprioară Vioi și fraged, tineresc Ai umblet suplu de fecioară În mers ce pare îngeresc... Ai tot ce datu-ți-a natura Ai tot ce
STATUIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 by http://confluente.ro/Statuie_marian_malciu_1328909613.html [Corola-blog/BlogPost/346728_a_348057]
-
copaci cu frunzele crude, ne dau binețe. Multe situri arheologice. Trecem pe lângă mănăstirea Cilic-Dere. M-am îndrăgostit de ținutul dobrogean. I.C.Brătianu, Garvăn, Văcăreni, Luncavița, Isaccea. Munții străvechi, căzuți în genunchi, tociți, se afundă în pământ an de an. Pietre golașe, îngrămădite una într-alta, guguloaie imense, pe alocuri cu tufe verzi cu țepușe. Ținut stingher, aproape arid. Nu i-am mai văzut de aproape, de circa 25 de ani, când băteam aceste drumuri săptămânal. Pe aici, pe undeva e Cetatea
DOUĂ MEDITAŢII DESPRE ARTĂ, VIAŢĂ ŞI MOARTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Doua_meditatii_despre_arta_viata_cezarina_adamescu_1337366065.html [Corola-blog/BlogPost/358832_a_360161]
-
și-l mai răsfoi încă odată, voia să-i publice fotografiile în ziar cu o mică biografie. Participase și ea la acel faimos pom de Crăciun, decupase perele, le colorase în galben și le prinsese cu bolduri pe crengile plopului golaș. Albumul era un fel de film al vieții: Maria mică cu niște buclișoare pe frunte într-un cărucior pe stradă cu maică-sa, apoi Maria în clasa a doua când o făcuseră pionieră, apoi la banchet în clasa a opta
ÎNGERII ŞI DEMONII REVOLUŢIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Ingerii_si_demonii_revolutiei_ion_ionescu_bucovu_1355767235.html [Corola-blog/BlogPost/351724_a_353053]
-
simte adierea tinereții trecute...și mai simte acea melancolie a gîndului, trezit parcă la..Viață. Astäzi a fost prima zi în care razele timide ale soarelui au mîngâiat fiecare frunză suavă și fiecare mugur inocent, de pe crenguțele înfrigurate ale copacilor golași... Pașii m-au dus, ca în fiecare început de primăvară, în parcul minunat din apropiere; privirea abia aștepta să se scalde în culorile minunate ale floricelelor, proaspăt răsădite în pământul... ursuz și rece. Vîntul adia ușor iar un ciripit vioi
PRIMA...ZI de DOINA THEISS în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Primazi_doina_theiss_1364861277.html [Corola-blog/BlogPost/350430_a_351759]
-
lunii sunt câteva din deliciile cu care natura ne răsfață în această perioadă. Poziția pe care o avem nu ne permite să vedem răsăritul de soare în toată măreția sa, așa că ne mulțumim să privim numai reflectarea lui pe stâncile golașe cărora le dă o culoare aurie, care combinată uneori cu albul zăpezii pare și mai strălucitoare. Fascinația cea mare o constituie însă serile cu cer senin și lună argintie care se înalță treptat-treptat deasupra brazilor. Sinceră să fiu, iarna nu
NATURĂ ŞI CIVILIZAŢIE ÎN JUDEŢUL BRAŞOV de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1458989816.html [Corola-blog/BlogPost/347117_a_348446]
-
religiile lumii și se termină la ora 6,30 dimineața, înainte de răsăritul zorilor. Localitatea Moieciu, situată pe malurile pârâului Turcu, la poalele Munților Bucegi și Piatra Craiului, oferă o priveliște plăcută, fină și relaxantă. Versanții localității sunt acoperți cu munți golași sau împăduriți, cu fânețe riguros parcelate, pe care se profilează odăile, căsuțe tradiționale din lemn folosite ca loc de adăpost de proprietarii terenurilor. Apa care curge paralel cu șoseaua este foarte limpede, având chip de zăpadă topită și foșnet de
NATURĂ ŞI CIVILIZAŢIE ÎN JUDEŢUL BRAŞOV de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1458989816.html [Corola-blog/BlogPost/347117_a_348446]
-
întâmpine cu pieptul lui puternic miile de metri cub de apă, ce se tot rostogoleau năvalnic de pe creste, din inima munților Gârbova, atât ale râului Doftana, cat și ale râului Gârbova. Soseau tocmai de la granița cu județul Brașov, printre stânci golașe sau zone pline de vegetație sălbatică, speriind trecătorii ocazionali prin zgomotul lor asurzitor la întâlnirea obstacolelor de tot felul sau a căderilor la diferențele de nivel al locurilor pe unde își taie drum spre acumularea de la Păltinoasa. Din aceste lacuri
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_ca_stan_virgil_1389433261.html [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]
-
zonă împrejmuită cu munți împăduriți și păduri de fag sau de brad, unde din vârful dealului ce se formează la marginea satului, se poate vedea cum se deschide panorama fără asemănare cu o frumusețe divină din Vârful Secăriei, o zonă golașă, dar de un farmec aparte, preferată în general oaspeților zonei sosiți de prin toate colțurile țării să admire frumusețea munților. Vizitatorul ocazional, odată ajuns pe Vârful Secăriei, avea impresia că este deasupra lumii și a pământului, că a ajuns în
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_ca_stan_virgil_1389433261.html [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]