KorAP: Find »[drukola/base=grăi & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 ...84 >

2,092 matches

Corola-blog/BlogPost/352187_a_353516

sunt dator... Fiindcă astăzi mă tratași, Și-ți promit... că-n viitor Am să te scap de pungași! Câtă spaimă-am îndurat, Vetta,-ar pune mărturie... Dar ea se-ntinsese-n pat, Și zâmbea cu gingășie... După ce sorbirăm vinul Am grăit: „Îți iert vecinul..." - Nu ai teamă, că te chem, Cu Sticlete ne-mbătăm. I-am strâns mâna, tremuram, Ușa-n urmă omu-a-nchis... Iar pe stradă, când zburam, M-am trezit pe loc din vis. Referință Bibliografică: ÎN BALCON LA VETTA

ÎN BALCON LA VETTA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1409731899.html [Corola-blog/BlogPost/352187_a_353516]
Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208

contează? -Important e să-ți trăiești viața după voia inimii, nu-i așa Burro? Spune și tu Baculo! spuse un alt legionar sorbind vin dintr-un vas de lut aflat jos pe pământ. Ceilalți doi încuviințară dând din capete. -Adevăr grăiești Lupanius! spuseră ei. Cei puternici supraviețuiesc oricărei decimări. Fortuna le zâmbește tot timpul! -Veniți cu toții aici și gustați acest vin, spuse unul dintre ei iar ceilalți se apropiară și se așezară jos pe mantia unui legionar. -Sunteți mai tineri bunii

ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1417374257.html [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
Corola-blog/BlogPost/374584_a_375913

mai buni ca ceilalți, tot în aceeași oală ne aflăm și fierbem înăbușit. (4) Introducerea răului în lume, ca principiu activ, este un act de creație, analog actului divin. Satana îl ispitea pe Adam șoptindu-i: “Veți fi ca Dumnezeu”. Grăind astfel satana nu a mințit pe de-a întregul: făptura timp de o clipă, a devenit divină; a creat paralel cu divinitatea : răul care a contaminat lumea. Ceea ce și explică de ce singurul lucru pe care l-a dus Iisus de pe

ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 22 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490769117.html [Corola-blog/BlogPost/374584_a_375913]
vindecarea urechii lui Malhus. Exprimă ceea ce la noi, oamenii, se numește înaltul rafinament al stăpânirii de sine în prezența primejdiei, virtute supremă cerută samuraiului. Poate că vorbe pașnice ( nu scoateți sabia) și fapte milostivnice (tămăduirea rănii) să le fi putut grăi și face și un sfânt. Dar “prietene” implică o măreție și o liniște care, numai venind din partea divinității, nu dau impresia de irealitate. (19) Atâta timp cât nu ieșim din posibil, din contabilitate, nu putem nici concepe, nici pretinde paradisul. (20) Contabilitatea

ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 22 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490769117.html [Corola-blog/BlogPost/374584_a_375913]
iertarea, blândețea, dar nu orbirea și nu prostia. Identificându-se de cele mai multe ori cu marea răutate, slăbiciunea față de prostie este tot una cu a da mână liberă canaliilor. (23) Nu aruncați mărgăritarele noastre înaintea porcilor. Dar Iisus Hristos nu a grăit numai atât ci a completat: Ca nu cumva să le calce în picioare și, întorcându-se, să vă sfâșie și pe voi. Așa întocmai fac și ne-oamenii. Căci lumea se împarte în oameni și ne-oameni. Aceștia din urmă

ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 22 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490769117.html [Corola-blog/BlogPost/374584_a_375913]
Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832

schimbările și înnoirile lui, așa încât dacă cineva voiește, poate să-și ia și să-și însușească zugrăvirea ce i se potrivește". Pentru Sfântul Ambrozie, această frumoasă carte este "glasul Bisericii în mărturisirea prin cântare a credinței celei una". La fel de elogios grăiește despre Psaltire și Sfântul Ioan Hrisostom, când spune: "Toate Scripturile sunt sfinte, dar Psalmii au ceva mai mult". Casiodor numește Psaltirea "fântâna nestricată" ce izvorăște veșnic apa cea vie a mântuirii. Varietatea cuprinsului Psaltirii ne îndreptățește să spunem că de

CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_cartea_psalmilor_in_spiritualitatea_ortodoxa.html [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
și prea frumoase cântări, recunoscute prin originalitatea lor. O dovada în sensul că Duhul Sfânt este principalul autor al Psalmilor ne este oferită de către Regele și Proorocul David, care simțind o putere coborând de sus asupra sa, mărturisește: "Duhul Domnului grăiește prin mine și cuvântul lui este pe limba mea" (II Sam. 23, 2). Geneza Psalmilor trebuie căutată prin urmare în cercurile de gândire scripturistică vechi testamentară. Numai încadrată in Biblie, Psaltirea se află în contextul ei firesc. Ruptă de acest

CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_cartea_psalmilor_in_spiritualitatea_ortodoxa.html [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
pământului. Și se vor închina Lui toate semințiile neamurilor. Că a Domnului este împărația și El stăpânește peste neamuri" - ps. 21, 31-33; "Neam și neam vor lăuda lucrurile Tale și puterea Ta o vor vesti. Mareția slavei sfințeniei Tale vor grăi și minunile Tale vor istorisi... Pomenirea mulțimii bunatății Tale vor vesti și de dreptatea Ta se vor bucura... Slava împărației Tale vor spune și de puterea Ta vor grăi" (ps. 140, 4, 5, 7,11,12). Ar fi nejustificată încercarea

CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_cartea_psalmilor_in_spiritualitatea_ortodoxa.html [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
și puterea Ta o vor vesti. Mareția slavei sfințeniei Tale vor grăi și minunile Tale vor istorisi... Pomenirea mulțimii bunatății Tale vor vesti și de dreptatea Ta se vor bucura... Slava împărației Tale vor spune și de puterea Ta vor grăi" (ps. 140, 4, 5, 7,11,12). Ar fi nejustificată încercarea de a reda, fie și în linii generale, învățătura despre Dumnezeu sau teologia psalmilor dacă am omite prezentarea unui aspect important al ei și anume învățătura despre Mesia. Acest

CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_cartea_psalmilor_in_spiritualitatea_ortodoxa.html [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-au vrășmașii mei, cei care mă prigonesc pe nedrept. Că pentru Tine am suferit ocară, acoperit-a batjocura obrazul meu... Râvna casei Tale m-a mâncat și ocările celor ce te ocărăsc pe Tine au căzut asupra mea... împotriva mea grăiau cei ce ședeau în porți și despre mine cârteau cei ce beau vin... Și mi-au dat spre mâncarea mea fiere și în setea mea m-au adăpat cu oțet". Și psalmul 15, mai ales în partea finală, îl are

CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_cartea_psalmilor_in_spiritualitatea_ortodoxa.html [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
Corola-blog/BlogPost/363884_a_365213

opera sa care întrece orice așteptare. O operă fabuloasă, prin amploare, dar și prin consistență și un autor care va rămâne, cu certitudine în conștiința generală ca un mare iubitor și creator de frumos. Căci, adevărate sunt vorbele profetului care grăiesc: Numai ceea ce e rupt din suflet doare, dar nu va fi niciodată sortit pieirii. Căci viața însăși înseamnă curaj, demnitate, credință și speranță. Speranța că fiecare lucru făcut ne va ajuta să găsim cât mai curând lumina și că nu

MARTOR AUTENTIC LA TRANSFORMĂRILE NECESARE ALE LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_leonte_un_dedicat_al_s_gheorghe_stroia_1372351584.html [Corola-blog/BlogPost/363884_a_365213]
Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472

Crăiesei. Și tace... BALADA DRUMULUI SPRE NUNTĂ Pădurea de mesteacăn mai rară...Încep pinii cărarea să și-o vândă tristeții și luminii. Cal negru pentru Rigă, pur sânge e harapul, cal alb pentru Regină. Ca-n ornic le-auzi trapul. Grăiește calul negru spre cel cu-n zbenghi ca steaua: „Domnița ta cunoaște că o s-o-mbrace neaua? Sub iarba ce o paștem e drumu-i, mai departe, că slova neagră-ncepe isonul lui în carte.” Și merge calul negru, cel

POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
din hău se strigă, un răsărit de soare zâmbește lângă Rigă. Din ochi parcă-o răsuflă cum cântec zidesc crinii. Pădurea de mesteacăn mai rară. Încep pinii... Din vârf de meterează prin nori răsună cornul. Spre cel ca firea nopții grăiește unicornul: „Nu știi, Domniței mele, să-i fur pumnal din clopot?” „Ba știu și ți-l voi spune la capătul de tropot.” Convoi cu regii lumii, prințesele urmează, dantelării și-opaluri neastâmpărate-n rază. Vin crai din miazănoapte cu nibelungii-n

POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
rășini, mireasmă. Aruncă-o în apă și-o scaldă în aghiazmă!” De goarne, darabane, ceru-și înalță slava, încearcă unicornul Domniței lui izbava, dar Laur o cuprinde din zbor ca vânătorul, în brațe, o sărută ca pe-o fântână norul. Grăiește calul negru... N-aude unicornul. Apus de turn și fildeș a nuntă cheamă cornul. Pădurea de mesteacăn mai rară. Încep pinii cărarea să și-o vândă tristeții și luminii... BALADA TINEREȚII FĂRĂ BĂTRÂNEȚE... „Făina niciodată n-o s-o oprească sita

POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
calul negru... N-aude unicornul. Apus de turn și fildeș a nuntă cheamă cornul. Pădurea de mesteacăn mai rară. Încep pinii cărarea să și-o vândă tristeții și luminii... BALADA TINEREȚII FĂRĂ BĂTRÂNEȚE... „Făina niciodată n-o s-o oprească sita, grăiește-mi drag paharnic cum bobii leg ursita?” „Mai bine-ntreabă plopul, cuiub de-nțelepciune, de ce măsoară umbra în tremur, dar n-o spune?” „Din plop se face cruce, dă-mi lemnul de vioară să-nșopte linul strunii iubirii făr' de seară

POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
știi a șterge morții pecetea cu penelul?” „Cel ce iubește poartă lui Dumnezeu inelul!” *** A săvârșit zugravul și bolta și absida, sub talpă - vasiliscul, blestemul și aspida, luând privighetorii scris fin ca borangicul, din curcubeu grăunțul ce-nfloare mozaicul. „Și-aici, grăiește magul, votivului icoana: Să fiți de-a pururi tineri! Cum să-ți zidesc Izvana ce-acum îți alăptează - os mușatin - coconul? Din care cântec chipul să-i lăstăresc isonul?” „Din coasta mea zidește-o dând dorului merindeni, cum numai codru

POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
Te caut așa cum stropul de rouă prin lacrima Ta. De-a firea apei aplec spicul meu... Din tot curcubeul doar roșul Ți-l beu. DIN SCRIPTURILE INIMII „Piatra de râu nu poate fi mai mare decât scânteia ei de amnar” grăitu-a iubirea. Apa și-a-ntrebat șuvoirea sa: „Cum oare niciodată nu am gustat, din cântecul de noapte al ei, măcar un sâmbur de stea?” În cele din urmă, ca un cactus la vremi de soroc, piatra spre apă-nflori răspunsul făpturii

POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
voal de mireasă și-o să-ți fur din poveste condurii...”, dar ea se întrista ca buciumul când oftează pădurii până dincolo de moarte și dincolo, spre-altfel de răsărituri. „Eu o să fiu departe pe unde începutul un altuia e vamă...” așa-mi grăia Fetița cu Chibrituri care doar mie-mi spuse cum o cheamă. *** În alb ca o mireasă... Se-ngrămădea tot satul cu flori și cu săruturi, dar mie Sfânta Vineri, care venise din țara noastră veche, se-apropie șoptindu-mi la

POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
care-și adăpaseră cărările, oile și berbecii lor numai de pe unde luceafărul băuse întâi subțirelul tăcerilor dinaintea vecilor. Fecioara, peste slujitorii stelelor privind, zâmbește cum prin somn suge mielul. E alb ca vârful munților peste care norii niciodată nu au grăit omenește, decât, poate, la-nceputul de lumi ne-nceput de vreo stea în aprins, când din primul colind Dumnezeu peste lume a nins. --------------------------- Dumitru ICHIM Kitchener, Ontario. Canada 30 mai 2017 Referință Bibliografică: Dumitru ICHIM - POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEȘ

POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
Corola-blog/Other/82766_a_84091

care le primim la diferite ghișee...la mine ultima fază este că m-am chinuit 10 minute să rup cum trebuie un tichet cadou cu care să achit la supermarket și după ce l-am rupt iremediabil greșit,vânzătoarea mi-a grăit încântată și superioară,după ce privise tot procesul absoult fermecata și bucuroasă:” a..nu îl mai putem primi ne pare rău!” o fi ceva de făcut cu acești oameni?se mai salvează? Profund. Sincer să fiu nu mă surprinde stupizenia anumitor

Rezervare by Dragoș Bucurenci (2009) [Corola-blog/Other/82766_a_84091]
Corola-blog/Other/82919_a_84244

Dragoș Bucurenci Ce țară e aceea în care gură diplomaților adevăr grăiește, iar regii umblă imperturbabili în demnitatea goală? Imaginează-ți o cină la tine acasă. Deși ai aerisit bine, mesenii strâmba din nas din cauza izului pestilențial care plutește în aer. Cunoști problemă, dar o ignori suveran în speranța că, din politețe

Coloana vertebrală gonflabilă by Dragoș Bucurenci (2007) [Corola-blog/Other/82919_a_84244]
pe care nu reușim să-i facem, de 18 ani, să ia în seamă opinia celor care i-au votat atunci cand votează, la rândul lor, legi care favorizează corupția și infractorii. Ce țară e aceea în care gură diplomaților adevăr grăiește, iar regii umblă imperturbabili în demnitatea goală? Vreau să le mulțumesc domnilor Tăriceanu, Văcăroiu, Olteanu, Iliescu, Nastase și Funar pentru că ne-au redat, ca popor, onoarea noastră, care ne-a-njurat. Uitasem că suntem niște cretini solemni și nu permitem, domnule, mă

Coloana vertebrală gonflabilă by Dragoș Bucurenci (2007) [Corola-blog/Other/82919_a_84244]
e și Bush!!! Bush e că Hitler!!! Cred că înțeleg foarte bine ce ai vrut să spui.Dar că noi,cei care înțelegem și știm câtă dreptate se află în vorbele “Ce țară e aceea în care gură diplomaților adevăr grăiește, iar regii umblă imperturbabili în demnitatea goală?”câți suntem?Prea puțini sau prea fricosi.Sau e nevoie de un copilasa inocent care să spună(cum numai ei o spun);”nu vedeți că regii sunt dezbrăcați?” De ce nu o faceți voi

Coloana vertebrală gonflabilă by Dragoș Bucurenci (2007) [Corola-blog/Other/82919_a_84244]
Corola-blog/BlogPost/371449_a_372778

ții așa ca o muiere când iubitul revine după secoli! Nici chiar așa! Doar sunt bărbat! Dar tu mai ești?! îl iscodi odrasla. -S-o luăm pe îndelete, nu te pripi! Sunt multe fapte ce cred c-ai vrea să știi, grăiește ponderat respinsul T. -Îmi ceri să zăbovesc în preajma ta? Cu bună știință să irosesc din timpul meu? Să fi uitat că il tempo è denaro? La ce-aș pleca urechea la flecăreli? Parole, parole... Și c-un râs neașteptat, sardonic

JOCUL DE CĂRŢI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1474783863.html [Corola-blog/BlogPost/371449_a_372778]
Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679

Petru/Satana că „Fiul Omului trebuie să pătimească multe și să fie defăimat de bătrâni, de arhierei și de cărturari, și să fie omorât, iar după trei zile să învieze” (Mc 8, 31. 32-33). După care adăugase enigmatica promisiune: „Adevărat grăiesc vouă, că sunt unii din cei ce stau aici care nu vor gusta moartea până ce vor vedea Împărăția lui Dumnezeu venind întru putere (en dynamei)”. Această promisiune precedă nemijlocit misteriosul episod care urmează: „Iar după șase zile a luat Iisus

DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]