1,047 matches
-
Acasa > Cultural > Spiritual > SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA Autor: Ilie Fîrtat Publicat în: Ediția nr. 1872 din 15 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Scurt istoric al Cercurilor culturale din Grădiștea, Vâlcea La 31 martie 1897, Spiru Haret, este numit ministru al Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice. Cu
SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1455516595.html [Corola-blog/BlogPost/369492_a_370821]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA Autor: Ilie Fîrtat Publicat în: Ediția nr. 1872 din 15 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Scurt istoric al Cercurilor culturale din Grădiștea, Vâlcea La 31 martie 1897, Spiru Haret, este numit ministru al Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice. Cu sprijinul său au fost înființate, pe lângă școli, societăți și cercuri culturale (în cadrul cărora activau echipe de dansuri populare, formații de teatru și coruri
SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1455516595.html [Corola-blog/BlogPost/369492_a_370821]
-
preotul. În 17 august 1904, se trece la o nouă reorganizare a acestor cercuri în vederea micșorări distanței dintre ele sub 10 km, dând posibilitatea unei mai bune participări a sătenilor. Așa s-a ajuns la 27 de cercuri culturale. Cercul ”Grădiștea” cuprindea 5 școli ( Tina, Grădiștea, Băești, Sinești, Slăvești) iar Președinte al acestui cerc era M. Ștefănescu de la Școala din Slăvești. Ședințele publice din cadrul cercurilor culturale se adresau populație nevoiașe a satelor și erau prezidate de către dirigintele școlii la care se
SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1455516595.html [Corola-blog/BlogPost/369492_a_370821]
-
se trece la o nouă reorganizare a acestor cercuri în vederea micșorări distanței dintre ele sub 10 km, dând posibilitatea unei mai bune participări a sătenilor. Așa s-a ajuns la 27 de cercuri culturale. Cercul ”Grădiștea” cuprindea 5 școli ( Tina, Grădiștea, Băești, Sinești, Slăvești) iar Președinte al acestui cerc era M. Ștefănescu de la Școala din Slăvești. Ședințele publice din cadrul cercurilor culturale se adresau populație nevoiașe a satelor și erau prezidate de către dirigintele școlii la care se ținea adunarea și care trebuia
SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1455516595.html [Corola-blog/BlogPost/369492_a_370821]
-
mișcărilor țărănești. S-a mers până acolo că însuși Spiru Haret a fost acuzat de Titu Maiorescu în parlament ca fiind principalul vinovat de mișcările țărănești prin încurajarea activității extrașcolare a învățătorilor. Această soartă a împărtășit-o și învățătorul de la Grădiștea, Ion Brătulescu ( de loc din Zăicoiu, Gorj), învățător la Grădiștea in anul școlar 1907-1908, acuzat de instigare la revoltă. După reluarea activității, cu ocazia primei adunări publice organizate de cercul cultural Grădiștea, dascălii au prezentat în fața celor prezenți teme de
SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1455516595.html [Corola-blog/BlogPost/369492_a_370821]
-
Haret a fost acuzat de Titu Maiorescu în parlament ca fiind principalul vinovat de mișcările țărănești prin încurajarea activității extrașcolare a învățătorilor. Această soartă a împărtășit-o și învățătorul de la Grădiștea, Ion Brătulescu ( de loc din Zăicoiu, Gorj), învățător la Grădiștea in anul școlar 1907-1908, acuzat de instigare la revoltă. După reluarea activității, cu ocazia primei adunări publice organizate de cercul cultural Grădiștea, dascălii au prezentat în fața celor prezenți teme de istorie și mari personalități ale timpului. Din 1911, activitatea publică
SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1455516595.html [Corola-blog/BlogPost/369492_a_370821]
-
Această soartă a împărtășit-o și învățătorul de la Grădiștea, Ion Brătulescu ( de loc din Zăicoiu, Gorj), învățător la Grădiștea in anul școlar 1907-1908, acuzat de instigare la revoltă. După reluarea activității, cu ocazia primei adunări publice organizate de cercul cultural Grădiștea, dascălii au prezentat în fața celor prezenți teme de istorie și mari personalități ale timpului. Din 1911, activitatea publică a cercurilor culturale este suspendată. Acestea erau obligate să aibă un caracter intim și să dezbată doar probleme profesionale iar adunările lor
SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1455516595.html [Corola-blog/BlogPost/369492_a_370821]
-
lor publice se transformă în serbări școlare desfășurate cu ocazia unor sărbători naționale sau de sfârșit de an școlar, cu elevii, în prezența părinților. La 24 ianuarie 1909, cu ocazia împlinirii a cincizeci de ani de la Unirea Principatelor Române, la Grădiștea au răsunat cântece naționale ( ”Deșteaptă-te, române!”, ”Doina oltenească” și ”Înainte, frați români!” ) cântate de corul școlii și acompaniate la vioară de învățătorul Ion Brătulescu. Tot cu această ocazie, a fost interpretată de elevi poema alegorică ”24 Ianuarie” cu sprijinul
SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1455516595.html [Corola-blog/BlogPost/369492_a_370821]
-
Deșteaptă-te, române!”, ”Doina oltenească” și ”Înainte, frați români!” ) cântate de corul școlii și acompaniate la vioară de învățătorul Ion Brătulescu. Tot cu această ocazie, a fost interpretată de elevi poema alegorică ”24 Ianuarie” cu sprijinul studentului la teologie din Grădiștea, Ion Roman, după care s-a jucat ”Hora Unirii”. Mai sunt consemnate serbări școlare organizate și prezentate de către școala din Grădiștea, cu ocazia unor evenimente locale sau naționale în 1893, 10 mai 1900- Ziua națională a României, etc.. Tot la
SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1455516595.html [Corola-blog/BlogPost/369492_a_370821]
-
Tot cu această ocazie, a fost interpretată de elevi poema alegorică ”24 Ianuarie” cu sprijinul studentului la teologie din Grădiștea, Ion Roman, după care s-a jucat ”Hora Unirii”. Mai sunt consemnate serbări școlare organizate și prezentate de către școala din Grădiștea, cu ocazia unor evenimente locale sau naționale în 1893, 10 mai 1900- Ziua națională a României, etc.. Tot la inițiativa lui Spiru Haret, în anul 1912 ia ființă ”Liga Deșteptarea” care își propunea, între altele, să ducă mai departe activitatea
SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1455516595.html [Corola-blog/BlogPost/369492_a_370821]
-
activitatea de îndrumare și control a activității cercurilor culturale este atribuită administratorului Casei Școalelor, ieșind de sub mâna Ministerului Instrucțiunii Publice. În anul școlar 1913-1914, ființa cercul cultural ”Oltețul”, cu sediul la Școala Pârâieni, centru la care erau arondate și școlile Grădiștea și Băești. După 1918, activitatea extrașcolara a dascălilor în cadrul cercurilor culturale a fost preluată de căminele culturale care s-au impus. Fîrtat Illie, bibliotecar Referință Bibliografică: Scurt istoric al Cercurilor culturale din Grădiștea, Vâlcea / Ilie Fîrtat : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1455516595.html [Corola-blog/BlogPost/369492_a_370821]
-
centru la care erau arondate și școlile Grădiștea și Băești. După 1918, activitatea extrașcolara a dascălilor în cadrul cercurilor culturale a fost preluată de căminele culturale care s-au impus. Fîrtat Illie, bibliotecar Referință Bibliografică: Scurt istoric al Cercurilor culturale din Grădiștea, Vâlcea / Ilie Fîrtat : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1872, Anul VI, 15 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ilie Fîrtat : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1455516595.html [Corola-blog/BlogPost/369492_a_370821]
-
voștri sunt șterse pentru ca fii tăi să nu mai știe niciodată cum au apărut ei pe acest pământ, cine le sunt strămoșii și care le sunt meritele: 1. Vechile situri arheologice sunt distruse, se construiesc șosele experimentale peste ele, Sarmisegetuza, Grădiștea, Munții Buzăului, sunt vândute sub pretextul impulsionării turismului, unor privați care habar nu au că în pământul pe care îl calcă zace istoria ta încă nedescoperită. Tu taci; 2. Elemente din tezaurul țării sunt trimise „la expoziție" în afara țării și
SCRISOARE DESCHISĂ POPORULUI ROMÂN – MESAJUL TĂBLIŢELOR DE LA TĂRTĂRIA de MARIN NEACŞU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/Marin_neacsu_scrisoare_deschisa_popo_marin_neacsu_1341834582.html [Corola-blog/BlogPost/341956_a_343285]
-
aceștia se îndreaptă gândurile și susținerea noastră frățeasca. În Șerbia de Răsărit există 154 de sate, în totalitate locuite de români, si 48 de localități mixte, precum sunt și orașele centre comunale Bor, Zaiecear, Cladovo, Negotin, Maidanpec, Jagubița, Golubaț, Velico Grădiște, Bolievaț, Ciupria, Jabari, Svilainaț, Despotovaț, Petrovaț. De aproape două secole, mare parte se identifică cu denumirea de „vlah”, insă vlahii nu sunt altceva decât români, care vorbesc graiul străbun. „Noi ne luptăm cu o manipulare istorică, aceea că, de zeci
Gând şi suflet pentru cei cărora ne adresăm () [Corola-website/Journalistic/296440_a_297769]
-
A, ap. 6, județul Covasna. 108. Gheorghe Mădălina Iuliana, născută la 7 martie 1979 în București, România, fiica lui Gheorghe Eugen și Lidiana, cu domiciliul actual în Germania, 40880 Ratingen, Berliner Platz 4, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Grădiștea nr. 14, bl. 14, ap. 62, sectorul 4. 109. Heuser Gabriel, născut la 9 septembrie 1971 în București, România, fiul lui Manea Petre și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 52076 Aachen, Gangolfsweg 1, cu ultimul domiciliu din România, București
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125110_a_126439]
-
AGROINDUSTRIALA - S.A. CĂLĂRAȘI 187. AGROINDUSTRIALA - S.A. SĂRULEȘTI 188. AGROIND TURISTICA DRAGALINA - S.A. 189. AGROINDUSTRIALA UNIREA MÂNĂSTIREA - S.A. 190. AGROMIXT BUCIUMENI - S.A. 191. AGROMIXT ROSETI - S.A. 192. AGROMIXT - S.A. CĂLĂRAȘI 193. AGROSERVCOM - S.A. CĂLĂRAȘI 194. AGROZOOTEHNICA DRUMUL SUBȚIRE - S.A. 195. AGROZOOTEHNICA GRĂDIȘTEA - S.A. 196. AGROZOOTEHNICA MIRCEA VODĂ - S.A. 197. AGROZOOTEHNICA PIETROIU - S.A. 198. CERES CIOCĂNEȘTI - S.A. 199. DAPHNES - S.A. OLTENIȚA 200. HORTICOLA - S.A. CUZA VODĂ 201. HORTICOLA - S.A. LEHLIU-GARĂ 202. INTEGRATA COMSIUN - S.A. CĂLĂRAȘI 203. LEFRUCT - S.A. CĂLĂRAȘI 204. LEGOMSEM MÂNĂSTIREA - S.A.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174748_a_176077]
-
într-o lună două să vin să caut de muncă pe aici dacă nu găsesc ceva mai avantajos la oraș. - Am vorbit cu președintele. Aici au ingineri zootehniști și nici unul nu are de gând să plece așa curând. Poate la Grădiștea sau la Dorobanțu. Este un I.A.S. la Dorobanțu care se extinde și s-ar putea să aibă post liber de inginer zootehnist. - Vom vedea, tată, peste vreo lună maximum. Mai am niște probleme de rezolvat. Sper ca totul să
COPILARIE UITATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1392449078.html [Corola-blog/BlogPost/342091_a_343420]
-
provocată de vestitele comori ascunse ale dacilor, încă bănuite a exista, după ce romanii puseseră mâna în 106 pe incredibila cantitate de peste 150 t de aur și peste 300 t de argint! Cetatea de la Căpâlna, mai izolată de grupul celor de la Grădiștea Muncelului, este amintită către sfârșitul sec. al XIX-lea de către Téglás Gàbor, care a identificat-o corect ca fiind dacică. Pentru că, până în 1919, era imposibil să fi istoric român în Austro-Ungaria, cercetările au fost făcute de istorici sau colecționari maghiari
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
pomenește de „distrugerile provocate de căutătorii de comori, trimiși aici oficial, sub comanda unui ofițer, de către fiscul austriac la începutul secolului trecut (al XIX-lea n.n.); păgubitorul (pentru știință) interes al autorităților habsburgice fusese stârnit de descoperirea întâmplătoare pe Dealul Grădiștii a unei mari comori de monede de aur”[2]. Fiind vorba de aur, era desigur un fenomen care trebuie să fi atins multe dintre cetățile dacilor, provocând siturilor distrugeri criminale în ochii unui arheolog. După 1920, interesul istoricilor români pentru
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
el, Viorel Mortu (Coman), consăteanul filosofului Vasile Băncilă, căruia Lucian Blaga îi dedicase ediția princeps a ,,Trilogiei culturii’’, finalizase o redutabilă teză de doctorat despre Povestirile Magice din mirifica lume a Bălților Brăilei, Dunării de Jos și Drumului Brăilei (spre Grădiștea prunciei marelui prozator, pe malul Buzăului). Și, parcă, nici nu mai avea rost să-l întrebe, pe maturul doctorand: ,,Vezi ce bine ți-a prins trântitul sertarului meu, de la ,,Luceafărul’’, de pe str. Ana Ipătescu 15?’’... Fugoasă, amintirea dropiei din bătaia
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-fanus-neagu-povestirile-magice-de-viorel-coman/ [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
Acasa > Impact > Istorie > NESTOR VORNICESCU SEVERINEANU ȘI DUMITRU BĂLAȘA ÎN GRĂDIȘTEA VÂLCII Autor: Ilie Fîrtat Publicat în: Ediția nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Nestor Vornicescu Severineanu și Dumitru Bălașa în Grădiștea vâlcii În ”Ctitorii mânăstirii Bucovăț. Stephan, marele Ban și fiul său Pârvu, Marele Logofăt”, articol publicat
NESTOR VORNICESCU SEVERINEANU ȘI DUMITRU BĂLAȘA ÎN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1484224354.html [Corola-blog/BlogPost/369495_a_370824]
-
Acasa > Impact > Istorie > NESTOR VORNICESCU SEVERINEANU ȘI DUMITRU BĂLAȘA ÎN GRĂDIȘTEA VÂLCII Autor: Ilie Fîrtat Publicat în: Ediția nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Nestor Vornicescu Severineanu și Dumitru Bălașa în Grădiștea vâlcii În ”Ctitorii mânăstirii Bucovăț. Stephan, marele Ban și fiul său Pârvu, Marele Logofăt”, articol publicat de Nestor Vornicescu Severineanu în revista Mitropolia Olteniei, nr. 10 din octombrie 1972, paginile 668-699, autorul încearcă să stabilească obârșia lui Sthepan, clucer și
NESTOR VORNICESCU SEVERINEANU ȘI DUMITRU BĂLAȘA ÎN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1484224354.html [Corola-blog/BlogPost/369495_a_370824]
-
Mânăstirii Bucovăț (1572). Se serbau atunci 400 de ani de la zidire. După multe cercetări de documente și studii în teren, Nestor Vornicescu Severineanu conchide că Stepan, Mare Ban al Craiovei și ctitor al acestei mânăstiri, și-ar avea rădăcinile în Grădiștea de Vâlcea. Dar acest lucru, ulterior, a fost combătut de alți autori care au găsit o altă Grădiște mai aproape și pe care i-au atribuit-o ca loc de naștere. Grădiștea de Vâlcea a mai dat Olteniei un ban
NESTOR VORNICESCU SEVERINEANU ȘI DUMITRU BĂLAȘA ÎN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1484224354.html [Corola-blog/BlogPost/369495_a_370824]
-
în teren, Nestor Vornicescu Severineanu conchide că Stepan, Mare Ban al Craiovei și ctitor al acestei mânăstiri, și-ar avea rădăcinile în Grădiștea de Vâlcea. Dar acest lucru, ulterior, a fost combătut de alți autori care au găsit o altă Grădiște mai aproape și pe care i-au atribuit-o ca loc de naștere. Grădiștea de Vâlcea a mai dat Olteniei un ban în persoana lui Hamza din marea familie a boierilor Pârâieni. Ar fi fost prea frumos ca și acest
NESTOR VORNICESCU SEVERINEANU ȘI DUMITRU BĂLAȘA ÎN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1484224354.html [Corola-blog/BlogPost/369495_a_370824]
-
al acestei mânăstiri, și-ar avea rădăcinile în Grădiștea de Vâlcea. Dar acest lucru, ulterior, a fost combătut de alți autori care au găsit o altă Grădiște mai aproape și pe care i-au atribuit-o ca loc de naștere. Grădiștea de Vâlcea a mai dat Olteniei un ban în persoana lui Hamza din marea familie a boierilor Pârâieni. Ar fi fost prea frumos ca și acest Stephan să fi fost tot grădiștean! Dar uite că n-a fost să fie
NESTOR VORNICESCU SEVERINEANU ȘI DUMITRU BĂLAȘA ÎN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1484224354.html [Corola-blog/BlogPost/369495_a_370824]