15,784 matches
-
șale și chiar cei tineri, după o zi de muncă, au mersul deșălat. Ei merg greu și nu se pot îndrepta, trunchiul corpului rămânând ușor aplecat înainte. În spatele secerătorilor vin legătorii. Legătura de snop se face din două mănunchiuri de grâu, smulse cu rădăcină și prinse în două noduri, mai întâi unul cu rădăcinile, pus pe pământ și călcat cu talpa piciorului și al doilea făcut cu spicele, să strângă snopul. Snopii se așează în trei rânduri suprapuse, de câte patru
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/Sandu_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
plânge, bâzâit de muște, într-o copaie la umbra de sub car. În sat există o singură secerătoare-legătoare, trasă de cai, ce leagă snopii cu târsă, o sfoară special fabricată și cumpărată de la prăvălii. Cu această mașinărie nu se seceră decât grânele fraților Ionică și Traian Ciobanu, porecliți Barbăneagră, a căror proprietate este. Sezonul secerișului fiind prea scurt, ea nu poate fi folosită și de alte familii. Anul trecut, Alexandru și Eugen fuseseră trimiși de mama lor să jumulească grâul cu rădăcină
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/Sandu_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
seceră decât grânele fraților Ionică și Traian Ciobanu, porecliți Barbăneagră, a căror proprietate este. Sezonul secerișului fiind prea scurt, ea nu poate fi folosită și de alte familii. Anul trecut, Alexandru și Eugen fuseseră trimiși de mama lor să jumulească grâul cu rădăcină. Fusese un an secetos și paiul fiind scurt, dacă ar fi fost secerat nu mai putea fi legat în snopi. În fiecare dimineață ei luau într-o sticlă lapte de bivoliță și mălai cernut, înhămau caii la ghioci
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/Sandu_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
ar fi fost secerat nu mai putea fi legat în snopi. În fiecare dimineață ei luau într-o sticlă lapte de bivoliță și mălai cernut, înhămau caii la ghioci și dădeau bice să ajungă la cele două pogoane cultivate cu grâu, situate la extremitatea estică a pădurii Lamba, nu departe de schela topografică ce marchează altitudinea de nouăzeci și cinci de metri față de nivelul mării. Jumuleau ei grâu până ce li se făcea foame. Atunci aprindeau focul sub pirostrii și făceau în
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/Sandu_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
la ghioci și dădeau bice să ajungă la cele două pogoane cultivate cu grâu, situate la extremitatea estică a pădurii Lamba, nu departe de schela topografică ce marchează altitudinea de nouăzeci și cinci de metri față de nivelul mării. Jumuleau ei grâu până ce li se făcea foame. Atunci aprindeau focul sub pirostrii și făceau în ceaun un pui de mămăligă, după care fierbeau tot în el laptele pe care îl turnau în străchini. După ce frații se ospătau bine, nu mai aveau chef
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/Sandu_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
maică așa devreme? îi întreba de fiecare dată mama lor. - Am obosit, răspundea unul dintre feciori. La un astfel de argument, Florica n-avea sufletul să-și mai certe fiii. După trei zile de chin ei nu reușiseră să jumulească grâul nici de pe o jumătate de pogon. Lui Traian Ciobanu, ce se întorcea într-o nămiază de pe Burnaz, i s-a făcut milă de copiii nașului său și a băgat cositoarea în lanul lor, terminând lucrarea într-un ceas. Anul trecut
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/Sandu_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
lor, terminând lucrarea într-un ceas. Anul trecut, alde Barbăneagră, din cauza paiului scurt, nu putuseră folosi secerătoarea-legătoare. Din aceiași cauză nici Eugen și Alexandru n-au putut strânge în grămezi toate spicele, paiele scăpând printre coarnele de fier ale furcelelor. Grâul treierat a fost predat integral la silozul din Smărdioasa, acoperind mai puțin de un sfert din cota impusă de Sfatul Popular Comunal. Florica Bălan nu avusese din ce să facă covrigul tradițional. Este obiceiul ca din făină de grâu nou
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/Sandu_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
furcelelor. Grâul treierat a fost predat integral la silozul din Smărdioasa, acoperind mai puțin de un sfert din cota impusă de Sfatul Popular Comunal. Florica Bălan nu avusese din ce să facă covrigul tradițional. Este obiceiul ca din făină de grâu nou să se face un covrig mare. Se împletește coca în formă de roată, se coace în țest, apoi covrigul este împodobit cu flori, stropit la fântână cu apă proaspătă pentru cinstirea noii recolte și se rupe în bucăți, dându
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/Sandu_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
coca în formă de roată, se coace în țest, apoi covrigul este împodobit cu flori, stropit la fântână cu apă proaspătă pentru cinstirea noii recolte și se rupe în bucăți, dându-se câte una fiecărui membru al familiei. Cum tot grâul fusese predat la stat, Bălanii, ca multe alte familii din sat, n-au mai gustat pâinea nouă. http://sandu-d-barbu.ro/index.php?option=com content&view=article&id=49&Itemid=56 Referință Bibliografică: Lumea Burnazului -- Sandu D. Barbu / Sandu Barbu : Confluențe
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/Sandu_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
făcut diverse experimente și a ajuns să combine peste 40 de plante medicinale ca să ajungă la gustul dorit. Celebra băutură bologneză a fost creată în cinstea prințesei Elena de Muntenegru. 3. Vodka rusească Stolichnaya este distilată de patru ori din grâu și secară. Este amestecată cu apă artesial din regiunea Kalingrad și se filtrează prin cuarț, nisip, cărbune și țesături înainte de îmbuteliere. Își are originea într-un depozit de Stat din Moscova, ce a fost deschis în 1901 de către autorități pentru
5 povești din spatele a 5 branduri de băuturi by http://www.zilesinopti.ro/articole/14455/5-povesti-din-spatele-a-5-branduri-de-bauturi [Corola-blog/BlogPost/100639_a_101931]
-
noastră, după moarte. În vremuri ce-mi par demult apuse, amintirile aveau un loc precis, palpabil (într-un sertar) și puteau fi împărtășite în condiții clare și bine delimitate în spațiu și timp - răsfoind fotografii de familie sau prin viu grâi, la o poveste. Astăzi, memoria vie a celor plecați dintre noi poate călători aici și acum într-o secundă, dinspre și înspre mii de necunoscuți. De la Mark Zuckerberg încoace, Facebook a transformat zidul chinezesc dintre vii și morți într-o
Dacă ai avea 3 milioane de dolari, i-ai da acestui om să te facă nemuritor? by https://republica.ro/daca-ai-avea-3-milioane-de-dolari-i-ai-da-acestui-om-sa-te-faca-nemuritor [Corola-blog/BlogPost/338493_a_339822]
-
Toate Articolele Autorului Când poeții scriu Când poeții scriu, pământul tace Ascultându-și liniștea, cuminte Și vibrând de focul din cuvinte, În poeme prinde-a se preface. Cand poeții scriu, florile cântă Murmur lin, senin, prelins pe câmpuri, Leagănă-se grâul rânduri, rânduri, Ca și-atunci când vântul îl frământa. Cand poeții scriu, se-oprește timpul, Stelele se-mbracă pentru baluri Și în ceruri se deschid portaluri. Îngerilor le sporește nimbul. Cand poeții scriu, clădesc istorii Despre lumi de dincolo de spații, Versul
CÂND POEȚII SCRIU de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1476394756.html [Corola-blog/BlogPost/380089_a_381418]
-
SEAMĂ Autor: Alexandru Mărchidan Publicat în: Ediția nr. 2252 din 01 martie 2017 Toate Articolele Autorului deocamdată pe cale ori în luptă cu fel de fel de gheonoaie deocamdată rezemați pe pământ ca picăturile de ploaie căutăm să dezrobim pe dinlăuntru grâul semănat cândva să le vedem pe toate-așa cum trebuie ar trebui să încercăm să creștem tot mai mici dar toate-n vremea lor își vor afla răspunsul cât despre mine nu-i prea mult de zis în drum și
DARE SE SEAMĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1488367231.html [Corola-blog/BlogPost/376591_a_377920]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > GEAMANTANUL CU VISE FRUMOASE Autor: Dorina Stoica Publicat în: Ediția nr. 1617 din 05 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Geamantanul cu vise Când grâul se coace mă îndragostesc de păsări, de flori și de ape de oameni de gâze de zori de tot și de toate! Când soarele-ncălzește pământul toți macii câmpului spre el zâmbesc de soare, de lună de stele de toate
GEAMANTANUL CU VISE FRUMOASE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1433509962.html [Corola-blog/BlogPost/379738_a_381067]
-
tot ce-i prea strâmt, prea dur, mizer. sunt călător, și drum, și zdreanța, ce-atârnă-n ram sau gard de fier. o casă mă primește-n ziduri. s-a construit și năruit. pe masă pâinea e amară. uscată-n glas de grâu uimit. m-asculți mereu, copil de visuri! prin cerul meu, în cerul tău, un ciocănit pare ispită. sunt surd și orb de-acum... sunt. eu. Referință Bibliografică: sunt.eu / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 431, Anul
SUNT.EU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Sunteu_anne_marie_bejliu_1331046615.html [Corola-blog/BlogPost/348390_a_349719]
-
banii, nu aurul, ci pământul. Dacă omul avea pământ, nu murea de foame, și după cum muncea, așa trăia. Și oamenii munceau din greu, iar Dumnezeu îi binecuvânta cu de toate. Nu aflai gospodar să nu aibă în casă belșug de grâu, porumb, fasole, ouă, brânză, lapte și dulcețuri. Și atât erau de îndestulați, încât în Sâmbăta morților, când venea vremea să dea de pomană la vreun sărac, ca să fie mai primit, n-aveau cui da, că toți trăiau bine. Oamenii se
„SĂ NU NE RĂZBUNAŢI! – MĂRTURII DESPRE SUFERINŢELE ROMÂNILOR DIN BASARABIA”, CULESE, ADUNATE ŞI ADNOTATE DE MONAHUL MOISE, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA IULIA, 2012, 355 PAGINI? de STELIAN GOMBOŞ în ediţ by http://confluente.ro/Recenzie_sa_nu_ne_razbun_stelian_gombos_1395299500.html [Corola-blog/BlogPost/360261_a_361590]
-
și mai-mari ai satului care refuzau să colaboreze cu ocupanții. Mai apoi, după anul 1944, când sovieticii au revenit, pentru colectivizarea forțată a fost provocată foametea din anul 1946. Oamenii mureau de foame, își vindeau bunurile pentru un pumn de grâu și tăiau animalele din curte, încât ajungeau să ceară intrarea în colhoz. Și parcă nu era îndeajuns pentru asupritor. Cei care refuzau colectivizarea erau deportați. Familii întregi, inclusiv copii de toate vârstele și bătrâni, erau luate de acasă, obligate să
„SĂ NU NE RĂZBUNAŢI! – MĂRTURII DESPRE SUFERINŢELE ROMÂNILOR DIN BASARABIA”, CULESE, ADUNATE ŞI ADNOTATE DE MONAHUL MOISE, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA IULIA, 2012, 355 PAGINI? de STELIAN GOMBOŞ în ediţ by http://confluente.ro/Recenzie_sa_nu_ne_razbun_stelian_gombos_1395299500.html [Corola-blog/BlogPost/360261_a_361590]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > MAGDALENA BRĂTESCU - FIINȚA VERBULUI LIRIC Autor: Magdalena Brătescu Publicat în: Ediția nr. 1516 din 24 februarie 2015 Toate Articolele Autorului A FI A fi bobul de grâu ce moare-n pâine, A fi idila cotidiană ce de rutină nu se teme, parfum al tinereții veșnice cu buze moi și patul cald, A fi condeiul ce nu se rușinează de-al foii albe ogor, A fi un simplu
FIINŢA VERBULUI LIRIC de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_bratescu_1424755151.html [Corola-blog/BlogPost/375155_a_376484]
-
Cu deosebită prețuire Toamnă M-aș face toamnă aurie, Cu crengile la pământ, Legănata doar de vânt. Și aș pune lacrima, Să ude grădină Ta. Frunzele le'as pune-n ie, Dorul meu să nu mi-l știe.... Aș înmulți grânele Si-as umple hambarele! În livezi gutui și pere Aș umple cu drag panere. Peste câmpuri auri, Spicele le-aș înmulți ! Aș pictă pi’un șevalet Roua ce-a picat pe floare Și i-a dat o sărutare, Dimineață pe
CAMELIA CRISTEA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Camelia_Cristea.html [Corola-blog/BlogPost/340336_a_341665]
-
văi adânci, câmpii și râpe, Cu vălul alb ca de mireasă Gătită e, senină și frumoasă. Mătasea fină și-a întins Peste pământul necuprins, Flori de cais și de cireș Dansează lin în univers. De sub stele, de sub flori, Va crește grâul roditor Și ghiocelul, lăcrămioara Iar vor aduce primăvara. Bine-ai venit, iarnă frumoasă Te-am așteptat din nou acasă Deși e frig și-nnourat afară, În inimă-mi e cald și vară... Referință Bibliografică: Bine ai venit, frumoasă Iarnă! / Floarea Cărbune
BINE AI VENIT, FRUMOASĂ IARNĂ! de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Bine_ai_venit_frumoasa_iarna_.html [Corola-blog/BlogPost/356388_a_357717]
-
Dragomirescu încă o frunză - sub nuc bunicul cârpind coșul găurit Locul III Cezar Ciobică Noapte la stana - între greieri și stele anii lumină Mențiune - Claudia-Ramona Codau Cină săracă- vântul mai ia miresme și de la vecini Mențiune Vasile Conioși-Meșteșanu Sacul de grâu spart - toată curtea bunicii plină de păsări Referință Bibliografica: Concursul săptămânal (199). / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 254, Anul I, 11 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamâș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
CONCURSUL SAPTAMANAL (199). de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Concursul_saptamanal_199_.html [Corola-blog/BlogPost/355843_a_357172]
-
X. BISERICĂ TRĂITĂ DEPARTE, de Nicoleta Milea, publicat în Ediția nr. 614 din 05 septembrie 2012. BISERICĂ TRĂITĂ DEPARTE Viața religioasă a românilor din Austria de Preot Dr. Nicolae DURA „Cuvintele bune comunicate prin viu grâi sau prin scris transforma puștii sufletești în grădini frumoase și bine roditoare, în fapte ziditoare” (Preot Dr. Nicolae DURA) Cartea, generatoare de noi orizonturi culturale și spirituale, îmi bucură sufletul, sub unghiul trăirilor unice și, deopotrivă, al stărilor emoționale, cu
NICOLETA MILEA by http://confluente.ro/articole/nicoleta_milea/canal [Corola-blog/BlogPost/365645_a_366974]
-
în față, așadar, o lucrare eterogena, fundamentală despre ortodoxia românească în spațiul european, respectiv la Viena, „Oraș de răspântie generoasă ... Citește mai mult BISERICĂ TRĂITĂ DEPARTEViața religioasă a românilor din Austriade Preot Dr. Nicolae DURA„Cuvintele bune comunicate prin viu grâi sau prin scris transforma puștii sufletești în grădini frumoase și bine roditoare, în fapte ziditoare” (Preot Dr. Nicolae DURA)Cartea, generatoare de noi orizonturi culturale și spirituale, îmi bucură sufletul, sub unghiul trăirilor unice și, deopotrivă, al stărilor emoționale, cu
NICOLETA MILEA by http://confluente.ro/articole/nicoleta_milea/canal [Corola-blog/BlogPost/365645_a_366974]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > ȚĂRANUL Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1674 din 01 august 2015 Toate Articolele Autorului Pe drumuri colbuite trec cirezi, Amurgu-ncet coboară peste sat, Carul cu grâne intră în ogradă, Lumina-și frânge ultimul oftat. Opaițul vechi mijește la " ferești ", Pe masă mămăliga-i aburindă, Ritualul sacru, simplu și străvechi, Se derulează, de vecii, în tindă. Blând, mângâie un creștet de copil, I-alintă pe-ăi bătrâni
ŢĂRANUL de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1438450623.html [Corola-blog/BlogPost/371892_a_373221]
-
pomii-n strai curat Și-o poveste dac-ar vrea Să spună de Pruncu-Împărat. -Ce poate face-o rândunică? -Să ne aducă primăvara, În suflet o speranță mica Parfum de pomi în floare,seara. -Ce poate face un bob de grâu? -Un bob de grâu? Să crească mare Pe o câmpie lângă râu Udat de ploi, încălzit de soare. -Ce poate face pentru tine O mamă cu-adânci simțăminte? -O mamă? În inima ei ține Blandețea,dragostea-i fierbinte. -Dar, tu
ÎNTREBĂRI de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 by http://confluente.ro/mariana_stoica_1456166283.html [Corola-blog/BlogPost/370668_a_371997]