1,645 matches
-
Melania să opineze într-o bună zi, în timp ce încerca să se concentreze pe un studiu profund, ca orice studiu referitor la credințele popoarelor din vechime, că ea nu se va încadra niciodată în plutonul gospodinelor sociabile și joviale, ca orice gospodine. Aspect care nu o neliniști câtuși de puțin. Totuși, așa, într-o doară, își zise că dacă ea, Melania, Doamne ferește, ar fi să dea ortul popii, ăștia nici nu ar găsi-o decât după cine știe cât timp, după miros. Melania însă
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
rătăci fără sens în viață. Păsările, aidoma multor alte vietăți ne însoțesc în drumurile noastre, fiindu-ne chiar de ajutor. Nu odată, nerecunoscători, noi le punem capăt zilelor din diverse pricini... Omul bun își face viața frumoasă și nevasta harnică gospodină-n casă. La vreme de criză bocesc nechibzuiții care până mai ieri și-au făcut de cap, întinzându-se mai mult decât îi ține plapuma. Nu te-ai îngrijit toamna de cămară, n-ai ce căuta în ea și rabdă
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
cu dinți mari, de veveriță, după ce și-a băgat restul În buzunar. — Am și picioare, i-a zâmbit galeș femeia, iar Vasile s-a Înroșit și a ieșit grăbit din cofetărie. — Asta Îmi trebuia acum, să mă invite la amor gospodinele. Dacă aș fi fost Într-adevăr bărbat... Dar nu sunt. Râsul pe note Înalte al vânzătoarei se auzea din stradă, același râs pe care Îl remarca ori de câte ori se ducea la nunți sau la alte petreceri cu ai lui, „nechezatul de
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
și imediat m-am râs, am ieșit și am reluat treaba. Dacă nu muncesc, mor. EA: Și eu muncesc, fac mâncare, șterg praful, la mine e luna. EL: A ești din clasa „linge praful”. EA: Ia nu te obraznici, sunt gospodina, pun prinsoare că la tine e noroi în baie. EL: Ai pierde. E ordine. Eu am o educatie militară și sunt foarte organizat, tipicar de te scot din sărite cu obiceiurile mele de aia și ex cred că îi venea
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
unor porci, plutește pe deasupra tarabelor un pătrunzător sentiment de vechi, iar fotograful nostru (clic, clic...) trage concluzia greșită că totul arată ca și cum s-ar fi așternut praful în straturi din ce în ce mai groase, oră după oră, zi după zi, nederanjat de mâinile gospodinelor harnice, iar cei de la protecția sanitară ar fi uitat dintr-o dată să mai vină în control. Ba chiar se întreabă dacă nu cumva organizatorii au adus și praf, cu basculantele, înainte de începerea spectacolului... Ajunse, într-un final, la concluzia deloc
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
se Întâmplă cu plantele cele verzi care creșteau și se infrățeau și se Întindeau ca un lan unduios În bătaia vântului. Ce se Întâmplase? Din pâinea pe care o Îngropase hoțul, Încolți o nouă plantă, numită grâu, din boabele căreia gospodinele să facă multă pâine așa Încât nici un copil să nu mai sufere vreodată de foame. Șeful de post făcu un semn din cap dulăului, iar acesta Începu să sape și să scormonească, scoțând din groapă pâinea furată. Și uite așa hoțul
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
să vâneze averea fetei.Când veneau În pețit, ei erau cu ochii mai mult la zestre decât la fată. Mama fetei o dojenea și Îi spunea că era normal ca un bărbat să ia de nevastă o fată vrednică și gospodină. Îi mai spunea că era bătrână, mâine poimâine va Închide ochii și tare ar vrea să o știe așezată la casa ei.Ba, ar vrea să apuce ziua În care va ține nepoțeii În brațe.Mama o sfătuia să fie
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
luă direct: Petre, după delicioasa ciorbă de zarzavat, să nu-mi spui că tot tu ai făcut cozonacii și păștile. Tată, interveni și Ana. Ouăle au ieșit foarte frumos. Tu le-ai vopsit? Cozonacul și păștile le-am primit de la gospodinele din sat. Ouăle eu le-am vopsit, uite aici dovada și-și arătă palmele încă pătate în 5 culori. Seara s-a prelungit în voie bună și a doua zi îi așteptau noi surprize. Dimineață, Petre aducându-și aminte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
n-a venit cu "mâna goală", așa că, introducerea fiind bine făcută, Petre își expuse propunerile: Domnule director Friederich așa îl chema produsele astea pe care le cunoașteți, și mă bucur că le apreciați, sunt produse naturale, pregătite pentru casă de gospodinele din satul Bucura, un sat de oameni gospodari, așezat sub poala pădurii, lângă Văleni. Acolo m-am stabilit și eu de ceva vreme și vreau să ajut oamenii, fiind cinstiți și harnici. O să înjghebăm un atelier pentru producția de mobilier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
rămas și el câteva zile, apoi și-a luat sacul de marinar, plecând la Constanța, Alice se pregătea de începerea facultății... Camelia, care își terminase de mult săptămânile de concediu, își începu serviciul la Policlinică, dar și pe cel de gospodină. Ana era deja, din nou, școlăriță și, în afară de școală și lecții, se ocupa să-l obișnuiască pe Pic cel mic cu viața de orășean, respectiv program, disciplină și în general "bune maniere", ceea ce, pentru bietul de el, era cam mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
pe paturi puneau cuverturi subțiri (făcute din macaturi), pe pereți ștergare, pe mese fețe de masă, toate având un caracter decorativ. Pe patul din camera cea bună (sufragerie) se așezau toate țesăturile una peste alta, plapumele și pernele, formând zestrea gospodinei. Portul popular Climatul cu ierni aspre și veri călduroase i-a obligat pe săteni să-și facă haine groase iarna și cât mai ușoare vara. Aceste haine sunt utile, dar și frumoase, apărându-i pe oameni de friguri și de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de crizantime.” - zahăr „Ca zahărul să cii dulce, Pe unde soarta te va duce. Să cii bună, omenoasă Și la suflețel, miloasă.” - boabe de grâu „Și să ai și multe grâne Să cii bună ca o pâine, Să cii bună gospodină, Să rodești ca o grădină.” - Biblia (sub covățică) „Și să ai copchii frumoși Cu credință să îi crești, Să ții minte toată viața Ca sara și dimineața Să te rogi și să te-nchini Și să cazi și în genunchi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
anume de la alegerea pețitorului până la împacare și se disting trei etape: logodna, nunta, obiceiurile de după nuntă. Nunta presupune un proces de înstrăinare, de trecere dintr-o stare în alta, de la cea de fecior/fecioară la cea de bărbat gospodar/nevastă gospodină. În perioada premăritală se produce o inițiere a tinerilor, și anume să iasă la joc, să aibă o găteală anume. Fetele trebuiau să și dovedească hărnicia, iar flăcăii practicarea unor meșteșuguri. Se săvârșeau și unele vrăji în seara ajunului Anului
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
voie să măture și să scoată gunoiul din casă, să se pieptene sau să împrumute ceva din casă. La Dumbrava, flăcăii umblau cu colindatul la case cu fete mari și tocmeau muzica pentru horele de la sărbătorile de iarnă. Până la Crăciun, gospodinele pregăteau turtele cu julfă, lucru care se întâmplă tot mai rar. Julfa este făcută din sămânță de cânepă sau bostan (dovleac), pisată în chiuă sau mașină de măcinat cafea. Sămânța bătută se înmoaie în apă caldă, se trece prin sită
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pune la icoană; - Săptămâna Patimilor (Mare) - denii;Participarea la Prohodul Domnului (în Vinerea Mare); - Învierea Domnului Iisus Hristos, păstrarea lumânării, bucate tradiționale: ouă roșii, pască, cozonac, miel; - Participarea la a doua Înviere. - Sărbatoarea celor 40 de Sfinți (9 martie), când fiecare gospodină împarte colăcei în forma de 8, unși cu sirop de zahăr sau miere și presărați cu nucă. Se beau 40 de pahare cu vin, câte unul pentru fiecare sfânt. În această zi se fac focuri pentru a goni iarna și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
găsit un fir de păr, a negat. — Poate am sărat-o prea tare, am zis eu. Dimineață am pregătit consommé de mazăre dintr-o conservă americană pe care o găsisem printre provizii. Nu prea aveam încredere în talentele mele de gospodină. — Ai preparat-o foarte bine, mă asigură mama, serioasă. Apoi a mâncat cu mâna niște găluște din orez înfășurate în plante de mare. Nu mi-a plăcut niciodată micul dejun și nu mi se face foame înainte de ora zece. Azi-dimineață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
o jumătate de ceas, am intrat în sat. Era încă puțină lumină. Femei îmbrobodite ne întâmpină cu priviri curioase, îi aruncau lui Stancio câte o întrebare, la care el răspundea, ca totdeauna, în doi peri. La crâșmă oameni bătrâni și gospodine grăbite se înghesuiau să cumpere vin pentru praznicul cel mare de a doua zi. Am făcut la stânga pe o ulicioară. - Mai e mult? - Tucă! mi-a răspuns Stancio, împingând cu umărul o portiță într-un gard de nuiele. Am văzut
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
și structura oamenilor obișnuiți: bărbați și femei ducându-și viața la flacără mică, în perioada interbelică sau în socialism. Mici funcționari terorizați de șefi, luptători comuniști aflați la pensie, o farmacistă pensionară, o fată acrită de singurătate și neîmpliniri, multe gospodine sfârșite, aproape consumate de obligațiile casnice și profesionale, o dactilografă îndrăgostită de Intelectualul căruia îi bate la mașină opera, o corectoare fascinată de personalitatea Scriitorului, femei bătrâne, singure, decrepite și câte un "cap de familie" cu chef de băuturică și
Cum ne trece viața by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9916_a_11241]
-
fiindcă o parte din povestiri sunt la persoana întâi, asumat subiective, personale stilistic. E limpede că în multe dintre texte se răsfrâng, într-un fel sau altul, experiențe biografice ale autoarei, dispuse în "dosare" separate (nepoată, fiică, soție, mamă, rudă, gospodină, confidentă, colegă, corectoare, scriitoare...), dar învălmășite în fluxul vieții și al ficțiunii. Acest personaj fără majusculă exponențială, eroic prin stoicismul lui diurn, este figura tipologică preferată a Adrianei Bittel. Conturul său e mai fin în prozele ce respiră aerul interbelic
Cum ne trece viața by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9916_a_11241]
-
înflorită mai ieri, azi își pârguiește poamele la soare. Ici-colo cireșele zâmbesc printre ramurile mulțumite de greutatea lor. Dar ce-i asta? În vârful cireșilor au apărut niște arătări cu haine și căciuli, cu rochii și batice asemănătoare gospodarului și gospodinei care au îngrijit până acum livada. La început graurii s-au speriat și au zburat mai departe. Mai ales dacă bătea vântul se auzea un zgomot sinistru provocat de mișcarea sacilor de plastic așezați pe vârfurile cireșilor. Acum graurii au
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
nu prima dată - domnișoarei de la Salvare, îmi aminteau un chip cunoscut, un personaj, un prieten. Uitat? Pierdut? Abia când Dana Dogaru i-a deschis ușa - ușor iritată la vederea lui - și mai apoi - tot ea cu un aer îndulcit de gospodină cumsecade i-a adus niște "musaca", abia atunci, prin nu știu ce misterioasă conexiune, am realizat cine este Dante Remus Lăzărescu. Desigur, "îngerul trist" întâlnit de mult, cândva, pe scena atât de dragă mie a Teatrului Național din Târgu-Mureș! Erau anii '70
In memoriam - Ion Fiscuteanu - Moartea unui înger trist by Myra Iosif () [Corola-journal/Journalistic/8969_a_10294]
-
și ceapă. O încăpere anume găzduia rafturile cu sticle de vin, butelcile cu țuică. Pe mașinile de gătit - cu lemne, cele mai multe - se preparau dulcețurile, șerbeturile, marmeladele, magiunurile, pasta de gutui, o activitate care agita până la epuizare partea femeiească a casei. Gospodine de prima mână produceau conserve la domiciliu, umpleau borcane cu zacuscă, tocau mânătărci, murau ciuperci, într-o întrecere care le antrena onoarea. Soți grijulii aduceau acasă buteliile de porto și gin ale fabricii Zwac din Arad, lichiorurile casei Iuliu Meinl
Înaltele Toamne by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9092_a_10417]
-
te întoarce cu câteva legături de zarzavat - garantat din import - și cu un număr impar de pachețele conținând strict hrana zilei în curs e un obicei generalizat ce nu miră, necum scandalizează pe nimeni. Progresele tehnicii le-au despovărat pe gospodine de ceea ce le făcea de neînlocuit. Ele robotesc mai departe, dar prin birouri, laboratoare, fabrici, agenții, la sol, în aer și pe apă. Câte unele se lasă în voia celui mai vechi dintre instincte și nasc copii. Tot mai puține
Înaltele Toamne by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9092_a_10417]
-
trecutului secol, de mine cunoscute, în ultimele sale trei sferturi, să nu fi rămas? Au murit actanții, s-au stins obiceiurile, istoria dormitează în muzee... însă nu cu toții, nu cu toatele - și nu pretutindeni - mai ființează câteva sate, încă nepărăsite, unde gospodinele trebăluiesc, înainte de a lua drumul Spaniei, orășele din Nord, unde câte un liniștit gospodar își rânduiește proviziile pentru iarnă, cu sorturile și în cantitățile pentru o sută de zile. Văzurăm, la televizor, cel care ține astăzi locul ghicitului în cărți
Înaltele Toamne by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9092_a_10417]
-
e radical mai mult și mai semnificativ. Teodor îl cunoaște pe Ion, și, o dată cu el, pe toți "marii preoți", bine ierarhizați, ai cultului de care maseurul ascuns în munți se bucură. Directori de fabrici, inculți dar recunoscători, aflați la tratament; gospodine ciomăgite seara de soții dipsomani și geloși; doctorițe nimerite din greșeală în fundul de lume; primari corupți până-n măduvă: toți se supun misteriosului orb, toți își umplu timpul citind pe rupte în fața câte unui reportofon, spre mulțumirea sau critica aspră lui
Un final românesc by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9115_a_10440]