169 matches
-
0050 0050 0050 0050 0050 0050 0050 0050 0050 0050 0050 0050 0050 0050 0050 0050 0050 0050 0050 0050 0050 0050 0050 0050 0050 0050 0050 0050 0050 0050 0050 0050 0050 0050 0050 0050 0050 GioiaTauro Golfo Aranci Gorgona Grado Isola del Giglio Isola Sânto Stefano La Maddalena La Spezia Lampedusa Levanzo Licata Linosa Lipari Livorno Manfredonia Marettimo Marină di Carrara Marsala Mazara del Vallo Melilli Messina Milazzo Molfetta Mongalcone Monopoli Napoli Olbia Oneglia Ortona Otranto Palau Palermo Panarea
jrc3566as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88725_a_89512]
-
au răsărit gigantul Chrysaor și calul înaripat Pegas, rezultați în urmă unirii sale cu Poseidon. În Antichitatea clasică, imaginea Medusei a fost folosită ca si dispozitiv apotropaic sau de înlăturare a spiritelor rele, cunoscut sub numele de "Gorgoneion". Cele trei gorgone — Medusa, Stheno și Euryale— erau fiicele zeităților marine Phorcys (sau "Phorkys") și ale surorii sale, Ceto (sau "Keto"), monștri htonici. Genealogia lor este împărțită cu cea a Grâielor, după cum prezintă Eschil în "Prometeu înlănțuit": Lângă ele, cele trei surori, înaripatele
Medusa () [Corola-website/Science/300151_a_301480]
-
Medusa, Stheno și Euryale— erau fiicele zeităților marine Phorcys (sau "Phorkys") și ale surorii sale, Ceto (sau "Keto"), monștri htonici. Genealogia lor este împărțită cu cea a Grâielor, după cum prezintă Eschil în "Prometeu înlănțuit": Lângă ele, cele trei surori, înaripatele Gorgone Cu șerpi în loc de păr - disprețuind muritorul— Unele referințe clasice consideră Gorgonele ca fiind un trio; Jane Ellen Harrison consideră că triplarea Medusei în formula celor 3 surori este o parte secundară a mitului: În cea de-a unsprezecea "Odisee", Homer
Medusa () [Corola-website/Science/300151_a_301480]
-
și ale surorii sale, Ceto (sau "Keto"), monștri htonici. Genealogia lor este împărțită cu cea a Grâielor, după cum prezintă Eschil în "Prometeu înlănțuit": Lângă ele, cele trei surori, înaripatele Gorgone Cu șerpi în loc de păr - disprețuind muritorul— Unele referințe clasice consideră Gorgonele ca fiind un trio; Jane Ellen Harrison consideră că triplarea Medusei în formula celor 3 surori este o parte secundară a mitului: În cea de-a unsprezecea "Odisee", Homer nu o indică în mod specific pe Gorgona Medusa: În timp ce meșteșugarii
Medusa () [Corola-website/Science/300151_a_301480]
-
referințe clasice consideră Gorgonele ca fiind un trio; Jane Ellen Harrison consideră că triplarea Medusei în formula celor 3 surori este o parte secundară a mitului: În cea de-a unsprezecea "Odisee", Homer nu o indică în mod specific pe Gorgona Medusa: În timp ce meșteșugarii antici greci o reprezentau pe Medusa și surorile sale ca fiind sub o formă monstruoasa, sculptorii și lucrătorii în ceramică din secolul V începuseră să o prezinte ca fiind frumoasă și înspăimântătoare totodată. Într-o oda scrisă
Medusa () [Corola-website/Science/300151_a_301480]
-
mama sa. Zeii știau de încercarea eroului și l-au ajutat pe Perseu. Va primi un scup lucios din partea Atenei, sandale aurii înaripate din partea lui Hermes, o sabie făurita de Hefaistos și cască invizibilă a lui Hades. Medusa era singura Gorgona muritoare, astfel încât Perseu a putut să o ucidă în timp ce o privea în reflexia scutului. În acel timp, Medusa era însărcinată cu Poseidon în urmă violului, iar când Perseu i-a retezat capul, Pegasus (cal înaripat) și Chrysaor, un gigant cu
Medusa () [Corola-website/Science/300151_a_301480]
-
a salvat-o pe viitoarea sa soție, prințesa Andromeda. Totodată, viperele veninoase ale Saharei și scorpionii, în "Argonautica" 4.1515, "Metamorfozele" lui Ovidiu, 4.770 și " Pharsalia" lui Lucan, 9.820, sunt considerați a fi născuți din picături din sângele Gorgonei. Acesta a dat naștere de asemenea și Amfisbenei (creatură asemănătoare cu un dragon, care are un șarpe în loc de coadă). Perseus zboară apoi la Șerif, unde mama lui era forțată să se căsătorească cu regele. Regele Polidect va fi pietrificat de către
Medusa () [Corola-website/Science/300151_a_301480]
-
creatură asemănătoare cu un dragon, care are un șarpe în loc de coadă). Perseus zboară apoi la Șerif, unde mama lui era forțată să se căsătorească cu regele. Regele Polidect va fi pietrificat de către privirea Medusei, iar apoi Perseu va înmâna capul Gorgonei Atenei, care o va plasa pe scutul ei, Egida. Jane Ellen Harrison afirmă că "potenta ei începe să se manifeste abia când capul ei este tăiat, iar acea potenta e prezenta în cap; într-un cuvânt, ea este o mască
Medusa () [Corola-website/Science/300151_a_301480]
-
manifeste abia când capul ei este tăiat, iar acea potenta e prezenta în cap; într-un cuvânt, ea este o mască întrupata ulterior...baza Gorgoneionului este un obiect de cult, o mască de ritual înțeleasă greșit". Traducerea lui Harrison afirmă "Gorgona era făurita din teroare, nu teroarea din Gorgona." O parte din savanții clasici au interpretat mitul Medusei ca fiind unul cvasi-istoric, sau o memorie "sublimata"a unei invazii. O mare parte din miturile Greciei este istorie politico-religioasa. Belerefon îl stăpânește
Medusa () [Corola-website/Science/300151_a_301480]
-
acea potenta e prezenta în cap; într-un cuvânt, ea este o mască întrupata ulterior...baza Gorgoneionului este un obiect de cult, o mască de ritual înțeleasă greșit". Traducerea lui Harrison afirmă "Gorgona era făurita din teroare, nu teroarea din Gorgona." O parte din savanții clasici au interpretat mitul Medusei ca fiind unul cvasi-istoric, sau o memorie "sublimata"a unei invazii. O mare parte din miturile Greciei este istorie politico-religioasa. Belerefon îl stăpânește pe Pegasus și ucide Himera. Perseu, într-o
Medusa () [Corola-website/Science/300151_a_301480]
-
Medusei ca fiind unul cvasi-istoric, sau o memorie "sublimata"a unei invazii. O mare parte din miturile Greciei este istorie politico-religioasa. Belerefon îl stăpânește pe Pegasus și ucide Himera. Perseu, într-o variantă similară, o decapitează pe mama lui Pegasus, Gorgona Medusa; în aceeași manieră, Marduk, erou babilonean, ucide monstrul feminin Tiamat, zeița Sigiliului. Numele lui Perseu ar trebui să exprime "distrugerea"; cu toate că profesorul Kerenyi sugerase că Perseu ar fi o figură arhetipala a Morții, acesta ar fi reprezentat elenii care
Medusa () [Corola-website/Science/300151_a_301480]
-
ploii și instaurării regilor sacri; aripile sale erau simbol al unei naturi celestre, în detrimentul simbolului vitezei. Jane Harrison accentuase (Prolegomena to the Study of Greek Religion) că însăși Medusa era o zeița, ascunzandu-si chipul în spatele unei măști profilactice de Gorgona: un chip îngrozitor menit să înlăture orice profan care dorea să aibă acces la Misterele ei. Perseu o decapitează: asta însemnând că elenii copleșesc altarele sfinte ale zeiței, le privează pe preotese de măștile lor de Gorgone și le capturează
Medusa () [Corola-website/Science/300151_a_301480]
-
măști profilactice de Gorgona: un chip îngrozitor menit să înlăture orice profan care dorea să aibă acces la Misterele ei. Perseu o decapitează: asta însemnând că elenii copleșesc altarele sfinte ale zeiței, le privează pe preotese de măștile lor de Gorgone și le capturează caii sacri - reprezentare timpurie a unui cap de Gorgona și corpul unui armăsar a fost găsită în Boetia. Belerefon, dublura lui Perseu, ucide Himera Liciana: elenii anulează calendarul Medusan, și îl înlocuiesc cu un altul. Este posibil
Medusa () [Corola-website/Science/300151_a_301480]
-
care dorea să aibă acces la Misterele ei. Perseu o decapitează: asta însemnând că elenii copleșesc altarele sfinte ale zeiței, le privează pe preotese de măștile lor de Gorgone și le capturează caii sacri - reprezentare timpurie a unui cap de Gorgona și corpul unui armăsar a fost găsită în Boetia. Belerefon, dublura lui Perseu, ucide Himera Liciana: elenii anulează calendarul Medusan, și îl înlocuiesc cu un altul. Este posibil ca în cel de-al treilea secol înainte de Hristos s-a produs
Medusa () [Corola-website/Science/300151_a_301480]
-
de către multe femei că și simbol al furiei feminineș una din primele publicații de a exprima această idee a fost un jurnal feminist intitulat "Women: A Journal of Liberation" în primul lor număr, volumul 6 pentru 1978. Coperta figură imaginea gorgonei Medusa de către Froggi Lupton, iar editorii copertei interioare au explicat "poate fi o hartă menită să ne ghideze prin teroarea proprie, în interiorul maniei noastre spre sursă puterii noastre că femei." În numărul 3, toamna 1986 pentru revista "Woman of Power
Medusa () [Corola-website/Science/300151_a_301480]
-
sursă puterii noastre că femei." În numărul 3, toamna 1986 pentru revista "Woman of Power", un articol numit "Gorgons: A Face for Contemporary Women's Rage," a fost publicat. Scris de către Emily Erwin Culpepper, a scris că "Chipul amazonian al gorgonei este furia feminină personificata. Imaginea gorgonei/Medusei a fost rapid adoptată de către un număr mare de feminiști care au recunoscut-o că și o reprezentare a propriei furii." Griselda Pollock analizase pasajul prin prisma filosofiei Adrianei Cavarero și Bracha Ettinger
Medusa () [Corola-website/Science/300151_a_301480]
-
numărul 3, toamna 1986 pentru revista "Woman of Power", un articol numit "Gorgons: A Face for Contemporary Women's Rage," a fost publicat. Scris de către Emily Erwin Culpepper, a scris că "Chipul amazonian al gorgonei este furia feminină personificata. Imaginea gorgonei/Medusei a fost rapid adoptată de către un număr mare de feminiști care au recunoscut-o că și o reprezentare a propriei furii." Griselda Pollock analizase pasajul prin prisma filosofiei Adrianei Cavarero și Bracha Ettinger și teoriei matriciale. Medusa apare că
Medusa () [Corola-website/Science/300151_a_301480]
-
Sacerdos de villa Monostor". Vestigii ale epocii dacice nu au fost descoperite până acum. Puținele vestigii romane păstrate la Mănăstireni sunt încastrate în zidurile vechii biserici reformate: este vorba despre doi lei funerari sculptați și de un cap de meduză(gorgonă). O situație similară poate fi întâlnită la Dretea; acolo, în ruinele vechii biserici reformate și demolate în 1878, au fost identificate materiale sculpturale și epigrafice din epoca romană: un leu funerar, un gragment de relief infățișând un personaj uman, câteva
Comuna Mănăstireni, Cluj () [Corola-website/Science/300338_a_301667]
-
depozitat într-una din încăperile ruinate ale trapezei. Cu ocazia săpăturilor arheologice din 1954, într-una din camerele dărâmate ale Casei Domnești au fost găsite fragmente din partea exterioară a fântânii: ghizdurile de marmură și un basorelief cu un cap de gorgonă (element ornamental amintind de Renașterea italiană).
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
devine un tânăr frumos și curajos. Îndrăgostit de Danae, Polydectes vede însă în Perseu o piedică în calea dragostei lui. Cu gândul ascuns să-l piardă, el îl trimite pe viteazul tânăr să-i aducă capul Meduzei, singura muritoare dintre gorgone. Perseu a fost ajutat de zeii din Olimp pentru săvârșirea acestei fapte, mai cu seamă de Hermes, care îi dărui spada sa ascuțită (singura care o putea străpunge pe Medusa) și de Atena, care îi dădu un scut de bronz
Perseu () [Corola-website/Science/299035_a_300364]
-
făcea invizibil pe cel care-l purta - , niște sandale înaripate și o traistă care se mărea sau se micșora pe măsură ce puneai în ea de la nimfe. În lunga sa călătorie el întâlni pe bătrânele graie (în greacă "graiai" înseamnă "bătrânele"), surorile gorgonelor. La sfatul lui Hermes, Perseu le fură singurul ochi pe care îl aveau și care îl purtau fiecare cu rândul. Graiele îi spuseră unde se află gorgnele, iar Perseu le înapoie ochiul. Ajuns pe insula gorgonelor, Perseu le găsi adormite
Perseu () [Corola-website/Science/299035_a_300364]
-
graiai" înseamnă "bătrânele"), surorile gorgonelor. La sfatul lui Hermes, Perseu le fură singurul ochi pe care îl aveau și care îl purtau fiecare cu rândul. Graiele îi spuseră unde se află gorgnele, iar Perseu le înapoie ochiul. Ajuns pe insula gorgonelor, Perseu le găsi adormite. Zeul Hermes și zeița Atena îl ajutară, ferindu-l de chipul gorgonelor - care dacă le vedea cineva devenea stană de piatră - și arătândui-o pe Medusa în scutul ca oglinda. El se îndreptă către ea, privind-o
Perseu () [Corola-website/Science/299035_a_300364]
-
îl aveau și care îl purtau fiecare cu rândul. Graiele îi spuseră unde se află gorgnele, iar Perseu le înapoie ochiul. Ajuns pe insula gorgonelor, Perseu le găsi adormite. Zeul Hermes și zeița Atena îl ajutară, ferindu-l de chipul gorgonelor - care dacă le vedea cineva devenea stană de piatră - și arătândui-o pe Medusa în scutul ca oglinda. El se îndreptă către ea, privind-o prin scut și dintr-o singură lovitură, îi reteză capul. Îl ia apoi cu sine și
Perseu () [Corola-website/Science/299035_a_300364]
-
piatră - și arătândui-o pe Medusa în scutul ca oglinda. El se îndreptă către ea, privind-o prin scut și dintr-o singură lovitură, îi reteză capul. Îl ia apoi cu sine și zboară repede înapoi în Grecia, înainte ca celelalte gorgone să se scoale. Din trupul Meduzei au ieșit calul înaripat Pegas și uriașul Chrysaor. În călătoria lui Perseu spre casă, în Libia, din capul Meduzei cădea sânge. Conform legendei, acesta s-a transformat în șerpi și a prefăcut Libia în
Perseu () [Corola-website/Science/299035_a_300364]
-
mama sa spre Argos. Când auzi vestea că nepotul său vine în Argos, Acrisios fugi în Larissa. Perseu rămase să domnească în Argos. El înapoie zeilor toate darurile date pentru a o ucide pe Medusa. Zeița Atena își puse capul gorgonei pe scut, iar de atunci aceasta îi este egida. În timpul domniei din Argos, Perseu organiză niște jocuri. La acestea luă parte și Acrisios, bunicul eroului. Când Perseu aruncă discul de bronz, acesta se ridică până în nori, iar apoi căzu direct
Perseu () [Corola-website/Science/299035_a_300364]