307 matches
-
uriașă, care are numai lărgimea drept eleganță, frumuseță și comoditate, acoperită pe jumătate c-o pânză cenușie, la care sunt Înhămați patru cai alături, Împotriva obiceiului țării, cai zdraveni să-i dai jos cu-n pumn nu tocmai tare, se grămădesc În fund, dinainte, pe capră, pe draghini, așezați În capul oaselor, culcați, pe vine, În picioare, câte zece, douăzeci, treizeci și patruzeci de indivizi, puțind a usturoi și-a ceapă, de toate vârstele, de toate sexele, scuipând, dând din mâini
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
folcloristul Moses Schwarzfeld : „În județul Fălciu, În drumul dintre Vaslui și Huși, mi-a fost dat, la 1881, să văd pe țăranii ce stăteau la seceră, lăsându-și lucrul și, drepți și țepeni, cântând cu solemnitate unei cete de evrei grămădiți Într-o căruță : «Hep, hep,/ Un fund de curechi/ Cu jidanul de urechi...»” (3, p. 12). În 1875, Vasile Alecsandri susținea că exclamația Hep, hep !, cu care sunt Întâmpinați În Moldova evreii și care Îi „Înfuriază” pe aceștia, demonstrează „adevărul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
această dezaprobare nu poate întru nimic zgudui certitudinea că lovitura lui Ipsilanti a fost înfăptuită cu știrea și cu ajutorul Rusiei. Într-adevăr, cum s-ar putea altfel explica faptul că, în Basarabia, unde, după un raport al lui Pagé, se grămădiseră de ruși, în septembrie 1820, peste 40.000 soldați, s-au adunat cu scop mărturisit de a năvăli în Turcia, mai multe mii de străini înarmați ? Cum ar fi tolerat asemenea lucru numeroasele trupe rusești, comandate de Wittgenstein în acea
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
șoca, în mod direct, sensibilitatea religioasă a cititorilor Convorbirilor literare..." (p. 107). Există o inginerie (a "stoarce lapte" din "a stâncei coaste seci" Memento mori) în spectacolul zidurilor eminesciene în ruină: dar numai în știința poziționării privitorului față de planurile istoriei, "grămădind lumea într-un singur semn". Dar, în toate cadrele imaginilor, percepem nu numi "cântul funerar" al "scaldului", ci, mai ales strigătul uman: "Tu, ce scrii mai dinainte a istoriei gândire ... Cine ești?" (Memento mori), sau: " Cine-i acel ce-mi
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
se începu goana generală. anul 1875 255 Bandiții năvăliră asupra alegătorilor și spectatorilor; tinerimea universitară și liceală mai cu osebire era obiectul unei goane speciale. Capete sparte, oameni călcați în picioare, târâți de păr, douăzeci de bandiți și sergenți polițienești grămădiți asupra unui singur om etc. O teroare generală, tobele și trompetele sunând, jandarmi călări alergând în carieră cu săbiile scoase, dorobanți, jandarmi pedeștri, pompieri etc. etc. Dl. Petre Dragomirescu, alegător la Colegiul I, fu bătut cumplit. Dl. C. Bacalbașa fu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
să subjuge. Părintele a adus „multă bucurie și mângâiere” credincioșilor ortodocși din lume, iar prin povețele sale „inimile sfinților s-au odihnit” (Filimon 1, 7). Acum, când oamenii „nu mai suferă învățătura sănătoasă, ci - dornici să-și desfete auzul - își grămădesc învățători după poftele lor”, lucrarea duhovnicească a unui părinte charismatic precum arhimandritul Emilianos împlinește lucrarea pedagogică în slujba celor care, „abătuți spre basme” (II Timotei 4, 3-4), sunt doar niște „îmbuibați de ei înșiși, nori fără apă, purtați de vânturi
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ia razna și să aștearnă aur curat pe hîrtie, aur generat de neuronii mei aflați într-o teribilă mișcare browniană, adică mai pe șleau, într-o grozavă zbenguială bezmetică. Simt cum fluxul creator se umflă ca o gogoașă și se grămădește să se strecoare printre țevi înguste, selec tante, ca la o fabrică de cîrnați. Așteptam să văd cum filtre, nevăzute de profani, lasă spre lumină esența gîndirii omenești, esență care a fermentat secole și secole și acum, în seara aceasta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
impresionantă, odoriferantă și picturală operă a geniului tracic, balcanic, străvechi și multiplu În compoziția lui etnică, ca și În compoziția unui ghiveci, În care toate legu mele ajunse la maturitate deplină Înspre sfârșitul verii, deci cu virtuțile lor integrale, se grămădesc ca să și facă loc, fierb, se prăjesc, se ru menesc În tava de aramă și mai bine În țestul de pământ ars, sau În tingirea ghiveciului zic „măcelăresc“, printre bucățile de sfârc de piept de văcuță sau de berbec, printre
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și răul; și viața și moartea. Și de aceea, am crezut în tine! Și te-am urmat! Pe brânci de n-am mai putut, dar, te-am urmat cu credință. De aceea, la chemarea Voievodului Ștefan, Moldova toată s-a grămădit în jurul tău: o oaste de patruzeci de mii n-a adunat nicicând Moldova... Ștefan, pe gânduri, privește focul ce arde în cămin și spune încetișor: A fost greu... Dar am izbândit. Să nu ne pierdem capul. Am câștigat o bătălie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
văzuse un fluturaș care trecea zbătându-se în zbor: "Nu-i cuminte..." Și pășește repede cu obrăjei albi înfloriți sub pălăria largă, cu ochișorii albaștri plini de lumină, cu rochița roșie de mătasă fluturând, cu cortelul roșu în dreapta, în care grămădește toate folicelele ce culege. Se aude țârâitul greerilor și cosașilor acum în vremea când m-am oprit sub arbori ca să scriu aceste rânduri, murmurul miilor de insecte, o clipă freamătul vântului în frunzișuri care vine slăbit din depărtare, crește apropiindu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Curățenie și îngrijire. 60 călugări, 40 frați. Cei mai mulți, Moldoveni din Basarabia. Mori de vânt pe zări de deal. Prisacă lângă Stăreție. Bucovineanul frate Ion. Stăreția are un cerdac larg și minunat pentru după amiezi tihnite... Hârjauca, mai în codru, e grămădită sub un picior de munte păduros, sălbatic, ca la M-rea Neamțu lângă care se întinde până în iaz o mare livadă. Dincolo de iaz viile și crama. Întemeiată în veac. XVII de un călugăr Hârjeu. Tună pe păduri și fulgeră... În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ca să ducă acasă, oale și chiupuri, panere și alte lucruri care ocupă mult loc. De cele mai de multe ori, oalele se stricau, iar cu panerele nimene nu știa ce să facă și nu se pricepea unde să le mai grămădească. "în discordie cu realitatea" "teroriștii". "la 3 ore post-meridionale". Ilie Vasitu, "judecătorul". 28 Mai 1925 [LITORAL. DEPĂRTĂRI] (Pe țărmul Pontic)* Balcic. Marea-i destul de liniștită. Ușor încrețită de hula după amiezii, plescăiește regulat la țărm. Orașul încântător, în terase cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
perne, saltele, paturi, puști, automobile, gramofoane, radiofoane, uniforme, feșe, articole de sport, vânat și pescuit, covoare și mobile, sobe, haine gata, în sfârșit tot ce-ți poți imagina. O armată de vânzători și funcționari servește valurile de oameni care se grămădesc la cumpărat. Aproape două sute de casierițe încasează, la raioanele respective, banii cumpărătorilor și înregistrează obiectele vândute. Într-o clipă ai primit obiectul cumpărat, frumos împachetat, cu nota adaosă la el. Vrai să te sui la un etaj ascensoarele te servesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
chiar șarpele din pământ. Toți măgarii zbiară: care de care mai tare. Ulciorul îl sparge numai acel care cară apă. Să sapi fântâna cu acul. Ziua s-o lauzi după ce a înserat. Nici n-a murit bogatul și calici se grămădesc la poartă. Când ești între orbi, închide și tu ochii. Pajura nu vânează muște. Lenea umblă încet și se întâlnește cu sărăcia în drum. Lenea nu-ți câștigă mierea. Tinereță desfătată, bătrâneță întristată. Învățații nu se culcă pe saltea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
acoperi strălucirea zeului zilei. Un călător singur, c-o raniță săracă, s-a oprit în apropierea noastră, pe faleză, s-a așezat pe bordura drumușorului, privind tumultul talazurilor. În vile lumea doarme, răsucindu-se din pricina zgomotului, nemulțămită de vremea rea, grămădindu-și fruntea în perine. Astăzi marea e imposibilă; o zi de tratament pierdută... Cu roata de la căruță Îl pălii pe nenea Uță Drept în câtu-ți-i dovleacul De s-a dus de-a berbeleacul! Toți se miră, toți se strâmbă Când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lucru, și se gândeau la ce are să se întâmple și-și aduceau aminte că așa a făcut și străbunica cucoanei. "Era amarnică și nu-i era drag bărbatul." În alte părți orășenii fugind de căldura de cuptor a orașelor, se grămădesc în stațiile climaterice și la băi. August e luna mănăstirilor. În cei mai mulți ani o vreme uscată de secetă astâmpără umezeala văilor și a codrilor ș-un cer senin și cald se boltește deasupra vechilor așezări din munții moldovenești. Orășenii se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-i deasupra sandalelor? Din cîte știu, nu! *Scriitorul din Zăpezile din Kilimanjaro de Hemingway merge în Africa pentru a trăi mai sobru și mai periculos, convins că „într-un fel sau altul avea să dea jos grăsimea care i se grămădise pe suflet, tot așa cum boxerul se duce în munți să se antreneze ca să topească grăsimea de pe el”. Sub aceste vorbe simple se ascunde o dramă a conștiinței. Din ce cauză i se grămădise acea grăsime? Pentru că trăise „din minciună”, „trădîndu-se
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
să dea jos grăsimea care i se grămădise pe suflet, tot așa cum boxerul se duce în munți să se antreneze ca să topească grăsimea de pe el”. Sub aceste vorbe simple se ascunde o dramă a conștiinței. Din ce cauză i se grămădise acea grăsime? Pentru că trăise „din minciună”, „trădîndu-se pe sine și tot ceea ce crezuse” etc. „Era un talent adevărat, dar în loc să-l folosească, îl comercializase”. Nu pot să citesc aceste rînduri fără să mă gîndesc la unii dintre autorii români de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ajunge și pe mine și astfel, astăzi, vă voi spune o poveste, chiar dacă va fi asezonată si cu puțin pragmatism. Acum mai bine de un sfert de secol, când cu greu reușisem să ajung În satul meu basarabean, Încercam să grămădesc cât mai multe În minte, dar mai ales În suflet. Și așa, hoinărind printre agroecosisteme pârjolite de soarele lui Cuptor, m’am trezit dintr’o dată Într’un colț de rai. O vâlceluță acoperită de o iarbă verde, deasă, neatinsă parcă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
interpretative, simțindu-se dator să precizeze permanența atașamentului personal față de maniera de a scrie numai pe baza unor izvoare credibile, limpezite prin confruntațiuni și prin analize. Pe acest temei, el este reticent atât față de acei istorici (mai ales pozitiviști) care grămădesc (informații) fără a avea geniu de a crea cât și față de aceia (în special romantici) care creează fără să fi avut răbdarea de a grămădi. Păstrându-și luciditatea în evadările interpretative pe care și le permite, Hasdeu a avut curajul
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
analize. Pe acest temei, el este reticent atât față de acei istorici (mai ales pozitiviști) care grămădesc (informații) fără a avea geniu de a crea cât și față de aceia (în special romantici) care creează fără să fi avut răbdarea de a grămădi. Păstrându-și luciditatea în evadările interpretative pe care și le permite, Hasdeu a avut curajul formulării de ipoteze și acolo unde suportul datelor era precar, dar acest lucru, îndelung reproșat de criticii săi, nu trebuie pus pe seama unei eventuale superficialități
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
asemene un lucru cât de neînsemnat o reînsuflețește. Astfel, ca și când refuzul meu, atât de simplu, ar fi schimbat ceva din situația în care ne găseam, curajele căzute se reînvie, un entuziasm de mișcare morală se răspândește în mulțimea ce se grămădește împregiuru-mi și devin un fel de erou chiar pentru aceia cari cu puțin mai ’nainte mă priveau ca un aristocrat, adică ca pă un inamic. șefii revoluționari, pă cari nu încetasem de a-i combate cu toată forța logicei, vin
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
capitala României și am văzut cu ochii mei că nenorocirile noastre au fost ca și ale voastre și că triumful victoriilor noastre vă bucură precum ar fi fost triumful vostru. În ziua nefastă de 9 august, când de la Nord se grămădea nori negri asupra patriei noastre, când libertatea bulgară era gata să se ascunză printre stâncile și strâmtorile sălbatice ale Balcanilor, am fost în România. și inima mea de patriot bulgar, sângerândă, nu va uita ceea ce am văzut, nu va uita
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
două labe, legănându-se din șele ca o mireasă. Joacă bine, măi Martine, că-ți dau pâne cu masline. Ursul juca mornăind, țiganul cânta și suna din dairà și o mulțime de lume care nu mai văzuse asemenea spectacol se grămădi în jurul nostru, căci nu era lucru banal să vezi jucând ursul din Carpați la poarta castelului din Versailles. Iar când ursul cu tavaua în labe se adresă pe rând la privitori, toți, după exemplul meu, îi aruncară câte un ban
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
să fie și ei aruncați în camioanele cu morți. Am fost transportați apoi în aceleași vagoane la Roman, unde am fost siliți să facem o baie fierbinte în timpul căreia și haina ce-mi rămăsese fusese arsă, am fost culcați și grămădiți pe cimentul din curtea Companiei a IV-a Sanitare. Aici însă ne-au venit în ajutor evreii romașcani. A doua zi, aranjați numai câte 40 în vagon, am fost trimiși mai departe și în ziua de duminica 6 iulie am
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]