133 matches
-
reușit. Cititorul va constata, mai întâi, inspirația rarissimă dovedită de titlul remarcabil, intuindu-i apoi miza de fond: aceea de a condensa o poetică (a prozaismului, a gestualității denudate de sensuri prea grave de menționat, din această perspectivă, textele Așa grăit-a Pițipoanca, viitorul amoebelor, pițipoanca și țiparul, reflectări dintre cele mai pitorești ale umanității emblematice pentru o Românie de perpetuă tranziție). Convingătoare este în special ilustrarea acestei poetici în Ontos și ontos II, probabil cele mai bune texte ale volumului
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
fata lui "Jigmând de ceară", " Fata Nevăzută, Neauzită, din Cer Căzută" , "tot ce ai la suflet", "Fata născută din Piatră", "Ileana Cosânzeana", "Mândra Lumii"), dar și o serie de atitudini, gesturi care țin de apanajul unei alte vârste (strigătul înfometat, grăitul "în foaie", cititul într-o carte, îngândurarea). Un loc aparte îl ocupă plânsul prenatal, un lexem cultural larg răspândit, organizat, de regulă, într-o structură relativ stabilă, cu rezonanță puternică. Cea de-a doua subclasă, include textele în care eroul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
se capătă distanță față de condiția obișnuită a omului. Trei ipostaze umane corespund acestei situări: omul nobil (aristocratul din lucrările de maturitate: Dincolo de bine și de rău, Genealogia moralei); omul superior (cu tipurile pe care le îngăduie, potrivit poemului filosofic Așa grăit-a Zathustra); supraomul (cu "semnele" și însușirile sale din Voința de putere). Vocația personalist energetică nu se suprapune peste nici unul dintre aceste trei forme, dar sensurile ei ar fi puse mai bine în evidență dacă am așeza-o alături de acestea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
social, vocația desăvârșește morala, ilustrându-i exemplar valorile. Privilegiile sociale îl ocolesc, de regulă, pe omul de vocație; și, cu toate acestea, el lucrează în sensul binelui social. Totuși, asemenea aristocratului, vocația este însuși creatorul. Pentru că Nietzsche vorbește în Așa grăit-a Zathustra despre "omul superior", este, cred, firească o referire scurtă la modelul lui teoretic. Fără acesta, discuția despre "omul" lui Nietzsche ar fi incompletă. Omul este în același timp tranziție nu este "scop final" al existenței, decât, poate, ca
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personnalisme, Fernand Aubier, Éditions Montaigne, Paris, 1936. MOUNIER, Em., Le personnalisme, PUF, Paris, 1955. MOUNIER, Em., Introduction aux existentialismes, Gallimard, Paris, 1962. MOUNIER, Em., Malraux, Camus, Sartre, Bernanos. L'espoir des désespérés, Éditions du Seuil, Paris, 1953. NIETZSCHE, Fr., Așa grăit-a Zarathustra, traducere de Ștefan Aug. Doinaș, Editura Edinter, București, 1991. NIETZSCHE, Fr., Dincolo de bine și de rău, traducere de Francisc Grünberg, Editura Humanitas, București, 1991. NIETZSCHE, Fr., Ecce homo, traducere de Liana Micescu, Editura Centaurus, București, 1991. NIETZSCHE, Fr.
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
241 Idem, Elemente de metafizică, p. 513. 242 Gheorghe Al. Cazan, Op. cit., p. LVII. 243 Mircea Florian, Îndrumare în filosofie, p. 375. 244 Cf. Nietzsche, Călătorul și umbra sa, București, Editura Antet, 2000; Aforismul 14: "Omul, actorul lumii"; Idem, Așa grăit-a Zarathustra, București, Editura Humanitas, 2000; I, 3 și 4. 245 Idem, Călătorul și umbra sa, p. 21. 246 Ibidem, p. 154. 247 Idem, Dincolo de bine și de rău, București, Editura Humanitas, 1991, p. 168. 248 Ibidem, p. 136. 249
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a ajunge la o simbioză mentală cu obiectul cercetării. Dilthey repeta mereu că sursele filologice sau de altă natură sînt indispensabile pentru înțelegerea istoriei". Context în care Virgil Nemoianu își afirmă regretul, unul în apropierea resentimentului, că autorul lui Așa grăit-a Zarathustra a fost adoptat drept călăuză socio-istorică și nu autorul Esenței filosofiei, asigurîndu-se astfel cale liberă antiformalismului. Sînt numeroși filosofi și literați care cred cu tărie în nevoia de frumos. În argumentația etalată în favoarea formalismului estetic apelează la unul
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
analiză a conceptului de scriitură a apărut în articolul "Scriitura", în Sorin Pârvu (coord.), Dicționar de postmodernism, Editura Institutul European, Iași, 2005, pp. 214-234. 239 Jacques Derrida, Scriitura și diferența, p. 377. De remarcat că și Nietzsche afirmă în Așa grăit-a Zarathustra că de vreme ce "drumul eternității este curb", "centrul este pretutindeni". 240 A se vedea Mihaela Constantinescu, op. cit., p. 136. 241 Remarcăm atenția deosebită acordată acestui concept, observabilă și din numărul mare de lucrări apărute pe această temă, dintre care
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]