312 matches
-
NE VEDEM LA PARIS”, de George Baciu, publicat în Ediția nr. 588 din 10 august 2012. Fie-mi permis să vă relatez două evenimente cultural-artistice importante care au avut loc în perioada 22-30 Iunie și 1 Iulie 2012 în orașul gorjean Târgu Jiu, ocazionate de întâlnirea fiilor Gorjului (membri ai Ligii „Fiii Gorjului” - Președinte prof. Alexandru Păsărin) și a Congresului de Dacologie, a XIII-a ediție - Președinte dr. Napoleon Săvescu din New-York, cu tema „Constantin Brâncuși - Pietrele dacilor vorbesc” - la care
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
lui neicuța Costache chiar în atelierul din Impas Ronsin nr. 11 ca drept ... Citește mai mult Fie-mi permis să vă relatez două evenimente cultural-artistice importante care au avut loc în perioada 22-30 Iunie și 1 Iulie 2012 în orașul gorjean Târgu Jiu, ocazionate de întâlnirea fiilor Gorjului (membri ai Ligii „Fiii Gorjului” - Președinte prof. Alexandru Păsărin) și a Congresului de Dacologie, a XIII-a ediție - Președinte dr. Napoleon Săvescu din New-York, cu tema „Constantin Brâncuși - Pietrele dacilor vorbesc” - la care
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
PARIS” Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 588 din 10 august 2012 Toate Articolele Autorului Fie-mi permis să vă relatez două evenimente cultural-artistice importante care au avut loc în perioada 22-30 Iunie și 1 Iulie 2012 în orașul gorjean Târgu Jiu, ocazionate de întâlnirea fiilor Gorjului (membri ai Ligii „Fiii Gorjului” - Președinte prof. Alexandru Păsărin) și a Congresului de Dacologie, a XIII-a ediție - Președinte dr. Napoleon Săvescu din New-York, cu tema „Constantin Brâncuși - Pietrele dacilor vorbesc” - la care
DUBLĂ LANSARE DE CARTE: „NE VEDEM LA PARIS” de GEORGE BACIU în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358029_a_359358]
-
de la Universitatea București. Au fost ascultate melodiile: „Sus, în Deal, la Peștișani”, „Timpule, nu-mi fi dușman”, „Maria Tănase spune” și „În gara stelelor aprinse”, unde vocea melodioasă a distinsei artiste Rodica Anghelescu a adus momente de adevărată mândrie pentru gorjenii entuziaști care îl sărbătoreau pe Constantin Brâncuși, cel care a dus numele nostru peste toate meridianele lumii, preschimbându-l în renume, căci monumentala sa operă din Parcul Tîrgu Jiu, închinată eroilor legendari care și-au dat viața pentru apărarea plaiului
DUBLĂ LANSARE DE CARTE: „NE VEDEM LA PARIS” de GEORGE BACIU în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358029_a_359358]
-
Facultatea de Filosofie - Jurnalism, Universitatea Spiru Haret, 1997-2003. Masterat în Mass-Media și Comunicare, Facultatea de Filosofie - Jurnalism, Universitatea Spiru Haret București, 2004-2006. Activitate literară: Publicistică: Debut în Revista Murmurul Jilțului, revista Liceului Industrial Mătăsari, Gorj, 1996. Redactor - colaborator la cotidianul Gorjeanul, Târgu-Jiu, 1997-2000. Redactor - colaborare la săptămânalul Timpul, Târgu- Jiu, 2009-2010 Director fondator al Revistei Absolut, București, 2010. Director fondator al Editurii Opera, București, 2010. Cărți publicate: -Suferința Stelelor, poezie, Editura Punct Târgu-Jiu, 1998; -Axis Mundi, poezie, Editura Anamarol, București, 2009
POEME ALESE de ALENSIS DE NOBILIS în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359357_a_360686]
-
îndrăgise pe „drăcoaica” Didinica, fiindcă era iute ca argintul viu și muncitoare cum nu avusese alte ajutoare înaintea ei. Îi plăcea că-i frumoasă și grațioasă, iar cu orice se îmbrăca, o aranja de minune: costume populare vâlcene, dojjene și gorjene, admirate de consumatorii care duceau vorbă de laudă prin toată Oltenia. În localul „LA CIOARA CHIOARĂ” coana Mărița Florescu împodobise pereții cu șervete brodate în culori vii, carpete, vâlnice, marame și farfurii de Horezu și Oboga, cești, ulcele, ulcioare și
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
-
Maia” vol.I (Editura Societatea Scriitorilor Militari - București, 2012), „Maia” vol.II (Editura Societatea Scriitorilor Militari - București, 2013), „La vârsta senectuții” (Editura Societatea Scriitorilor Militari - București, 2014, coautor „Copilul nedorit” (Editura Societatea Scriitorilor Militari - București, 2015). Autor în: Antologia Scriitori Gorjeni - Târgu Jiu, 2015, Antologia Starpress pentru românii de pretutindeni - Râmnicul Vâlcea, 2014 și 2015. (George ROCA - Rexlibris Media Group, Sydney, Australia) Referință Bibliografică: Ion C. GOCIU - SÂMBĂTA PAȘTELUI ÎN TRANSNISTRIA / Ion C. Gociu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2294
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
Maia” vol.I (Editura Societatea Scriitorilor Militari - București, 2012), „Maia” vol.II (Editura Societatea Scriitorilor Militari - București, 2013), „La vârsta senectuții” (Editura Societatea Scriitorilor Militari - București, 2014, coautor „Copilul nedorit” (Editura Societatea Scriitorilor Militari - București, 2015). Autor în: Antologia Scriitori Gorjeni - Târgu Jiu, 2015, Antologia Starpress pentru românii de pretutindeni - Râmnicul Vâlcea, 2014 și 2015. (George ROCA - Rexlibris Media Group, Sydney, Australia) *** DE LUAT AMINTE (post scriptum, la cartea COPILUL NEDORIT) Frumoasă carte, bine scrisă, în dulcea limbă românească, Ce bine
ION C. GOCIU de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/359991_a_361320]
-
va începe culesul prunelor, pentru care s-au și pregătit butoaiele, ca să fie puse la macerat pentru țuică. Ceea ce mă miră cel mai tare e faptul că văgăunenii nu usucă prunele pentru iarnă și nici nu le afumă, cum fac gorjenii ... dar, mă rog, fiecare ținut cu obiceiurile lui. Viața, în regiunile de deal și, mai ales, de munte, este grea. Nu trec troleibuzele pe stradă din zece în zece minute, oamenii parcurg kilometri întregi pe jos, ca să se ducă la
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
bună și opere sculptate-n piatră - o parte din ele au dispărut când s-a umflat râul, restul s-au deteriorat. Chiar și loja masonică din Hobița, anunțată drept „prima lojă țărănească din lume”, a intrat în adormire. În satul gorjean cu 400 de locuitori, cu oameni prietenoși și cu simț al umorului, în care un sfert din populație are numele sculptorului, cu „ș” sau cu „i” la final, nu s-a întâmplat mai nimic de ceva vreme. Abia acum, de când
„Mie să-mi aducă Cuminţenia aia la poartă, eu nici n-aş băga-o în seamă. Să dai atâtea milioane de euro”. Reportaj din satul lui Brâncuși () [Corola-blog/BlogPost/337918_a_339247]
-
Merită citit, vă spun cu toată convingerea! Spuneam adineaori despre această carte că are o notă specifică, aparte, pentru că surprinde în paginile sale nu numai piesa de teatru “Ne vedem la Paris!”, ai cărei protagoniști sunt doi corifei ai culturii gorjene, Maria Tănase și Constatin Brâncuși, dar și compoziții muzicale tematice, în context, încheindu-se cu un poem-fluviu dedicat de către autor maestrului Constantin Brâncuși, intitulat “Destinul”... De la prima la ultima pagină citești fără să te gândești o clipă s-o lași
“NE VEDEM LA PARIS!”- DAR PE CRIZA ASTA ... BINE-I ŞI LA BUCUREŞTI! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343761_a_345090]
-
Și când te gândești că Marin Voican Ghioroiu a avut norocul s-o și cunoască, te grăbești să-i citești însemnările și să descoperi, poate, ce nu știai până în acest moment despre viața artistei atât de vii încă în sufletele gorjenilor ei, dar și ale românilor de pretutindeni, pentru că una este Maria Tănase! Vă recomand cu căldură să vă delectați (pentru că așa se va-ntâmpla!) într-un mod deosebit, lecturând cartea domnului Marin Voican și veți vedea cum ajungeți să cântați
“NE VEDEM LA PARIS!”- DAR PE CRIZA ASTA ... BINE-I ŞI LA BUCUREŞTI! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343761_a_345090]
-
fiind probabil ieșit din indiviziune, știutor de carte și practicant recunoscut al meșteșugului hotărniciilor. (agrimensura, măsurarea pământurilor, delimitarea trupurilor de moșie după reguli tradiționale și moderne). Această abilitate, moștenită de urmașii săi, a permis acestei ramuri a Băbenilor mehedințeni și gorjeni să ajungă la treapta de boiernași și boieri mici, stăpâni ( după 1864 proprietari) de moșii, de afaceri și neguțătorii și mai eles ocupanți de dregătorii și funcții în administrația și justiția locală la Cerneți, Tg Jiu, Severin, Baia de Aramă, etc. Între
MITE MĂNEANU/FAMILIA BĂBEANU: DIN VATRA SEVERINEANĂ-MEHEDINȚEANĂ, ÎN ȚARA LOVIȘTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342872_a_344201]
-
îndreptat, dacă nu i-ar fi fost frânți definitiv pașii, Marcel Țundrea, victimă a unor acuzații ipotetice, neinstrumentate decât de reconstituiri înscenate și probe inventabile, de viol și crimă cu bestialitate, asupra minorei de 13 ani, Mioara Gerasie, din localitatea gorjeană Pojogeni. Acest condamnat fără vină este unul dintre românii care de dincolo de gratii, într-un țipăt tragic și-a strigat dreptatea, ani în șir! După o executare de 12 ani de pușcărie din 25, câți i-au fost împărțiți printr-
MARCEL ŢUNDREA. PĂMÂNTUL GROPII I-A ÎNCHIS GURA ... ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/343457_a_344786]
-
ancheta cu pumnul - Țundrea a declarat că la interogatoriu i se scoteau dinții și i se rupeau coastele. A trebuit să treacă 12 ani de carceră grea, pentru ca, un alt om al legii, prim-procurorul Emil Moța, de la același parchet gorjean, să facă dreptate. După 12 ani de osândă nedreaptă, Țundrea a revenit în lumea liberă în care a mai trăit, atât cât a mai avut de trăit, sub același cer cu groparii tinereții lui: justiția română și cel de la care
MARCEL ŢUNDREA. PĂMÂNTUL GROPII I-A ÎNCHIS GURA ... ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/343457_a_344786]
-
nr. 2130 din 30 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului CAP. II - Partea a II - a Mai trecură încă doi ani din viața copilei de la acel nefericit eveniment când își descoperise adevăratele origini. Nu se știe prin ce împrejurări, un tânăr gorjean pe nume Ion Pătruică din comuna Drăguțești, localitate aflată la vreo opt kilometri de Târgu Jiu, trece prin meleagurile vasluiene, venind cu mașina de la Iași. Fiind șofer de profesie, oprește în sat să repare o pană la o roată și
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343099_a_344428]
-
mă amețești di cap și ista nu-i a bună. - Nu, nu, eu vorbesc foarte serios. Îmi place de tine și vreau să te iau de nevastă, să te duc la București ca să te fac doamna mea, la Curtea Regală. Gorjeanul, băiat isteț, puțin instruit, dar cu școala vieții absolvită prin capitala țării unde lucra, îi sucește mințile copilei promițându-i luna de pe cer și marea cu sarea, cum spune românul, că o va duce în București și o va face
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343099_a_344428]
-
Ion neavând unde să ducă fata în București, având doar o cămăruță unde să doarmă la palat, ca mai toate slugile, spre ghinionul său, o duce direct la casa părinților din Drăguțești, spunându-le că s-a însurat cu fătuca. Gorjenii, țărani simpli, oameni cu o credință strictă despre sacralitatea căsătorie și mai ales cu frica lui Dumnezeu, nu-l lasă pe Ion să trăiască cu fata în necinste. Cheamă preotul din sat să le slujească o jumătate de cununie cum
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343099_a_344428]
-
a mai mers cu jumătatea de măsură. Și uite așa, pe negândite, Natalia Galiția născută Creangă, devine la vârsta de șaisprezece ani, tânăra doamnă Natalia Galiția Pătruică, cu domiciliul în Gorj, comuna Drăguțești. Din toate poveștile spuse fetei de tânărul gorjean, era adevărat doar că el lucra în calitatea de șofer la Casa Regală de la Cotroceni, în timpul domniei regelui Carol al II-lea, nu neapărat fiind și șoferul personal al regelui, așa cum i se lăudase fetei. Totuși, spre bucuria ei, Ion
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343099_a_344428]
-
regina mamă, dăruia hăinuțele rămase mici prințului moștenitor, tânărului cuplu de salariați, destul de săraci, în pofida faptului că erau angajații Casei Regale, pentru băiatul lor Ticu, ca acesta să le poarte cu drag și cinste. Era și firesc ca atunci când apăreau gorjenii în public cu odrasla lor îmbrăcat în hăinuțe princiare cu monogramă, să se fălească cu aceasta și să se laude că lucrează amândoi la Curtea Regală, având o situație privilegiată. Era ceva firesc în obiceiurile oltenilor să fie lăudăroși din
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343099_a_344428]
-
de al doilea băiat s-a mai zburătăcit, bucătăreasă la internatul școlii profesionale înființată de moșierul Gheorghe Tătărescu, la conacul său din Drăguțești, un important om politic al acelor vremuri. Aici este cazul să amintim și ceva despre acest moșier gorjean, ajuns în mai multe perioade Primul ministru al guvernului României din acea vreme, personaj care a influențat într-un fel sau altul decursul vieții Nataliei. Gheorghe Tătărescu născut în comuna Poiana, nu departe de Drăguțești sau de Târgu Jiu, era
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343099_a_344428]
-
sec. al-XV-lea și se trăgeau din vechii boieri din Baia de Fier și Alun. Speranța, era fiica pitarului Zamfir Pârâianu, prefect de Gorj, și a Sevastiței, născută Frumușanu. Așadar și bunica maternă a omului politic aparținea unei cunoscute familii boierești gorjene. Ea i-a călăuzit pașii copilăriei viitorului om politic, iar tatăl său îi era model, fiindcă luptase pe frontul pentru cucerirea Plevnei la una mie opt sute șaptezeci și șapte și era militar cu renume de membru în comisia de pace
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343099_a_344428]
-
perioadă de guvernare între douăzeci și cinci noiembrie, una mie nouă sute treizeci și nouă și patru iulie, una mie nouă sute patruzeci. La sugestia Aretiei Tătărescu, soția omului politic, acesta va înființa o școală de meserii, în care elevii să învețe tradițiile meșteșugului gorjean, chiar pe moșia sa din comuna Drăguțești, unde aveau un conac, cu mai multe acareturi. La această școală cu internat, va profesa Natalia timp de treisprezece ani ca bucătar, iar în particular ca educator voluntar al elevilor din internat, fiindu
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343099_a_344428]
-
munții eliberează valea din strânsoarea lor ești întâmpinat de sfântul locaș de cult, Mănăstirea Lainici, a cărei biserică are o arhitectură aparte. În continuare zările se deschid și mai la sud, pe malul stâng al Jiului se află cocheta capitală gorjeană, municipiul Târgu Jiu. Într-o promenadă pe aleile parcului de pe malul Jiului asculți doinele și șoaptele duioase ale apelor sau te oprești fascinat în fața operelor marelui sculptor român Constantin Brâncuși: „Masa tăcerii”, „Aleea scaunelor” „Poarta sărutului”. Din centrul orașului pașii
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
și șoaptele duioase ale apelor sau te oprești fascinat în fața operelor marelui sculptor român Constantin Brâncuși: „Masa tăcerii”, „Aleea scaunelor” „Poarta sărutului”. Din centrul orașului pașii te poartă la statuia marelui pandur Tudor Vladimirescu. În partea cealaltă a cochetului municipiu gorjean, spre soare răsare descoperi „Coloana fără de sfârșit”. În metropola gorjeană se află și renumitul ansamblu „Doina Gorjului” care cu spectacolele sale a înconjurat nu numai România, dar și întreaga lume. Din Târgu Jiu pelerinajul nostru continuă cu o escală la
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]