311 matches
-
Gorj sunt cântecele epice bătrânești, cunoscute ca balade. Deși în literatura română baladele cunosc mii de subiecte și teme, în localitățile gorjene se regăsesc doar câteva subiecte de balade. Aici cântecele epice se împart în următoarele categorii: Din repertoriul lăutarilor gorjeni de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea erau nelipsite baladele, acestea constituind piesele de rezistență. Cântate întotdeauna de bărbați (de obicei primașii bandelor), ele aveau un caracter arhaic și un stil specific de la zonă la
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
pe care oamenii încearcă să-l combată prin cântare. De altfel, mai întotdeauna cântecele se sfârșesc cu victoria celui „dușmănit” și cu biruința lui asupra vrăjmașului. Din mulțimea de jocuri, distincte de altădată - „"brâul”", „"târcolul”, „ungurica”", „"șchioapa"”, „"rustemul"”", „bordeiașul”", „"frunza”"... - gorjenii le-au păstrat astăzi doar pe cele mai populare și cu circulație mai extinsă: „"hora de mână”" și „"sârba”". Hora este legată de actele rituale din cursul nunții, dar și de alte ocazii în care comunitățile simt nevoia să se
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
este legată de actele rituale din cursul nunții, dar și de alte ocazii în care comunitățile simt nevoia să se solidarizeze (sau mai degrabă: tradiția le impune să se solidarizeze). Sârba este manifestarea energică, explozivă chiar, a acestei solidarizări. Toți gorjenii le joacă fără greș pe amândouă, oricând și oriunde, inclusiv în restaurantele de lux din orașul Târgu Jiu. Jocurile au muzici destul de amestecate. Unele păstrează o amprentă gorjenească netă, altele resimt pe de o parte influența muzicilor din provinciile apropiate
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
cu convivii, prilejul, momentul și împrejurările concrete ale performanței muzicale. E de la sine înțeles că toate sonoritățile lor sunt masiv amplificate printr-o aparatură mânuită în general de „clăpar” (interpretul la orgă). Lăutarii prelungesc o cultură muzicală tradițională pe care gorjenii înșiși le-au încredințat-o, lăsându-le în același timp responsabilitatea de a o conserva, dar libertatea de a o purta în direcțiile în care cred de cuviință. Ca pretutindeni în România, lăutarii din comunitățile relativ ample - satele sau cartierele
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
precis satul Pârâu de Pripor) sunt bine reprezentați. Ceilalți, care nu sunt de altfel mai prejos, provin din localități în care au existat cândva nuclee lăutărești relativ puternice: Târgu Cărbunești, Tismana, Runcu, Bălești, Motru, Târgu Logrești și Brădiceni. Lăutarii satelor gorjene satisfăceau nevoia țăranului de destindere la hora satului, în zilele de sărbătoare ori se impunea prezența lor cu ocazia momentelor importante din viață: la botez, la nuntă și chiar la înmormântare. Ei erau organizați în bande, tambe sau în tarafuri
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
oamenii din Gorj despre muzica și ritualurile funerare, pe care le-a descris într-un document intitulat "„Ale mortului din Gorj”", sperând să aloce încă trei volume mari, dar, pe care, nu le-a finalizat. Mulți dintre lăutarii și rapsozii gorjeni au fost înregistrați de Constantin Brăiloiu între 1928-1941. În perioada interbelică și în prima parte a perioadei postbelice (între 1920 - 1950), au existat importante bande, tarafuri și cete de lăutari, dintre care cele mai importante fiind: La ora actuală, în
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
puțin un taraf sau o bandă de lăutari. Lăutarii ce alcătuiesc formațiile, în funcție de eveniment, migrează de la una la alta, cu acordul primașilor (capilor de taraf). Astfel, în funcție de sat sau comună, în Gorj mai există numeroși lăutari și rapsozi. Muzica lăutarilor gorjeni a fost imprimată și pe câteva CD-uri apărute sub supravegherea etnomuzicologului elvețian Laurent Aubert și a etnomuzicologului Speranța Rădulescu și a colaboratorilor ei, Florin Iordan, Mirela Radu și Costin Moisil de la Muzeul Țăranului Român. Înregistrările albumelor au fost realizate
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
al-XV-lea și se trăgeau din vechii boieri din Baia de Fier și Alun. Speranța era fiica pitarului Zamfir Pârâianu, prefect de Gorj, și a Sevastiței, născută Frumușanu (1819-1911). Așadar și bunica maternă a omului politic aparținea unei cunoscute familii boiereștii gorjene. Ea i-a călăuzit pașii copilăriei viitorului om politic, iar tatăl său îi era model, fiindcă luptase pe frontul pentru cucerirea Plevnei la 1877 și era militar cu renume de membru în comisia de pace cu turcii. După ce termină studiile
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
tinerii liberali” adunați în jurul lui Gheorghe Tătărescu și Victor Iamandi. Tătărescu își consolidase poziția în partid în 1931, când președintele I. G. Duca l-a învestit în funcția importantă de secretar general al PNL. Odată cu creșterea influenței în interiorul partidului, politicianul gorjean își atrăgea tot mai mulți adepți ai politicii sale, cei mai mulți tineri. În 1930 el preciza că „fiecare partid va trebui, în sfârșit, să promoveze cu grabă tineretul care, crescut și format în atmosfera României întregite, va aduce în viața politică
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
rotunjite și frumoase, după moda apuseană. La pictură s-a întrebuințat mult aur. A lucrat la picturile ornamentale din biserică și pridvor și pictorul neamț Gustav Nill, mort în Craiova în 1945. Catapeteasma a fost pictată în 1933 de pictorul gorjean Keber.] În această catedrală au fost înscăunați toți Mitropoliții Olteniei de-a lungul vremii: - Nifon Criveanu (21 decembrie 1939 - 20 aprilie 1945) - Firmilian Marin (28 decembrie 1947 - 29 octombrie 1972) - Teoctist Arăpașu (28 februarie 1973 - 25 septembrie 1977) - Nestor Vornicescu
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
Se remarcă activitatea, în cadrul guvernului provizoriu, a generalilor Gheorghe Magheru, originar din Gorj și Christian Tell, născut în Brașov, dar devenit moșier în Gorj în urma căsătoriei, ce vor reprezenta județul în Adunarea Constituțională. Treizeci de ani mai târziu, efective militare gorjene vor participa la războiul de independență. Se remarcă șarja escadronului III Gorj din regimentul 2 Călărași, în luptele de la Vidin în octombrie 1877. Sacrificiul ostașilor gojeni în obținerea independenței, s-a ridicat la peste 241 morți. Din 1998 Județul Gorj
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
octombrie 1877. Sacrificiul ostașilor gojeni în obținerea independenței, s-a ridicat la peste 241 morți. Din 1998 Județul Gorj face parte din Regiunea de Dezvoltare 4 Sud-Vest Oltenia. Serviciul Județean Gorj al Arhivelor Naționale ascunde comori nebănuite de mulți dintre gorjeni. Aici, pe langă actele păstrate pentru că așa prevedea legea, există și altele foarte vechi, donate de familii care au conștientizat valoarea lor. Printre cele mai importante, se află documente scrise cu mâna pe hârtie sau pergament (făcut din piele de
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
autorecenzat. Populația județului Gorj s-a redus 41.000 de persoane față de anul 2002, când a avut loc ultimul recensământ al populației și locuințelor. Specialiștii spun că scăderea populației s-a înregistrat ca urmare a natalității scăzute, precum și a plecării gorjenilor în străinătate. Conform prognozelor INS, populația județului va fi în 2013 de 379,9 mii de persoane față de anul 2010 când a fost de 380.000 de persoane. Previziunile INS prevăd că populația regiunii va fi în anul 2015 de
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
circa 5 noi comune în medie pe județ). Modificările au fost de statut administrativ, prin declararea de noi orașe. Inspectoratul de Poliție al Județului Gorj este parte integrantă a Poliției Române și se subordonează Inspectoratului General al Poliției Române. Polițiștii gorjeni au demarat la începutul lui 2009 o amplă acțiune de verificare a modului de aplicare a legii privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor. În prima zi de la demarare a acțiunii, șapte unități au fost deja sancționate, pentru că nu
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
un adevărat pericol pentru restul populației. Din lipsa locașului necesar, spitalul va lua ființă abia doi ani mai târziu. Ulterior au apărut noi unități sanitare, la a căror înființare și-au adus o contribuție hotărâtoare personalități marcante ale vieții medicale gorjene, dintre care pot fi amintiți: dr. Alinescu, dr. Urbeanu și dr. Nicolae Hasnaș. La începutul anului 2002 în Gorj funcționau 7 unități spitalicești, 31 de dispensare madicale, o policlinică, 11 farmacii, 4 centre de sănătate și un sanatoriu TBC. Din
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
se confecționau piesele prin introducerea postavului. Fotbalul se joacă pe teren redus sau pe stadion. În Gorj există terenuri de dimensiuni reduse, cu suprafețe sintetice sau naturale, acoperite sau în aer liber, săli de sport sau așa-zisele baloane. Handbalul gorjean se identifică în acest moment cu echipa de handbal masculin Energia Pandurii Târgu Jiu, dar subiecte de discuții mai pot fi deschise și despre activitatea echipelor de juniori de la LPS Târgu Jiu. Din 2008 in Gorj se joacă baschet în
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
se joacă baschet în prima divizie, Energia Rovinari fiind echipa de baschet masculin ce reprezintă județul la acest nivel. Fără îndoială, atletismul este sportul care a adus cele mai multe medalii, cei mai cunoscuți sportivi și cele mai importante rezultate pentru sportul gorjean. Atletismul pare să țină în continuare capul de afiș în sportul gorjean, cel puțin atunci când se vorbeste despre rezultatele înregistrate de-a lungul anilor de alergătorii de la CS Pandurii Târgu Jiu. Școala de box gorjeană este recunoscută pe plan național
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
masculin ce reprezintă județul la acest nivel. Fără îndoială, atletismul este sportul care a adus cele mai multe medalii, cei mai cunoscuți sportivi și cele mai importante rezultate pentru sportul gorjean. Atletismul pare să țină în continuare capul de afiș în sportul gorjean, cel puțin atunci când se vorbeste despre rezultatele înregistrate de-a lungul anilor de alergătorii de la CS Pandurii Târgu Jiu. Școala de box gorjeană este recunoscută pe plan național. În comuna gorjeană Crasna există singura echipă de oină din județul Gorj
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
mai importante rezultate pentru sportul gorjean. Atletismul pare să țină în continuare capul de afiș în sportul gorjean, cel puțin atunci când se vorbeste despre rezultatele înregistrate de-a lungul anilor de alergătorii de la CS Pandurii Târgu Jiu. Școala de box gorjeană este recunoscută pe plan național. În comuna gorjeană Crasna există singura echipă de oină din județul Gorj și una dintre puținele din țară: Clubul Sportiv Crasna care activează în Campionatul de Oină a României. În Gorj există multe alte sporturi
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
să țină în continuare capul de afiș în sportul gorjean, cel puțin atunci când se vorbeste despre rezultatele înregistrate de-a lungul anilor de alergătorii de la CS Pandurii Târgu Jiu. Școala de box gorjeană este recunoscută pe plan național. În comuna gorjeană Crasna există singura echipă de oină din județul Gorj și una dintre puținele din țară: Clubul Sportiv Crasna care activează în Campionatul de Oină a României. În Gorj există multe alte sporturi practicate cu mai mult sau mai puțin succes
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
proiectului „Networking for European Citizenship”, a inițiat o serie de activități educativ-recreative care poartă denumirea „Jocurile Olimpice - în județul Gorj”. Horațiu Gorun, directorul executiv al Direcției Județene pentru Sport și Tineret Gorj, s-a declarat mândru de rezultatele obținute de sportivii gorjeni pe care i-a sprijinit în 2011. Robert Doicaru, consilier al aceleiași instituții gorjene, a apreciat drept foarte bună corelația dintre cheltuieli și rezultate: Hărți Etnografie
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
denumirea „Jocurile Olimpice - în județul Gorj”. Horațiu Gorun, directorul executiv al Direcției Județene pentru Sport și Tineret Gorj, s-a declarat mândru de rezultatele obținute de sportivii gorjeni pe care i-a sprijinit în 2011. Robert Doicaru, consilier al aceleiași instituții gorjene, a apreciat drept foarte bună corelația dintre cheltuieli și rezultate: Hărți Etnografie
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
avînd cercetași trimiși ca să culeagă informații despre dispunerea în teren a forțele de ordine. Aveau o organizare cvasimilitară, fiind grupați în funcție de exploatarea minieră de unde proveneau. Pe drum, coloana de protestatari a fost întampinată cu aplauze de către populația civilă din localitățile gorjene. Guvernul a decis închiderea traficului feroviar pe Valea Oltului, iar pe Autostrada București-Pitești au fost grupate dispozitive de jandarmi. Datorită rețelei de informatori, minerii au aflat din timp că la Costești, Vâlcea (la ieșirea din Horezu) era amplasat un nou
Mineriada din ianuarie 1999 () [Corola-website/Science/314328_a_315657]
-
și comandantul muzicii. Când se întoarce din armata este angajat la Sindicat, unde ține numeroase spectacole. Face parte din Ansamblul sindicatului din Târgu Cărbunești „Gilortul”, orchestră formată din 40 de instrumentiști. Aici a luat contact cu cei mai buni lăutari gorjeni: Ion Bârsan și soția Gena Bârsan, Costică Dindiri, Victor Tîrleanu, Mitică Bolovan etc. Cântă apoi și la Ansamblul „Doina Gorjului” sub bagheta lui Gelu Barabancea până când acesta a murit. După moartea lui Barabancea, pleacă de la ansamblu, deoarece nu era lăsat
Constantin Pițigoi () [Corola-website/Science/327554_a_328883]
-
Ce n-a lăsat Dumnezeu” și cunoscuta „Sârba lui Zlătaru”. Convins de valoarea și autenticitatea muzicii lăutărești de la Runcu, Constantin Brăiloiu i-a sfătuit pe lăutari să cânte la București, la una din cârciumile din spatele Gării de Nord, loc frecventat de negustorii gorjeni. Printre primii lăutari din județul Jiului de Sus sosiți la București la îndemnul lui Constantin Brăiloiu, s-au aflat și cei din banda lui Niculae Zlătaru, în principal cu membri ai familiei sale, precum soția Ioana Zlătaru (n. 1893 - d.
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]