2,083 matches
-
țăran doinitor mai înstărit, îmbrăcat militărește pentru ocazia luptei, dar cu sufletul din popor. Natural, în chip discret se vede și rangul voievodal, fiindcă iubita nu este numită „mândră”, ci Doamnă, cu inițială majusculă, iar el, prințul, folosește pluralul maiestății („Grăim, Doamnă, către Tine”); la scurt timp însă, de la un vers la altul, flăcăul uită de maiestate și zice „Să-mi trimiți prin cineva...” și nu „Să ne trimiți...”, „Oastea mea...” în loc de „Oastea noastră...”, „Și să știi că-s sănătos...” în loc de
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
a activității fiecăruia dintre noi. Pot spune, chiar, că, din unele puncte de vedere, a lucra în colectiv impune pentru soți exigențe profesionale și personale mai severe decât cele specifice activității individuale. R : Aș dori să închei cu o întrebare grăită de cei mai mulți cititori și la care cu toții așteptăm răspuns: Pot spera românii din diasporă la reducerea taxelor consulare? LF : In legătură cu această problemă deosebit de sensibilă, permiteți-mi să reamintesc faptul că, în cursul anului 2012, MAE a inițiat un
Consulul României la Atena, Lucia Fătu: „Alături de cetăţeanul roman, construim imaginea externă a ţării…” [Corola-blog/BlogPost/92693_a_93985]
-
Ei sunt viitorul acestei țări. Pe ei îi privesc că pe un viitor autentic, pentru că generația mea e canapelistă, obosită, deprimata”, spune Mihaela Tatu. “Pe masura ce îmbătrânesc, încep să respect din ce in ce mai mutl vorba românească "cât trăiești, tot înveți". Căci mare adevăr grăiește... De foarte multe ori, cei mai mulți dintre noi suntem tentați să dăm din umeri a nepăsare când auzim astfel de vorbe și să mergem înainte, mai bine sau mai rău, cum ne pricepem, pe calea pe care ne-am ales-o
Liceenii bucureșteni, față în față cu modelele lor [Corola-blog/BlogPost/98763_a_100055]
-
și cel de interes local între Patriarhul Justinian Marina (ortodoxism) cu PCR și Securitatea. Cu toate că nu sunt religios am avut în familie mai mulți protopopi greco-catolici și am auzit multe despre Justinian (ce nume glorios!), care în numele lui Dumnezeu a grăit din altar: „Stalin, conducătorul Partidului Comunist, duce la îndeplinire legea istoriei, cu alte cuvinte acționează așa cum dorește Dumnezeu, motiv pentru care trebuie să ne supunem lui. Cristos este omul nou. Omul nou este omul sovietic. Prin urmare Cristos este sovietic
DIALOGURI PRINCIPIALE DESPRE CONDIŢIA RELIGIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381560_a_382889]
-
cartea? Așa cum spunea W. H.Anden- cartea este o oglindă. Când se uită în ea un măgar, nu se poate vedea un Apostol! Așa că, haide-ți fraților, hai să dăm o șansă...cărții! Continuând vorbirea despre - Dă o șansă...cărții! Grăind ademenitor Nu despre bestii ori idei animalice (C.D. Gherea) Doar despre oameni mergând pe potecile lor sinuoase cu gândurile spre bunurile lumești. Ori cum spunea O. Goga înspre amintirile ce rătăcesc în gol când bat la fereastră. Chiar, dacă visele
CĂUTĂM ... ÎNVĂŢĂM... de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381709_a_383038]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > IOAN GRĂIEȘTE... Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului În pustiu Ioan grăiește Omul tot se risipește... Nu aude și nu vrea Să schimbe în el ceva. Construiește, dar nu are Liniște și împăcare
IOAN GRĂIEŞTE… de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384310_a_385639]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > IOAN GRĂIEȘTE... Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului În pustiu Ioan grăiește Omul tot se risipește... Nu aude și nu vrea Să schimbe în el ceva. Construiește, dar nu are Liniște și împăcare, Firul îl desface-n zece Inima e tot mai rece. Strigă iar Ioan la noi Să ne scape din
IOAN GRĂIEŞTE… de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384310_a_385639]
-
luăm mereu credință! Mir de împăcare pune Peste rănile din lume Ne aduce și alean Când se scurge clipa-n van. Prevestește c-o să vină, Cel scăldat tot în lumină Păcatul să-l răstignească Omul viu să mai trăiască! Tot grăiește în deșert Să iubesc curat, să iert, Lepădarea să se facă Când e inima curată! În pustiu Ioan grăiește Omul tot se risipește... Se împiedică de scamă Și face din asta -o dramă. --------------------------- Nu se clatină Ioan Vine simplu an
IOAN GRĂIEŞTE… de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384310_a_385639]
-
-n van. Prevestește c-o să vină, Cel scăldat tot în lumină Păcatul să-l răstignească Omul viu să mai trăiască! Tot grăiește în deșert Să iubesc curat, să iert, Lepădarea să se facă Când e inima curată! În pustiu Ioan grăiește Omul tot se risipește... Se împiedică de scamă Și face din asta -o dramă. --------------------------- Nu se clatină Ioan Vine simplu an de an Și botează cu iubire Să ne mai venim în fire... 07.01.2017 foto sursa internet Camelia
IOAN GRĂIEŞTE… de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384310_a_385639]
-
Se împiedică de scamă Și face din asta -o dramă. --------------------------- Nu se clatină Ioan Vine simplu an de an Și botează cu iubire Să ne mai venim în fire... 07.01.2017 foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Ioan grăiește... / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2199, Anul VII, 07 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Camelia Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
IOAN GRĂIEŞTE… de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384310_a_385639]
-
temelia pe care se definește personalitatea. Există copii care asimilează bunele sfaturi, dar și unii care refuză să le primească, existând în ei un sâmbure de egoism, de vanitate, de lipsă de judecată. Nu iau în seamă ceea ce Biblia le grăiește: „De-ți va plăcea să asculți, vei învăța, și de vei pleca urechea ta, înțelept vei fi!”. Când astfel de specimene ajung la maturitate, jignirile, glumele proaste, batjocura sunt considerate moduri de a se descurca; pentru unii, culmea, sunt de
INSOLENŢA VS. BUNACUVIINŢĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383741_a_385070]
-
Bade! E trecut de amiază. E timpul să ne despărțim. - Călătorului îi stă bine cu drumul... - Brrr! După care Ion a fluierat printre dinți. Oile s-au luat după el, coborând agale spre Ardeal. - No! Amu veniți după mine, mioarelor... Grăi Ioan, sculând oile culcate pe niște smocuri de iarbă, cu bota ce o avea în mână. Încet, cu mica turmă după el, a luat drumul Munteniei. Amândoi coborau pe căi diferite, având în suflet speranța. În urma lor tricolorul arborat pe
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
alese: eu mă încumet lume să cred că-s mai de soi căci singur fac lumina ce o îndrept spre voi! aduse licuriciul o primă mărturie și pâlpâi în noapte cu alți confrați - o mie. ești mult prea mic amice ! grăi o stea din boltă privește ce puzderie de astre se revoltă la spusa ta de comic, noi ne numim luceferi resping obrăznicia pornită de neteferi pătrunde-n larma asta cu forțe inegale dar hotărât, o lampă și glăsuie pe cale: noi
GÂLCEAVĂ-NTRE IZVOARE DE LUMINI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378230_a_379559]
-
colină. au n-o să credeți oare, că cei din stirpea voastră au harul și puterea, lumina s-o sporească doar marele maestru de licăr și scântei văpaia prinsă-n ruguri, întoarse către ei o vorbă înțeleaptă ce arse înspre toți: grăiți cu îngâmfare, precum niște netoți ! pentru că-n lumea asta și cele ce-or urma nu-i altă strălucire cum poartă lacrima ! să luați învățătură și-aminte la ce spun, oricine zice altfel, e doar un biet nebun ! se stinge-n
GÂLCEAVĂ-NTRE IZVOARE DE LUMINI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378230_a_379559]
-
să nu o mai punem în corelație, pentru a nu-i ,,știrbi” din prestanță, din farmec și din decență, din bun simț și simț al măsurii, din delicatețea deloc fragilă, deloc supusă efemerului, a Cumințeniei Pământului, a cărei smerenie ne grăiește despre măreția și fermitatea tâlcurilor străvechi, despre respectarea unor coduri morale, cutume și datini, obiceiuri și pravile păstrate, respectate, perpetuate cu strășnicie peste veacuri multe. Evident, cine ne-ar pretinde așa ceva nu poate fi decât un novice, un ignorant sadea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93615_a_94907]
-
în Țara Branului (Bran=Brâu/ Curcubeu), Poartă a Carpaților, protagonista acestui volum-album probează din plin că: 1. Viața, soarta și zborul său profesional i-au fost mai totdeauna ocrotite de proverbul românesc, semnalat și cules de Bogdan Petriceicu Hasdeu, care grăiește așa: ,,Curcubeul este brâul lui Dumnezeu”; 2. Cariera sa n-a fost decât o perpetuă înălțare, o naștere neîncetată întru Lumină; 3. Obstacolele, durerile cu care s-a confruntat au întărit-o, i-au dat noi și noi impulsuri, nu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93615_a_94907]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > AȘ VREA Autor: Ionică Dragomir Publicat în: Ediția nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Aș vrea ca să zbor, La tine cu dor, Și doar să grăiesc, Ce mult te iubesc. Aș vrea să te strig, Mămică, mi-e frig, Să-mi dai un pupic, Oricât el de mic. Aș vrea să te strâng, În brațe să-ți plâng, Cu lacrimi s-alin, A inimii chin. Aș
AȘ VREA de IONICĂ DRAGOMIR în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377134_a_378463]
-
să vorbești,Cu degetul ai semnalat, că mă iubești.Bunica mea, cu zâmbetul cel ... VIII. AȘ VREA, de Ionică Dragomir, publicat în Ediția nr. 2221 din 29 ianuarie 2017. Aș vrea ca să zbor, La tine cu dor, Și doar să grăiesc, Ce mult te iubesc. Aș vrea să te strig, Mămică, mi-e frig, Să-mi dai un pupic, Oricât el de mic. Aș vrea să te strâng, În brațe să-ți plâng, Cu lacrimi s-alin, A inimii chin. Aș
IONICĂ DRAGOMIR [Corola-blog/BlogPost/377140_a_378469]
-
Al Domnului drum, Dar nu mai am cum. Aș vrea să te chem, Să ne revedem, Măcar un minut, Cândva în trecut. Aș vrea ca să fiu, ... Citește mai mult Aș vrea ca să zbor,La tine cu dor,Și doar să grăiesc,Ce mult te iubesc.Aș vrea să te strig,Mămică, mi-e frig,Să-mi dai un pupic,Oricât el de mic.Aș vrea să te strâng,În brațe să-ți plâng,Cu lacrimi s-alin,A inimii chin.Aș
IONICĂ DRAGOMIR [Corola-blog/BlogPost/377140_a_378469]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > LACRIMILE DIN PRUT... Autor: Mihail Janto Publicat în: Ediția nr. 1518 din 26 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Adun în suflet lacrimile din Prut, ascult voci care grăiesc în suspine, cuvinte românești, un dulce sărut, izvoresc din Basarabia`n mine. Apleacă-ți încet creanga plîngătoare, tu salcie rămasă făr` de mamă! îți simt și inima ce-n mine doare, aud glasul, care-ntruna te recheamă. Tu lasă-ți
LACRIMILE DIN PRUT… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377267_a_378596]
-
pasul cu o presimțire sumbră în inimă. Dar pașii lui obosiți păreau că bat drumul pe loc iar timpul trecea în viteză pe lângă el așa cum trecu o mașină a poliției urmată imediat de ambulanță. - Doamne ai grijă de sufletele lor grăi în sinea lui... Deja se adunase o grămadă de lume în jurul intersecției . Își făcu loc, cu greu prin mulțimea care se îmbrâncea. Se auzea plânsetul sfâșietor al fetii acoperit de vociferarile agentului cu șoferul și discuțiile scurte ale celor de la
LA RĂSCRUCE DE VIEȚI de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382296_a_383625]
-
apar “împărțite”, denotă că fiecare persoană se învrednicește în mod propriu de primirea Duhului. Acest Duh sfințește pe fiecare om în parte și pe toți laolaltă, adică sfințește persoane în comuniune sau pentru comuniune. Momentul în care Apostolii încep să grăiască în limbi necunoscute După Pogorârea Sfanțului Duh, Apostolii au primit puterea de a grâi în limbi necunoscute de ei până atunci. Au descoperit învățătură Mântuitorului și altor neamuri, în diferite limbi. Începutul a avut loc chiar în această zi, a
RUSALII 2014 Superstiţii şi obiceiuri de RUSALII [Corola-blog/BlogPost/93124_a_94416]
-
de jale,/ același joc de tainică iubire,/ Te mistuie-n tăcere, peste fire./ Cum stai în calea razelor slăvită,/ Făptura Ta e toată aurită,/ Iar ochii tăi din aur cald răsar,/ Ca niște stele limpezi de cleștar./ Și ochii tăi grăiesc fără cuvinte. Sunt plini de-adâncă, mută rugăminte./ Sunt ochii tăi adâncuri de iubire,/ Sunt iazuri fără fund de dăruire./ Dar să-i asemăn cu ceva nu pot,/ Că-n ochii tăi e, Maică, cerul tot./ Și-așa, deatunci, din
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
cohortele de Sfinți/ din sufletele dalbe:/ Floare lângă Floare.// Literele sfinte/ țes slova divină/ ca-n Psaltiră,/ ruga, cerul necuprins./ Sfintele oseminte/ odrăslite-n tină,/ Glia strămoșească/ pururi au aprins:/ Candelele Cerului-Grădină.// Gătite-n surâs/ și-n straiul frumos/ literele grăiesc divinul:/ Maria! N-au stat niciodată/ atât de duios/ decât în rostirea/ Domnului Hristos/ ce-a brodat cu ele/ Veșnicia.// Cu ele încep să rostesc/ gândurile primenite-mireasă./ cu sufletul scriu/ Poemul domnesc/ al literelor sfinte,/ Hrisovul Crăiesc/ Fecioarei Maria/ Cea
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
trăire în Elegia Pontica. Preluând o epistolă a poetului, el îl readuce la viață prin cuvintele devenite cântec. Tot plecând de la Ovidiu, versurile Elegiei a III-a din Tristia îi apropie pe ascultători de poetul latin reconfigurat în continuare, așa cum grăiește epitaful său de pe statuia de la Constanța, subiect al celor “două momente evocative” imaginate în ultimii ani, în Ovidiu la Tomis. Pe același orizont, compozitorul relaționează antichitatea cu un subiect contemporan asociat cuvintelor lui Ovidiu, “Celor a căror viață s-a
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]