613 matches
-
Pe locul unde cu doi ani înainte era poarta domnească, ridicată, în starea ce am văzut-o și noi, de către Alexandru Moruz, în capul Uliței Mari, era un turn cadrat (pătrat), în felul celui ce este și astăzi deasupra porții Goliei. În acest turn reînnoit de bătrânul Grigorie Ghica v.v. (1727-1733) se afla paraclisul domnesc, în care se făceau toate ceremoniile religioase ale curții și jurămintele politice ale boierilor; într-aceasta s-au jurat și tratatul de alianță încheiat între Petru
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
a aflat „Gimnaziul Vasilian” (edificat de Vasile Lupu) aflat pe Ulița Feredeelor. În 1803, în vremea lui Alexandru Moruzi voievod, a urmat extinderea rețelei de distribuire a apei în Iași. Atunci se dă în folosință bazinul și cișmeaua de la mănăstirea Golia. Și astăzi se mai vede cișmeaua frumos ornamentată de pe zidul Goliei... Dar deajuns cu plânsul pe umărul voievozilor care au trăit doar pentru Moldova lor dragă, în fruntea căreia se afla cetatea Iașilor. Sfințite, ori mi se pare ori este
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Feredeelor. În 1803, în vremea lui Alexandru Moruzi voievod, a urmat extinderea rețelei de distribuire a apei în Iași. Atunci se dă în folosință bazinul și cișmeaua de la mănăstirea Golia. Și astăzi se mai vede cișmeaua frumos ornamentată de pe zidul Goliei... Dar deajuns cu plânsul pe umărul voievozilor care au trăit doar pentru Moldova lor dragă, în fruntea căreia se afla cetatea Iașilor. Sfințite, ori mi se pare ori este adevărat că purtați în suflet toată bucuria și durerea devenirii și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
act domnesc. Și anume, pe cel al lui “Io Ieremia Moghila voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei” privitor la bogata danie făcută de soția “răposatului Golăi logofăt”. ― Cu alte cuvinte, iată-mă-s, sfințite, în fața soției logofătului Golia, cel care a ridicat mănăstirea cu același nume. ― Sigur că este adevărat, dar, dacă tot ai deschis vorba, am să-ți readuc aminte că zidirea care ne întâmpină astăzi nu este vechea mănăstire, ci este cea ridicată pe același loc
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
aminte că zidirea care ne întâmpină astăzi nu este vechea mănăstire, ci este cea ridicată pe același loc de Vasile Lupu voievod între anii 1650-1653 și desăvârșită de fiul său Ștefăniță Vodă. ― Și fiindcă tot am pornit pe urmele mănăstirii Golia, să amintim că despre turnul clopotniță ce încheie zidul înconjurător ca de cetate vorbește admirativ Paul de Alep. ― Când a vizitat el Iașii? ― În 1653, și spune: “Nu are pereche în toate aceste țări prin înălțime, lărgime și măreție”. ― Să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
construit chilii pentru călugări, trapeză, pivnițe de piatră și zidul de incintă cu cerdac mare deasupra porții, dar nu a rezidit-o. Ștefăniță Lupu voievod, însă, s-a îngrijit doar de zugrăvirea bisericii, apelând la meșterii care au pictat mănăstirea Golia. De aici și până la afirmația “sfânta noastră rugă nou-zidită” e oarecare cale, sfințite. ― Tot în 1660 la 7 mai, Ștefăniță Lupu scrie că: “Am miluit a noastră sfântă rugă, mănăstirea Hlincea,... cu-n sat întregu, anume satul Hlincea, și cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
bine venit, fiule. Așează-te colea pe fotoliu și spune-mi: te-ai gândit pe unde om hălădui astăzi? ― Apoi n-om merge prea departe de mănăstirea Sfântul Sava. ― Adică unde ne-or purta pașii? ― Ia până colea, la mănăstirea Golia. ― Atunci, cu Dumnezeu, înainte! ― La primul pas, ne iese în față actul din 20 ianuarie 1606, prin care “Cu mila lui Dumnezeu, Teodosii Barbovschi mitropolitul Sucevei” împreună cu cei trei episcopi ai Țării Moldovei scrie: “Mai înainte de această vreme au venit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
spun, părinte, dar, văzând doar această sumară înșiruire de bunuri dăruite mănăstirii Vatoped, m-a strâns în spate. ― Ia în seamă, fiule, faptul că și eu mă cutremur auzind cu câtă ușurință vorbește mitropolitul despre faptul că soția răposatului Ioan Golia “au dat și au închinat a lor sfântă biserică cu” argintării, veșminte și toate cărțile bisericești. Nu mai vorbesc de: “toate casăle, satile și viile ei”... Din cele ce știm, nu putea să lipsească și întărirea acestei închinări de către domnie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
a valorifica darul oferit de ea, strugurii în care soarele și-a desăvârșit puterea, acela crede că totul e o joacă. Așa că “Patrierșia”, dând de greu, a lăsat dania “de haram”, cum se spune, și mitropolitul a vândut-o mănăstirii Golia. A făcut și el un ban... ― Un dar în plus dat mănăstirii Golia, metoh al mănăstirii Vatoped, nu strică niciodată. Așa că la 20 aprilie 1622 Ștefan Tomșa <al II-lea> voievod scrie: “Facem știre cu acest hrisov al nostru” că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
puterea, acela crede că totul e o joacă. Așa că “Patrierșia”, dând de greu, a lăsat dania “de haram”, cum se spune, și mitropolitul a vândut-o mănăstirii Golia. A făcut și el un ban... ― Un dar în plus dat mănăstirii Golia, metoh al mănăstirii Vatoped, nu strică niciodată. Așa că la 20 aprilie 1622 Ștefan Tomșa <al II-lea> voievod scrie: “Facem știre cu acest hrisov al nostru” că “am dat... rugătorilor noștri călugări de la sfânta monastire Golia din târgul Ieșii, ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
în plus dat mănăstirii Golia, metoh al mănăstirii Vatoped, nu strică niciodată. Așa că la 20 aprilie 1622 Ștefan Tomșa <al II-lea> voievod scrie: “Facem știre cu acest hrisov al nostru” că “am dat... rugătorilor noștri călugări de la sfânta monastire Golia din târgul Ieșii, ce este metoh,... marei Lavre, numite Vatoped, cu un sat, anume Tomeștii,... cu locuri de mori mai sus de gura Bahluiului, și cu loc de prisăci ca să fie... sfintelor monastiri cu toate veniturile lui”. ― Uite că și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Vatoped, cu un sat, anume Tomeștii,... cu locuri de mori mai sus de gura Bahluiului, și cu loc de prisăci ca să fie... sfintelor monastiri cu toate veniturile lui”. ― Uite că și Gașpar Grațiani voievod, la 12 aprilie 1620, întărește mănăstirii Golia, închinată mănăstirii Vatoped de la Sfântul Munte, stăpânirea asupra unor sate date de “Mărica giupâneasa răp(osatului) Chiriță post(elnic): satul Vasilcău, pe Nistru, și Cirișnovățul, ținutul Soroca”... “Și iarăși au dat... giumătate de sat de Movileni... și cu heleșteu... l-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și au moșiile sale”... Vodă însă i-a dat “rămași”, adică au pierdut în fața egumenului Leontie, urmând să slugărească mănăstirea. ― Pe unde ne-or mai purta pașii, dragule? ― Părinte, mi se pare că ni s-au cam terminat drumurile spre Golia. ― Și care ar fi următoarea cale? ― Să facem câțiva pași către mănăstirea Trei Sfetite (1637-1639), cum este cunoscută ctitoria lui Vasilie Lupu voievod, despre care diaconul Paul de Alep scria: “Toată lumea este de acord în a spune că nici în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
în gând. “Se vede treaba că pe aceste locuri nu s-au auzit niciodată focuri de pușcă” - a intervenit gândul de veghe. “Da’ ce gândești, amice, că pe la această mănăstire a trecut moș Creangă?” “Poate îmi povestești întâmplarea din curtea Goliei, vere?” “Ia ascultă: <... mergând protopopul la biserica Goliei spre a face inspecție,...> l-a găsit <în halat, cu o pușcă în mână, trăgând în ciorile de pe crucea bisericii. Protopopul, uimit de această nelegiuire,... întreabă: Da’ bine, diacone, unde s-o
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
locuri nu s-au auzit niciodată focuri de pușcă” - a intervenit gândul de veghe. “Da’ ce gândești, amice, că pe la această mănăstire a trecut moș Creangă?” “Poate îmi povestești întâmplarea din curtea Goliei, vere?” “Ia ascultă: <... mergând protopopul la biserica Goliei spre a face inspecție,...> l-a găsit <în halat, cu o pușcă în mână, trăgând în ciorile de pe crucea bisericii. Protopopul, uimit de această nelegiuire,... întreabă: Da’ bine, diacone, unde s-o mai văzut față bisericească umblând cu pușca?>” “ Moș
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
spusa domniei mele. Scris la Brăteni, în anul 7112 (1603), septembrie 10. Domnul a spus.” Încă eram cu gândul la cele poruncite de vodă, când vocea călugărului mă zorește: „Vezi, fiule, că te așteaptă un hrisov ce vorbește de mănăstirea Golia și ctitorul ei.” Îl caut cu grăbire și citesc: „Noi, Ieremia Moghila voievod,...facem știre...precum că au venit înaintea noastră și înaintea tuturor boierilor noștri...cneaghina Anna a reposatului Ioan Golia logofăt, cu fiul său Mihail...au dat și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
te așteaptă un hrisov ce vorbește de mănăstirea Golia și ctitorul ei.” Îl caut cu grăbire și citesc: „Noi, Ieremia Moghila voievod,...facem știre...precum că au venit înaintea noastră și înaintea tuturor boierilor noștri...cneaghina Anna a reposatului Ioan Golia logofăt, cu fiul său Mihail...au dat și au închinat pre cea din nou zidită biserică a lor...ce este în târgul Iașilor... ca să fie sfintei monastiri Vatopedului, ce este în Sfântul Munte al Athosului...ca să fie sub ascultarea acestei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
a ghicit gândul și m-a readus la realitate: „Ia seama, fiule, că tot venitul ista nu-i lucru puțin. El cuprinde venitul de la satele, moșiile, viile, prisăcile, morile, heleșteele și cine mai știe câte altele care erau ale mănăstirii Golia. Și asta nu-i puțin deloc.” Ce puteam să mai spun eu în fața acestui adevăr? Am luat aminte și am tăcut... „Să nu crezi că ai scăpat de călugării greci. Nuuu! Ei chiar vin la vodă cu mare jeluire. Mai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
cu grabă: „Spune-mi, te rog: ai găsit ceva deosebit în acest act?” Da, părinte. „Ce anume?” Gașpar Grațiani voievod a întărit stăpânirea unor sate dăruite de „Marica, giupâneasa răposatului Chiriță postelnic” pentru bolnița care a fost făcută la mănăstirea Golia pentru săracii calici. „ Iaca și dovada că încă din 1620 mănăstirea Golia a devenit bolniță pentru săracii calici." Ai dreptate, părinte, și mare bucurie mi-ai făcut atrăgându-mi atenția asupra acestui suret. „ Acum cată de înțelege și slăbiuciunile lumești
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
act?” Da, părinte. „Ce anume?” Gașpar Grațiani voievod a întărit stăpânirea unor sate dăruite de „Marica, giupâneasa răposatului Chiriță postelnic” pentru bolnița care a fost făcută la mănăstirea Golia pentru săracii calici. „ Iaca și dovada că încă din 1620 mănăstirea Golia a devenit bolniță pentru săracii calici." Ai dreptate, părinte, și mare bucurie mi-ai făcut atrăgându-mi atenția asupra acestui suret. „ Acum cată de înțelege și slăbiuciunile lumești ale unui biet călugăr.” Despre ce-i vorba, părinte? „Citește ce spune
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
cu pricina, părinte: „Iar rugătorii noștri, călugării de la...Agapia, așa s-au răspuns...că în adevăr le-a dat Vasilie voievod acel vad de moară...și și-au făcut moară cu multă cheltuială...” cum au terminat-o, însă, cei de la Golia „au trimis și au rupt moara și au stricat-o...au luat pietrele...și le-au trimis la moara lor...și au rămas ei fără moară... Deci, călugării noștri golăieni, au rămas (pierdut n.n) înaintea noastră și din toată
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ei fără moară... Deci, călugării noștri golăieni, au rămas (pierdut n.n) înaintea noastră și din toată legea țării... Și altul să nu se amestece.” „Bine că vodă a făcut dreptate.” a vorbit bătrânul, vădit nemulțumit de fapta călugărilor de la Golia. Nu mai spun nimic. Îl las pe bătrân să-și rumege necazul. Eu citesc cu interes hrisovul lui Gheorghe Ștefan voievod, din 12 martie 1657 (7165), prin care dă lui Ștefan Boul, mare vornic de Țara de Jos, „Podul lui
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ispisocul din 13 octombrie 1668 (7177).” Nu am încotro și încep să buchisesc: „Io Iliaș Alixandru...domn al Țării Moldovei...” Și dăi și dăi, cum că egumenul cu „săborul de la svânta mănăstire Trei Svetiteli” au pârât pe cei de la mănăstirea Golia, cum că „iau giumătate din venitul feredeului și le fac mare asupreală”. Mai departe aflu că Ștefăniță Lupu voievod a încurcat lucrurile, încălcând cele hotărâte de tatăl său „Vasilie Vodă” în ispisocul de danie către mănăstirea Trei Ierarhi „scriind... cum
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Și de acum înainte ca să fie feredeul cu tot vinitul mănăstirei Trih Svetitelii și școala. Și din venitul acela să poarte egumenul grijă feredeului să-l tocmască și grija ceasornicului celui mare din clopotnița mănăstirii, iară egumenul și săborul ...din Golie să n aibă treabă în veci.” „Ai văzut ce pierdeai dacă nu citeai cu luare aminte?” Am văzut. Dar tot am o întrebare. „Îs gata s-o ascult.” Mănăstirea Trei Sfetitele avea o clopotniță și un ceas mare? „Avea un
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
de care se bucura breasla cioclilor din Iași.” Cum văd eu, însă, breasla cioclilor nu era una singură pe tot târgul Iașilor. Era câte o breaslă a cioclilor la fiecare mănăstire mai de seamă. Una la Trei Sfetite, una la Golia, una la Zlataust, una la Sfântul Sava...Deosebit era faptul că aceste bresle nu aveau voie să-și încalce atribuțiile și teritoriile. „ Despre atribuțiile cioclilor se vorbește pe larg în așezământul mitropolitului. Ascultă ce spune ierarhul: <... Așijderea, ca să aibă ei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]