396 matches
-
ori mirosul dulceag de harissa. Toate îl încântau și-i trezeau amintiri, toate în afară de putoarea grea de benzină a motoretelor ce goneau năuce printre oameni. Își mută apoi privirea asupra vânzătorilor de mirodenii și-și mji ochii pentru a desluși grămăjoarele colorate de scorțișoară, șofran, ardei iute, piper, ghimbir și kharkoum. Hassan, negustorul ce vindea riifa dimineața și băuturi reci după-amiaza, de cum îl văzu turnă ceai de mentă într-un pahar, apoi veni să i-l dăruiască lui Belay: - Salam aleikum
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
ne dau încă scriitorii basarabeni: ,,Românii din Est s-au salvat prin Eminescu”- afirmă acad. Mihai Cimpoi, referindu-se la tragicul destin basarabean, parte de țară pentru care Eminescu a fost totul, stâlp de rezistență în jurul căruia s-au strâns ,,grămăjoară”, far în noapte, standard în lupta pentru limbă și identitate națională. El, cu nemurirea lui, a ținut unit acest popor, dinăuntru, dar mai ales dinafara granițelor țării, făcându-l să fie mândru de originea, limba și istoria lui, susținându-l
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
carnaval, Ori doina unui caval, Refugiu pentru albine, Ori creasta unei coline, Un castel fragil de puf, Văruit, un vârf de stuf, Inima de-argint a ceții, Ori cântec al dimineții, Codițe de iepurași, Ori aripi de fluturași, Stele strânse grămăjoară, Ori volan de domnișoară, Flori de gheață-n buchețel, Ori copil în scutecel, Cioplitură-n albe crete, Ori horă, în sat, de fete, Sus, pe ram, un alb curcan, Ce-i ? E-o floare de castan ! Referință Bibliografică: FLOARE DE
FLOARE DE CASTAN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353988_a_355317]
-
destinul, și această încredere tonică nu-l va mai părăsi niciodată, în toate operele pe care le va scrie ulterior. “Omul e cea ce făptuiește “ spune Vincent Berger, în La lutte avec l`ange, nu ceea ce ascunde, nu o nenorocită grămăjoară de secrete.Dezvăluirea antagonismelor sociale, concepția sa tonică despre Istorie, Destin și Revoluție, despre raporturile între individ și colectivitate, prezența atotcuprinzătoare în multe din romanele sale a factorului politic ca factor dominant al epocii noastre, necesitatea individului de a opta
CONDIŢIA UMANĂ -GEOGRAFIE SPIRITUALĂ A UMANITĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357860_a_359189]
-
destinul, și această încredere tonică nu-l va mai părăsi niciodată, în toate operele pe care le va scrie ulterior. “Omul e cea ce făptuiește “ spune Vincent Berger, în La lutte avec l`ange, nu ceea ce ascunde, nu o nenorocită grămăjoară de secrete.Dezvăluirea antagonismelor sociale, concepția sa tonică despre Istorie, Destin și Revoluție, despre raporturile între individ și colectivitate, prezența atotcuprinzătoare în multe din romanele sale a factorului politic ca factor dominant al epocii noastre, necesitatea individului de a opta
CONDIŢIA UMANĂ -GEOGRAFIE SPIRITUALĂ A UMANITĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357970_a_359299]
-
Frunză verde baraboi, / ne-a făcut maica pe noi, / unul miercuri și-altul joi / și-a umplut lumea cu noi. / Și-am avut o surioară, / ce-a umplut lumea de pară. / Maica s'a luat prin țară / să ne strângă grămăjoară, / să ne deie'n Bălți la școală. (Mai bine-am muri de boală!) / Muscălește să'nvățăm / și la oaste să intrăm. Muscălește-oi învăța / când eu limba mi-oi uita, / când o crește grâu'n tindă / și-o ajunge spicu
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
ilustrat de Ștefan Tistu, un poet foarte interesant, de notorietate, cu un filon autentic și un aplomb deosebit. “prevestire lângă fereastra cu jaluzelele lăsate degetele tremurate ale bunicii croșetează liniște dincolo de lampa anesteziată de fum moare un păianjen dinadins o grămăjoară de nori proptește cerul doar părticica din colțul care bunica apunea că-i al ei... în rest nimic decât locul pe care stăm cu arendă sau orice altă temere... mai mult decât un sens ezoteric nu știu nimic despre mine
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
real: “Poveste cu ochelari pe nas: am găsit poezia închisă într-o inimă veche aruncată în ocean ca o comoară / o știam pe de rost era parte din mine nici nu a trebuit să-i văd versurile pulsatile / cuvintele erau grămăjoare de nisip îți puteau intra printre gene și atât / nu ești ușor de impresionat valurile sufletului tău nu pot fi conduse / de-asta am fugit la cerul acela de apă și am căutat liniștea ta în brațele lui. / când am
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
legatul și seceratul restului de lan. Începu să smulgă cicoare de pe răzor, pentru legarea snopilor. Lua câte două-trei tulpini de cicoare și le împletea înnodându-le rădăcină la rădăcină, strângea în brațe grâul secerat de peste zi, apăsa cu genunchiul peste grămăjoara de grâu și strângea snopul cu legătoarea din cicoare, lăsându-l în urma sa. Mai târziu la întoarcerea din capătul lotului, va strânge snopii în căpițe, să-i vină mai ușor la aruncarea lor în car când îi va transporta la
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
sub inimă, într-o zi, cojile au căzut în gol și nu le-a mai adunat nimeni. Bătrânul doctor le spunea povești copiilor, El era un rege în inima lor, Bătrânul doctor a ajuns un pumn de cenușă, Alături de alte grămăjoare de cenușă. Dodi dansa și cânta În trenul care-l ducea la moarte, Trenul gonea pe luciul șinelor, Flăcările îl așteptau, Dodi dansa și cânta, Astăzi, focul s-a stins, Dodi cel nevăzut Cântă într-un tren nevăzut, Care-l
O MOARTE MULTICPLICATĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358930_a_360259]
-
chinezesc, cu bucătărie și deservire exclusiv chinezească care se numea parcă The Noodles, de la cazinoul “Bellagio” chiar “firma” era de mâncare - în traducere, paste făinoase, un fel de râme din făină, așezate la mare cinste pe un platou lângă o grămăjoară de orez cu vegetale, niște bețe pe care le-am aruncar în “traistă” să le încerc acasă, acolo n-aveam timp de o coregrafie de “afișat” ca să mă fac de baftă, am luat furculița Elenei pentru a-mi duce “misiunea
TENTAŢIE ŞI ABSTINENŢĂ ÎN LAS VEGAS ! (XII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360724_a_362053]
-
mai tragă sufletul câteva clipe, înainte de a-și relua anevoioasa activitate. Nu-i trebui mult timp să se refacă, așa că, la puțină vreme după ce șeful de echipă se pierdu pe aleea ce cotea printre blocuri, înfipse cu hotărâre lopata în grămăjoara de pământ ce se adunase pe fundul șanțului, o ridică, pregătind începutul mișcării de aruncare a conținutului pe mal, dar se opri brusc, cu privirea atrasă de ceva, ca o sârmuliță gălbuie, ce ieșea dintr-unul din bulgării de argilă
CERCELUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360697_a_362026]
-
agricolă și de mentalitățile rurale. O lume în plină devenire socială și politică. O scriitură densă, analitică, impregnată cu descrieri și portretizări, un stil destul de încărcat, de altminteri. Mult mai limpezit, mai decantat, curgând precum nisipul prin colul clepsidrei, formând grămăjoară de gânduri, de cuvinte și gesturi păstrate intacte în spatele retinei, există în Jurnalul lui Ionel, unde amintirile se scurg în aval, precum ambarcațiunile pe fluviu, când ai ridicat ramele și te lași purtat de valuri și de curenți, în voie
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
noastre. Lili Bobu ,, Există un limpede loc,/ O casă cu cireșe de foc.” Întors din lume, la locul replierii fericite, vă ,,curge lin pe chip liniștea și pe mâini tăcerea”. Sunteți ,,alb de duminică”, purtând respectul cuvios celor care, ,,adunați grămăjoară,/ ar putea încăpea într-o icoană”. Grigore Vieru Oamenii la noi/ Primăvara/ Scot din malul Prutului/ Lut pentru casă:/ Îi scot pe străbunii noștri,/ Prefăcuți în lut./ Pe urmă,/ Frământă, dureros, lutul/ Până când/ Le sângerează picioarele./ Apoi,/ Femeile pictează pe
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
noastre. Lili Bobu ,, Există un limpede loc,/ O casă cu cireșe de foc.” Întors din lume, la locul replierii fericite, vă ,,curge lin pe chip liniștea și pe mâini tăcerea”. Sunteți ,,alb de duminică”, purtând respectul cuvios celor care, ,,adunați grămăjoară,/ ar putea încăpea într-o icoană”. Grigore Vieru Oamenii la noi/ Primăvara/ Scot din malul Prutului/ Lut pentru casă:/ Îi scot pe străbunii noștri,/ Prefăcuți în lut./ Pe urmă,/ Frământă, dureros, lutul/ Până când/ Le sângerează picioarele./ Apoi,/ Femeile pictează pe
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
ploapele îngreunate de lacrimile neputinței și aștept o rază de senin ce parcă o simt mângâindu'mi plânsul!? ... dar nu... era doar o părere a dorinței de'o atare atingere! Mă caut prin buzunare; în speranța de'a găsi o grămăjoară de răbdare; să'mi țină de urât!... Pipăi petecul lipsă, rupt de ciocul unei zburătoare când și'a luat porția de grăunțe din spicul încrederii ce'l aveam prin buzunare! Offf!...Ce șanse mai sunt de înseninare!?... Pot doar să
STRIGÂTUL MUT AL SUFLETELOR FRÂNTE de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343309_a_344638]
-
sine, vorbele îi făcură inima să bată mai tare. Deși neplecat de mult de-acasă, îl fura gândul luminii unei lămpi ori ale unei vetre, unde s-atârne de lanțul coșului un tuci bolborosindu-și păsatul, speriind cu stropii înălțați grămăjoara mălaiului pus deasupra, gata să-ngroașe fiertura. Și parcă o și văzu pe mamă-sa pe-un scăunel sprijinind ceaunul între tălpile goale ale picioarelor, având apărătoare numai doi coceni de porumb despuiați de boabe. Aievea o zări făcăluind fiertura
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
Acasa > Stihuri > Semne > BRODERIE Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1269 din 22 iunie 2014 Toate Articolele Autorului ca într-o regresie a simțurilor pun palma pe grămăjoara uniformă de greșeli le analizez textura rodul și umbra pe care o lasă fiecare fir pe unghiul imposibil al cărții în care m-am rătăcit ca o gămălie de ac printre firele de bumbac în secunda în care mâna mamei
BRODERIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343076_a_344405]
-
legatul și seceratul restului de lan. Începu să smulgă cicoare de pe răzor, pentru legarea snopilor. Lua câte două-trei tulpini de cicoare și le împletea înnodându-le rădăcină la rădăcină, prindea în brațe grâul secerat de peste zi, apăsa cu genunchiul peste grămăjoara de grâu și strângea snopul cu legătoarea din cicoare, lăsându-l în urma sa. Mai târziu la întoarcerea din capătul lotului, va aduna snopii în căpițe, să-i vină mai ușor la aruncarea lor în car când îi va duce la
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
cat cu ochii-n jur. Dau de-o ulcică de grâu odihnind pe colțul dulapului, să fie dat la oare. Alerg fericit, cărăbănesc un pumn de boabe cam temător să n-o supăr pe mama cu paguba și le-așez grămăjoară în mijlocul mesei. Îmi înțep iar degetul. Sângele cade peste boabe... Oarece zgomot mă-ntrerupe din lucrul meu. Fug în odaie la somn, chipurile, fără s-acopăr urmele isprăvilor, cu gând să mă scol în zori pentru asta. Înainte de culcare, mai
POVESTE DE PAŞTI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378368_a_379697]
-
fine și reci ți-am atins buzele, ai simțit nevoia să te contopești, să rămâi, să te uiți în mine ca un obiect pe o bancă. Am început să dansăm, un parfum subtil emana din căldura trupului meu, ca o grămăjoară de flori de tei. Tăceri și pâlpâiri de lumină... Mi-ai mangait părul, gâtul, sânii, am început să plângem, zguduiți ca un torent de-acel fluid. Nu-nțelegeai ce se întâmplă cu tine. Abia te-am regăsit, mi-e frică
CÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378940_a_380269]
-
ne-au mai dat și-un curcubeu de coviltir peste ploaia noastră de-ndoieli, bătând premeditat o toacă-n cer. MUNȚII SE DAU CU BUCATA Munții se dau cu bucata, Soarele se dă de-a dura, Câmpiile se dau în grămăjoare, Dealurile se dau cu legătura. Au crescut spăgile-n solul Slăbiciunii omenești, Țepele-s până la soare, De acoperă ferești. Gaterele au statui, Drujbele-s unse cu mir, Soborul sfințește taina Marilor despăduriri. E-uri am primit cu raftul, Cu raionul
POEME (1) de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374052_a_375381]
-
se hârjoneau, țintindu-se cu sâmburi lansați printre degete. La un moment dat, un Feldwebel înalt, o adevărată gorilă, se apropiase de noi cu pași largi, fulgerele în formă de S îi străluceau pe guler. Ținea în palma lată o grămăjoară de fructe alb-roșietice, pe care și le vâra câte două în gură: Na, ce-i cu voi aici, mucoșilor? V-ați lăsat tricicletele și ați luat-o pe jos? Am rămas în pană, găsise o explicație Martin, indicând cu mâna
LA CIREŞI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374001_a_375330]
-
îi atinseră trupul, vâlva prinse a-și schimba înfățișarea. Părul începu să-i cadă fir cu fir, iar trupul i se uscă asemenea unui trunchi de copac rămas fără rădăcini. Când în locul ei nu se mai văzu decât o mică grămăjoară de aur, pereții băii prinseră a se prăbuși cu zgomot și pulbere ridicată până la cer. Când totul se liniști și praful se așeză peste dărâmături, Măriuța îi zări pe miner și pe fiul său teferi și nevătămați, privind-o din
SĂNDRUŢU ŞI VÂLVA BĂII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375404_a_376733]
-
legatul și seceratul restului de lan. Începu să smulgă cicoare de pe răzor, pentru legarea snopilor. Lua câte două-trei tulpini de cicoare și le împletea înnodându-le rădăcină la rădăcină, prindea în brațe grâul secerat de peste zi, apăsa cu genunchiul peste grămăjoara de grâu și strângea snopul cu legătoarea din cicoare, lăsându-l în urma sa. Mai târziu la întoarcerea din capătul lotului, va aduna snopii în căpițe, să-i vină mai ușor la aruncarea lor în car când îi va duce la
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]