607 matches
-
causa”2, ce vi se pregătește. Urîndu-vă multă sănătate, vă rog să primiți, iubite maestre, sentimentele de veche stimă ale devotatului dumneavoastră Const. Ciopraga [Academicianului Demostene Botez, Strada Rahmaninov, nr. 27 A, București I, Oficiul poștal 30; Const. Ciopraga, Strada Golia, nr. 10, Iași]. * Iași, 27 martie 1972 Mult stimate și iubite maestre, Intenționat, am amînat aceste rînduri, fiindcă doream ca, o dată cu scrisoarea, să pot trimite un articol pentru Viața Românească. Articolul era numai schițat, așa că a trebuit să mai treacă
Noi completări la biografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5271_a_6596]
-
generos și mare suflet de moldovean! Permiteți-mi, vă rog, iubite maestre, să vă îmbrățișez și să vă urez multă sănătate. Const. Ciopraga [Domnului academician Demostene Botez, Strada Rahmaninov, nr. 27 A, București, I, Oficiul poștal 30; Constantin Ciopraga, Strada Golia, nr. 10, Iași]. Note Originalele celor trei scrisori, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Memoria scrisorilor. Mesaje că- tre Constantin Ciopraga. București, Editura Academiei Române, 2007, 559 pagini. 2. Nu i s-a conferit această înaltă
Noi completări la biografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5271_a_6596]
-
mai la sud în zona localității noastre. După cum șerpuiește rîul Camenca așa sînt așezate și localitățile comunei Camenca. Satul Camenca este atestat pentru prima dată în anul 1604. După legenda se spune că locul unde este satul era moșia mănăstirii Golia din Iași, moșie care a fost dăruită de domnitorul Moldovei Vasile Lupu. În defleul format pe rîul Camenca de stînci locul numit „Între stînci” este locul numit „Lucăceni” unde a fost așezat pentru prima dată s.Camenca. Satul era departe
Camenca, Glodeni () [Corola-website/Science/305650_a_306979]
-
intrare în parc s-au realizat două alei, în locul celei singulare existente anterior. A continuat și diversificarea plantațiilor de flori, iar grădinarul-șef a constatat că pe strada Carol, Ștefan cel Mare, în fața primăriei, în fața Bisericii Catolice și pe strada Golia sunt plantați în exclusivitate tei. În 1907 s-au importat din Germania o serie de arbori și semințe pentru flori și s-a plănuit ridicarea unei noi sere, finalizată în martie 1909. În 1908 orașul a angajat un nou grădinar
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
pe care le are. În Iași, se află Biserica „Sf. Nicolae Domnesc”, cea mai veche din oraș, ctitorie a lui Ștefan cel Mare, restaurată integral la sfârșitul secolului XIX. De asemenea, mai pot fi vizitate biserica Trei Ierarhi și Mănăstirea Golia, mărturii ale gusturilor estetice ale unui mare domnitor Vasile Lupu, Catedrala Mitropolitană, Casa Dosoftei, Palatul Culturii, Casa Pogor cu „Masa Umbrelor”, aleile Copoului cu mireasma de tei și cu ecouri de vers eminescian (Teiul lui Eminescu și Muzeul "Mihai Eminescu
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
spectacolele trupelor străine (italiene, franceze, rusești) se dădeau în săli special amenajate. În 1832, o altă trupă franțuzească de comedii și vodeviluri sosește în Iași sub direcția a doi frați Fouraux și preface în teatru casa doctorului Peretz din strada Goliei. Sala de teatru activa sub firma „Théâtre de varieté”. Pe scena acestui teatru, în 10 aprilie 1834, Gheorghe Asachi a organizat spectacolul în limba română intitulat „Serbarea păstorilor moldoveni”, în care „actorii” erau Gheorghe Asachi, Vasile Alecsandri, Matei Millo, Mihail
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
Sfânta Vineri. Biserica și clădirile adiacente, plus cimitirul, au fost demolate în 1879, iar locul exact al mormântului lui Besiki nu se mai cunoaște. Piatra de mormânt, ornată cu vechi motive georgiene, a fost păstrată pentru un timp la Mănăstirea Golia, apoi în sectorul demolat al Lapidarium-ului, iar ulterior a ajuns în inventarul Muzeului de Istorie a Moldovei. Ea conține următoarea inscripție: „În acest mormânt zace Principele Visarion Zaharovici Gabașvili, care a fost trimis ambasador al țarului David pe lângă prea
Besarion Gabașvili () [Corola-website/Science/336715_a_338044]
-
români de către Regina Maria a României și Casa Regală a României. Având o profundă sensibilitate religiosă Ștefan Popescu a realizat cu mare migală artistică un număr însemnat de lucrări cu temă religioasă (gravuri, desene, studii ) având în centrul lor mănăstirile: Golia (Iași), Cozia, Hurezu, Polovragi, Biserica Curții Domnești din Târgoviște, precum și studii de broderie religioasă ortodoxă românească. O mică parte din opera pictorului Ștefan Popescu se află reprodusă în catalogul apărut la Editura Standard Graphica în anul 1947, cu un an
Ștefan Popescu () [Corola-website/Science/307138_a_308467]
-
nefiind ajutat nici de tătari, polonezi sau germani, se retrage la Constantinopol. Exilat la Rhodos în urma insistențelor reînscăunatului Alexandru Lăpușneanu, ajunge negustor de pietre scumpe, obținând avere și trecere la Istanbul. Punându-se în legătură cu boierii moldoveni, între care cu Ieremia Golia Cernăuțeanul, nemulțumit de prea multa plecare către polonezi a lui Bogdan Lăpușneanu, fiul lui Alexandru Lăpușneanu, jurând credință turcilor, Ioan Vodă câștigă tronul Moldovei. Bogdan Lăpușneanu e învins și gonit cu tot ajutorul polonez, ba chiar înlăturat și din Polonia
Ioan Vodă cel Viteaz () [Corola-website/Science/298812_a_300141]
-
a-i sprijini pe cazaci. Învinge trei corpuri de oaste turcească la Tighina și Cetatea Albă. Are loc o nouă expediție în vara lui 1574, alcătuită din turci, tătari și munteni. În timp ce Ioan Vodă îi învinge și alungă pe tătari, Golia e trimis să-i țină pe turci la Dunăre. Turcii reușesc să treacă, iar Golia fuge spre Ioan Vodă aflat cu oștirea lângă iezerul Cahulului, direcție în care se îndreaptă și oastea turcă. Aici se dă lupta și călărimea boierilor
Ioan Vodă cel Viteaz () [Corola-website/Science/298812_a_300141]
-
Albă. Are loc o nouă expediție în vara lui 1574, alcătuită din turci, tătari și munteni. În timp ce Ioan Vodă îi învinge și alungă pe tătari, Golia e trimis să-i țină pe turci la Dunăre. Turcii reușesc să treacă, iar Golia fuge spre Ioan Vodă aflat cu oștirea lângă iezerul Cahulului, direcție în care se îndreaptă și oastea turcă. Aici se dă lupta și călărimea boierilor în frunte cu Golia trece la dușman. Sosirea tătarilor îi copleșește pe moldoveni, care se
Ioan Vodă cel Viteaz () [Corola-website/Science/298812_a_300141]
-
-i țină pe turci la Dunăre. Turcii reușesc să treacă, iar Golia fuge spre Ioan Vodă aflat cu oștirea lângă iezerul Cahulului, direcție în care se îndreaptă și oastea turcă. Aici se dă lupta și călărimea boierilor în frunte cu Golia trece la dușman. Sosirea tătarilor îi copleșește pe moldoveni, care se retrag în satul Roșcani, în apropiere. După o lungă și eroică, dar și zadarnică rezistență, Ioan Vodă s-a predat, primind asigurări că oștenii săi vor fi, în schimb
Ioan Vodă cel Viteaz () [Corola-website/Science/298812_a_300141]
-
a sluji la nevoie ca cetate. Sfințirea mănăstirii a avut loc la 9 mai 1542, fiind aduse atunci moaștele Sfântului Nicolae. După învingerea lui Ioan Vodă cel Cumplit în Bătălia de la Roșcani din 11 iulie 1572, prin trădarea boierului Ieremia Golia, turcii și tătarii au invadat Moldova. La apropierea lor de Mănăstirea Râșca, călugării au coborât clopotele din turn și le-au aruncat în iazul din fața mănăstirii, ca nu cumva să le ia păgânii pentru a face gloanțe din ele. Apoi
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
oficiale în Moldova. Ea a participat, alături de Vasile Lupu, la toate evenimentele oficiale, inclusiv la căsătoriile principeselor Maria și Ruxandra ale căror destine au fost determinate chiar de Ecaterina. Doamna Ecaterina a făcut, de asemenea donații în bani la mănăstirile Golia și Hlincea, printre altele. Ea a înzestrat Mănăstirea Golia cu strane aduse de la Constantinopol. Din cauza luptei pentru tron dintre Gheorghe Ștefan și Vasile Lupu, Doamna Ecaterina și-a lăsat familia la Camenița. În timpul luptelor de dinaintea detronării din 1653, ea a
Ecaterina Cercheza () [Corola-website/Science/335480_a_336809]
-
la toate evenimentele oficiale, inclusiv la căsătoriile principeselor Maria și Ruxandra ale căror destine au fost determinate chiar de Ecaterina. Doamna Ecaterina a făcut, de asemenea donații în bani la mănăstirile Golia și Hlincea, printre altele. Ea a înzestrat Mănăstirea Golia cu strane aduse de la Constantinopol. Din cauza luptei pentru tron dintre Gheorghe Ștefan și Vasile Lupu, Doamna Ecaterina și-a lăsat familia la Camenița. În timpul luptelor de dinaintea detronării din 1653, ea a fost evacuată în orașul Suceava. După ce, la 16 iulie
Ecaterina Cercheza () [Corola-website/Science/335480_a_336809]
-
trei copii cu Vasile Lupu: Ștefăniță (1641 - 1661), Ioan (? - 1648) și Alexandru (? - 1648). În 1659, Ștefăniță devine domn al Moldovei sub numele de Ștefăniță Lupu. Imaginea Doamnei Ecaterina este reprezentată iconografic pe spătarul jilțului domnesc aflat în naosul bisericii Mănăstirii Golia din Iași, precum și în tabloul votiv de la Mănăstirea Hlincea, alături de soțul și fiul ei. Pictura Mănăstirii Hlincea a fost lucrată în frescă între anii 1659-1661, în timpul domniei lui Ștefăniță Lupu, de către pictorul Ioan Matei. Ea are o deosebită valoare istorică
Ecaterina Cercheza () [Corola-website/Science/335480_a_336809]
-
numit "Cucuruzeni", deoarece în zonă se cultiva porumb, sau "Căzăreni"; numele actual provine de la titlul proprietarului satului, banul Popovici. Biserica veche a fost stricată de către locuitorii din Cucuteni, care au luat icoanele ce astăzi se află în muzeul de la Mănăstirea Golia. Biserica nouă este sfințită în anul 1935 de către mitropolitul Nicodim, ajuns apoi patriarh, și are ca ocrotitori pe Sfânta Cuvioasă Parascheva și pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir. Zidirea acestei biserici se datorează venirii în sat a familiei
Banu, Iași () [Corola-website/Science/301257_a_302586]
-
Biserica Albă (biserică aflată chiar pe locul unde este astăzi Catedrala Mitropolitană și care a fost demolată la sfârșitul secolului al XVII-lea). În secolul al XVII-lea unii ierarhi preferau să locuiască la mănăstirile ieșene (Cetățuia, Sf. Nicolae Domnesc, Golia), dar reședința principală rămânea casa de la Biserica Albă. Printr-un hrisov din 29 martie 1677, domnitorul Antonie Ruset (1675-1678) a hotărât mutarea reședinței Mitropoliei Moldovei de la Suceava la Iași, întrucât, potrivit practicii bizantine, scaunul mitropolitan sau patriarhal trebuie să fie
Palatul Mitropolitan din Iași () [Corola-website/Science/322367_a_323696]
-
construit în curtea Bisericii Stratenia o reședință mitropolitană. În această casă a locuit în vara anului 1785 domnitorul Alexandru Mavrocordat al II-lea (1785-1786), după ce au ars curțile domnești. Atunci, mitropolitul Leon Gheucă (1786-1788) s-a mutat temporar la Mănăstirea Golia. Mitropolitul Iacob Stamate (1792-1803) a refăcut reședința mitropolitană, amenajând în interior un paraclis cu hramul "Duminica Tuturor Sfinților". Mitropolitul Iosif Naniescu (1875-1902) a dispus în anul 1897 dărâmarea vechilor dependințe ale Palatului Mitropolitan și zidirea din temelie ale acestor case
Palatul Mitropolitan din Iași () [Corola-website/Science/322367_a_323696]
-
satul Strei Hunedoara Maicii Domnului k)84. Biserica Sfântul Gheorghe Orașul Călan, Hunedoara localitatea Streisângeorgiu k)85. Biserica cnezilor Cânde Comuna Râu de Mori, satul Suseni Hunedoara k)86. Biserica domnească Municipiul Iași Iași Sfântul Nicolae k)87. Biserica Mănăstirii Golia Municipiul Iași Iași k)88. Biserica Trei Ierarhi Municipiul Iași Iași k)89. Biserica Sfântul Sava Municipiul Iași Iași k)90. Biserica Barnovschi Municipiul Iași Iași k)91. Ansamblul Mănăstirii Municipiul Iași Iași Galata k)92. Ansamblul Mănăstirii Municipiul Iași
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
fi bine să facă cineva, poate Miron Pomp., o dare de seamă asupra cărții lui Frollo aO nouă soluțiune a probl. ortogr.ă. cartea e lucrata cu conștiința și merită o critică binevoitoare, desi soluțiunea dată e nebună, că din Golia. ăConvorbiriă nu pot ignoră asemenea publicații. (scrisoare către Ștefan Vârgolici în I.E.Toroutiu, Studii și documente literare, vol. V (1935), p. 4).
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
e afirmă el că relațiile tineretului cu "vechea cultură greco-romană, cu gândirea antică și cu literatura ei" sunt în declin. O Călătorie în timp e prilej de panoramare. Sar în ochi în comparație cu alte centre urbane lăcașurile de cult ortodox, mănăstirile (Golia, Galata, Frumoasa, Trei Ierarhi, Cetățuia, Mitropolia), dar și Iașul arhitecturii civile (Palatul administrativ, Palatul Roznovanu) și statuile, în primul rând statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare, opera francezului Frémiet. "Sufletul Iașului? Iată-l... Iată-l risipit în toate lucrurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
cotidian. Mergeam în ordine, firește, în coloană, doi câte doi, sub conducerea și supravegherea unui "pedagog", urmând, invariabil, același itinerar: fundacul și strada Lozonski, prin fața Palatului Sturza (mai târziu seminarul Veniamin); strada Ștefan cel Mare, cu magazinele-i bogate; strada Golia (astăzi Cuza-Vodă); Piața Unirii, a cărei suprafață era cu mult mai redusă, decât azi, căci grădina din fața Otelului Traian, acum desființată, se întindea până dincolo de statuia marelui voevod; și în fine strada Arcului. Pe drumul acesta, luam contact cu orașul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
otelului și largile-i terase (acum dispărute), se va înălța, mai târziu, impunătoare statuia lui Vodă Cuza, opera florentinului Romanelli. Ce furnicar de lume, ce viață, ce zgomot pe străzile acestea înguste, pe sub arcadele vechilor prăvălii din casele Cantacuzino-Pașcanu, spre Golia! De partea cealaltă a uliței, un șir de case, cu un singur rând bolți cu prăvălii elegante, cu vitrine bogate. Ceva mai de-parte, casele Neuschotz, ocupate acum vreo treizeci de ani de un club politic și care transformate complet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
așezat în trecut, ele au păstrat încă un aer de oraș bogat, vesel, distins, o atmosferă, un spirit, o vioiciune pe care nu le poate avea decât un oraș mare, dacă nu o capitală. Puțin mai departe, în colțul dintre Golia și Alecsandri, e librăria Daniel. Bună librărie; mare... Cu ce plăcere intram în ea, curios și lacom! Vom da mai departe peste "Frații Șaraga", apoi peste "Maximovici și Alexa" și în fine peste "Petru Popovici". Când ne vom reîntoarce la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]