2,459 matches
-
facultate de peste hotare,o soție nouă...). ”Doresc binele orașului,să asfaltez gropile,să aduc apă de calitate,să rezolv problema iluminatului public,să asigur toalete publice...”. (Urale ! Ovații ! Scandări ! Și încă un “rând” din partea casei!). ”Voiosu - Primar / Cel mai tare gospodar !”. Întâlnirea s-a terminat târziu,în noapte. La volanul mașini sale dl .Voiosu a intrat pe o stradă slab luminată și a nimerit într-un cămin de vizită fără capac.Mașina a gemut puternic. Dl.Voiosu a coborât zdruncinat,a
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
o găsi Înghețată Împreuna cu oile sale. LUPUL (altă variantă) Pe când Sâmpetru era cioban și umbla cu oile la pășunat, el avea un tovarâș de ciobănie pe care Îl chema Lupu. Pe Lupu nu prea Îl cunoștea bine, dar un gospodar de prin munții Moldovei i-l aduse la stână, să-i fie de ajutor. De ajutor nu i-a fost, căci Lupu se ținea scai de belele, ori belele se țineau scai de el.Lupu vroia bucata cea mai mare
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
să crească băiețelul pe care Îl aveau. Pe patul de moarte el promise femeii că va avea mare grijă de copilul lor. Omul acela, pentru a câștiga cinstit o bucată de pâine, mergea la pădure, tăia lemne și le vindea gospodarilor de prin sate. De dimineață până seara, oriunde se ducea și orice făcea, lua copilul cu el, ca să-l aibă mereu În preajmă să-l păzească să nu i se Întâmple ceva rau. Să nu uit să vă spun că
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
economie mai dezvoltată, ridicarea gradului de instrucție și de cultură. După naționalizarea mijloacelor de producție de la 11 iunie 1948, a început cooperativizarea forțată a agriculturii, prin înființarea unor întovărășiri agricole la Heci, în anul 1949, unde președinte a fost un gospodar de frunte al satului, Dumitru Cană; a doua întovărășire agricolă a fost înființată la Lespezi și condusă de Ioan Curcă. A urmat înființarea C.A.P. Lespezi, în 1962, prin unirea celor două întovărășiri. Sediul s-a stabilit la Lespezi, peste
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
la una dintre fiice. Primăria construită în 1929 avea să fie inaugurată la 11 noiembrie 1933, în timpul mandatului de primar al lui Gheorghe - zis PițuPopovici, în timp ce viceprimar era Gheorghe Slătineanu, zis Palmașu, primul fiind mare moșier, al doilea un bun gospodar din Heci. Alți primari de dinainte de 1989: - Constantin Surlea din Lespezi; - Dumitru Oprea (n. 1890) din Lespezi; - Gheorghe Popa, din Hârtoape, în timpul căruia s-a dărâmat coșul de fum al fabricii de sticlă; - Sofronia, din Bursuc Deal; - Buhăianu din Pașcani
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și 14 ani, 50 de salariați, 450 ocupați în agricultură, 7 șomeri și 90 navetiști, inclusiv elevi. Forma satului este alungită, pe mai multe străzi paralele, textura regulată, iar ca structură este un sat de tip adunat (concentrat). Familii de gospodari ai satului: Jugrin, Turcu, Vatamanu, Paladi, Grigoraș, Postelnicu, Jora, Ursu, Acatincăi. V.S. 2.3.3. BURSUC VALE Este așezat în Lunca Siretului, în SE centrului de comună, în stânga căii ferate București Suceava și deservit de Halta Sodomeni (Lunca Siretului). Este
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
locuitori, 74 de gospodării, 40 de pensionari, 30 de copii intre 0 și 14 ani, 20 de salariați, 45 de ocupați în agricultură, 5 șomeri și 30 de navetiști. Satul are o forma liniară regulată și structură adunată. Familii de gospodari: Nemțanu, Partin, Eniu. V.S. 2.3.4. DUMBRAVA (Fotin Ionescu) Este așezat în SE comunei Lespezi, pe Valea Siretului. Este deservit de D.C. LespeziVânători și de gara Lespezi, situată la 5 km. Cu toate că aici s-au descoperit urme de așezări
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de tip răsfirat. În 2002, avea 768 de locuitori, 262 de gospodării, 130 de pensionari, 90 de copii între 0 și 14 ani, 30 de salariați, 400 de persoane ocupate în agricultură, 15 șomeri și 85 de navetiști. Familii de gospodari: Chiriacescu, Apostol, Crețu, Gheorghică, Petrescu. V.S. 2.3.5. HECI Heci - sat așezat în partea de vest a comunei Lespezi, la vărsarea pârâului Trestioara în Siret, pe terasa medie și terasa de luncă a râului. Este o așezare veche, atestată
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
1864 - sat în comuna Heciul; - 1871 - sat în comuna Lespezile; - 1892 - înglobează satul Bodești, include și satul Diudiul; - 1894 - satul Heci avea 354 de case, 1376 de locuitori (din care 34 de israeliți). Avea 393 de contribuabili. Locuitorii erau bunișori gospodari. Vatra satului avea 43 de fălci. Moșia era proprietatea statului, fostă a Mănăstirii Probota, cu o suprafață de 1163 de fălci din care 803 fălci cultivabil, 200 de fălci de pădure și imaș, 100 de fălci fânaț și restul mlaștini
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de locuitori, 361 de gospodării, 265 de pensionari, 170 de copii, 150 de salariați, 550 de persoane ocupate în agricultură, 10 șomeri, 90 de navetiști. Forma satului este alungită pe mai multe străzi paralele, cu textură și structură regulată. Dintre gospodarii satului menționăm familiile Toma, Butnaru, Străchinaru, Oprea, Bitter, Gordin, Ionică, Prisăcaru, Caba, Airinei, Pintileasa, Boldea, Tihan, Nicanov. V.S. 3. ECONOMIA COMUNEI LESPEZI 3.1. RESURSE NATURALE Structura geologică a zonei formată din depozitele sarmațianului inferior și mediu (marne, gresii, argile
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
satul Heci, sat care a depășit 600 de ani ca vârstă și este cunoscut pentru obiceiurile de Anul Nou; satul Lespezi, fost târg, datorită târgurilor săptămânale și a bâlciurilor anuale atrage un număr important de turiști din zonă. Pentru viitor, gospodarii comunei trebuie să se preocupe ca toate satele să fie mai îngrijite, iar centrul satului Lespezi să arate ca un adevărat orășel. Atât centrul cât și zona Oborului să fie dotate cu unități comerciale civilizate și spații de parcare, care
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
a intrat în învățământ, iar din 1 septembrie 1918 a ocupat postul de director la Școala de băieți din Heci, funcție deținută până în august 1943, când a predat conducerea învățătorului Vasile Șeremet. Toate inspecțiile școlare au evidențiat calitățile de bun gospodar, de pedagog desăvârșit care a știut să atragă părinții și elevii în realizarea unor lucruri deosebite, cum ar fi: construirea Școlii de fete, înființarea unui atelier de tâmplărie, dotarea bibliotecii școlare care avea în anul școlar 1932-1933 peste 4000 de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
un bun slujitor cu voce de argint, cuvântător trăitor, foarte popular printre concetățeni, vestit printre credincioșii din satele alăturate, după cum îl caracterizează părintele Mihai Mocanu, care a deținut și funcția de protopop al Protopopiatului Pașcani (1976-1980). Preotul Gheorghe Potolincă, bun gospodar, a îngrijit trei biserici. În 1970, a organizat o slujbă arhierească, cu regretatul episcop vicar Irineu, cu ocazia resfințirii, după lucrările de reparații capitale la biserica „Sfinții Voievozi”, iar la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” a ridicat o casă de prăznuire
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
definite - Valea Siretului, cu elemente distincte față de zonele limitrofe. Gospodăria este o subunitate economico-socială, locul statornic al unei familii. Când tânăra familie hotăra să-și facă o casă, localiza pământul, apoi era chemat preotul pentru a binecuvânta locul și pe gospodari. Casele erau construite fie din lemn „pe furci”, fie din chirpici (amestec de pământ cu paie și apă) și cărămidă. Temelia era din piatră scoasă din Siret sau adusă din Dealul Mare Hârlău, Dealul Heciului. După ce se ridica și se
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și Gheorghe Amariei, Dumitru Crăciun (Dumbrava), Mihai Baciu, Dumitru Pascal, Vasile Pascal, Costică și Nicu Slătineanu (Palmașu), Victor Paparău (Heci), Vasile Asofiei, Turcu, Nemțanu, Scutaru (Bursuc), frații Apostol (Buda) învață această meserie și o transmit încă din tată în fiu. Gospodarii satelor, în afară de oi pe care le țin iarna pe lângă casă, mai cresc vaci pentru lapte, porci pentru carne, iepuri de casă și păsări (găini, rațe, gâște, curci, pichiri). Mai rar, se cresc albine. Cei mai cunoscuți apicultori sunt: Petrea Baciu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
colindatul, cu cântece și mesaje care anunță Nașterea lui Iisus Hristos. Copiii merg din casă în casă anunțând evenimentul, fapt pentru care sunt răsplătiți cu colăcei, fructe și bani. După miezul nopții, merg cu colinda mare, însoțiți și de muzică, gospodarii satului. Cele mai cântate colinde sunt: O, ce veste minunată, Trei păstori, iar colinda mare se numea Ia sculați voi, boieri mari. În satul Heci copiii merg „cu Moș Ajun”. Sunt șase personaje: Moș Crăciun, 3 păstori și 2 îngeri
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cu mărgele de toate culorile. Pe cap, poartă un chipiu roșu cu pană de păun. La cingătoare, poartă săbii de lemn pe care le bat după o melodie cântată de fanfară (muzica). În partea a doua a reprezentației din curtea gospodarului, turcii dansează cu gazda și alte fete din sat. La sfârșit, muzica mai cântă o melodie alertă pentru alaiul care însoțește capra și roșiorii format din căldărari, babă, moșneag, drac. Obiceiul este ca această formație să înceapă reprezentațiile în Ajunul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
localitate mică și aproape contopită cu Lespezi, nu are local propriu pentru activități culturale, în acest scop folosindu-se sala de festivități a școlii tip „Spiru Haret”. În acest local, profesorul Petru Jugaru, directorul școlii, organiza serbări cu elevii și gospodarii din sat. A pus în scenă piese de teatru ca Un moldovean la București - locul I pe Moldova; Tache, Ianche și Cadâr; Păcală și Tândală la târg, în care actori erau tineri și familii căsătorite. Îi amintim pe Petru Paschevici
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Politehnicii din Iași, după care a fost repartizat la „Kosarom” Pașcani, unde din 1999 ocupă funcția de director economic. A.R. MARANDA HÎRHUI ( Georgeta Rotaru) - inginer constructor Născută la 30.06.1948 la Buda - Lespezi, județul Iași, în familia de gospodari Gheorghe și a Marghioala Rotaru. Ca și ceilalți doi copii ai familiei (o fată și un băiat), primește o educație aleasă, în spiritul dragostei față de oameni, față de muncă și față de valorile tradiționale. Școala primară a urmat-o în satul natal
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
vitejie din al doilea război mondial; Ioan Hreamătă, un preot cu har, care a slujit în biserica din satul Heci aproape 40 de ani. Învățătorul Mircea Hreamătă s-a căsătorit cu Antoaneta Cleopatra Gheorghiu, fiica învățătorilor Dumitru și Ana Gheorghiu, gospodari și intelectuali de frunte ai satului. Familia Mircea Hreamătă a avut doi copii, pe Nicolae și pe Mariana, ambii ingineri în industria ușoară stabiliți la Piatra Neamț. Căpitanul în rezervă Mircea Hreamătă a fost comandant de pluton, comandant de companie de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
soția sa, profesoară de limba română, în calitate de director, a contribuit la construcția noului local de școală din Lespezi, inaugurat în 1978. Vasilica, fiica lor, este învățătoare, funcționând la Școala Nr.6 Pașcani și Școala Mircești. Bun mânuitor al cuvintelor și gospodar recunoscut, Gheorghe Toma a fost, pe rând:director la școlile din Topile, Buda , Lespezi; - director de cămin cultural la Lespezi; - primar al comunei Lespezi. În discuțiile despre propria biografie dovedește însă o modestie deosebită și doar privirea caldă, zâmbitoare și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
din baie și domnul Nakai a aruncat-o peste stiva în flăcări. Însă lemnele ardeau atât de tare, încât ne era imposibil să stingem focul astfel. Am auzit voci în vale. — Incendiu! Arde vila! Ne-am trezit imediat cu patru-cinci gospodari sărind în ajutor. Au doborât gardul ca să ajungă mai ușor la gura de irigație, au umplut găleți cu apă, una după alta, și le-au dat din mână-n mână. Au reușit să stingă focul în câteva minute. Dacă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
omenești cum numai un dascăl o poate face. Cartea este formată dintr-o înlănțuire de scene, ce se petrec într-un univers aparte, în care apare nepotul, copilul atent la detalii și neobișnuit. Bunicul este întruchipat de bătrânul sfătos, bun gospodar, care își tratează copacii din livadă ca pe niște prieteni. Cartea cu titlul de mai sus este valoroasă atât din punct de vedere stilistic prin folosirea personificărilor, epitetelor și metaforelor,cât și din punct de vedere didactic. Copiii o pot
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
cum livada înflorită mai ieri, azi își pârguiește poamele la soare. Ici-colo cireșele zâmbesc printre ramurile mulțumite de greutatea lor. Dar ce-i asta? În vârful cireșilor au apărut niște arătări cu haine și căciuli, cu rochii și batice asemănătoare gospodarului și gospodinei care au îngrijit până acum livada. La început graurii s-au speriat și au zburat mai departe. Mai ales dacă bătea vântul se auzea un zgomot sinistru provocat de mișcarea sacilor de plastic așezați pe vârfurile cireșilor. Acum
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
unde câte un liniștit gospodar își rânduiește proviziile pentru iarnă, cu sorturile și în cantitățile pentru o sută de zile. Văzurăm, la televizor, cel care ține astăzi locul ghicitului în cărți, pasențelor, ghicitului în cafea, în palmă etc, un înzestrat gospodar, foarte priceput în ale agriculturii și mișcării de bani, cum i se aduceau lăzile cu caltaboși, cum se făcea comanda pentru o sută de litri de palincă. Era vorba și de un vițel, de un purceluș, pentru împăratul, cum sunau
Înaltele Toamne by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9092_a_10417]