366 matches
-
Apoi te iau cu mine în coteț, să adunăm oușoare proaspete, să le-aducem în casă. După ce-au venit din vizita la cotețul din grajd, strângând ouăle proaspete, încă calde, bunica voia să-l ia cu ea și în gradină: - Puiule, hai cu mine în grădină, să căutăm niște bunătăți. Luă bunica un coș pentru legume, și ieșiră pe poartă spre gradină, intrând printre staturile cu răsadurile. Ce straturi frumoase, îngrijite, cu multe plante tinere, crescând rânduri-rânduri! - Uite, copile, aici
MOFTURI LA MANCARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374321_a_375650]
-
la cotețul din grajd, strângând ouăle proaspete, încă calde, bunica voia să-l ia cu ea și în gradină: - Puiule, hai cu mine în grădină, să căutăm niște bunătăți. Luă bunica un coș pentru legume, și ieșiră pe poartă spre gradină, intrând printre staturile cu răsadurile. Ce straturi frumoase, îngrijite, cu multe plante tinere, crescând rânduri-rânduri! - Uite, copile, aici avem morcovi de cei noi și fragezi, zise bunica smulgând din pământ un morcovior, cu rădăcină, cu tot. - Buni, lasă-mă și
MOFTURI LA MANCARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374321_a_375650]
-
trei luni, care de fapt se rezumă la ultimele două din vară când litoralul este mai căutat de către turiști, trebuiau să facă rentabilă locația, să amortizeze cheltuielile cu întreținerea și funcționarea lor. Ana, de pe balcon, privea la forfota ospătarilor din gradină. Aveau legate fețe de masă albe în jurul mijlocului și își cărau vesela la gheridoanele fiecăruia. Când vor veni turiștii să aibă totul la îndemână, să nu-i facă să aștepte după un șervețel sau un tacâm. „În seara asta Aurel
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373126_a_374455]
-
ar fi făcut-o pentru ultima dată. Dorea să-i simtă toată căldură. Se simțea bine în brațele lui, era ocrotită parcă de brațele lui puternice. Surprizele pentru cele două fete încă nu au luat sfârșit. La terminarea serii din gradina de vară, când au părăsit localul, în fața hotelului îi aștepta o trăsură cu lampioanele aprinse trasă de doi cai albi frumoși. Conducătorul nu era îmbrăcat în livrea dar arăta destul de bine cu mustața lui stufoasă și răsucită precum coarnele unui
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373126_a_374455]
-
să-și caute un trai mai prosper. Dacă te uitai bine la acest om, vedeai că era sfârșit, parcă nu mai avea nicio vlagă în el. Hrana din cămara sărmanei sale locuințe tocmai se isprăvise, fântâna din sat secase, iar gradina de lângă casă se vestejise fără ploaie. Omul trăia hrănindu-se cu micile curmale sălbatice pe care le găsea prin păduricea de lângă sat, niște curmale amare cât se poate. Mai știa el să dezgroape din nisipul pustiei niște rădăcini dulci, ce
SMOCHINUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374810_a_376139]
-
Primăria municipiului Chișinău informează că Sărbătoarea Limbii Române, marcată la 31 august, va începe cu depuneri de flori la monumentul Domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt și la busturile scriitorilor de pe Aleea Clasicilor, cu începere de la ora 10.00. În Gradina Publica „Ștefan cel Mare” vor avea loc recitaluri de poezie, muzică, expoziție de ceramică, artizanat etc. Vor evolua Ansamblul coral, dirijat de Oleg Constantinov, Ansamblul de dansuri populare „Hora-Horița”, Ansamblul folcloric „Vatră de dor” al Școlii de Arte din Cluj-Napoca
31 AUGUST 2016 de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375308_a_376637]
-
se deschide-n roua dimineții, al trandafirului poznaș ce-nobilează azi grădină vieții. Existența ne este un poem ce Dumnezeu, îl scire-n cartea vieții cu penelul Duhului Suprem dăruind Lumină tribut eternității. Tablou pe cerul înstelat pictează cu Iubire Dumnezeu, si in gradina Lui ne-a așezat peceți de maci pe lanț de curcubeu. A decis ca macii mereu vor înflori pentru iubirea mea și-a ta, pictând frumoasele câmpii cu licărul luminii dintr-o stea, din steaua iubirilor târzii pe care ne
PECETI DE MACI. de MARIOARA VIȘAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371834_a_373163]
-
într-adevăr, o dramă. Dar ce mai faceți? Cum merge cu munca dumneavoastră? - Bine. - Mai aveți ceva de cumpărat? Eu am terminat. - Nu, doar mă uitam așa să văd ce mi-ar trebui și nu am eu în propria mea gradină. - Aveți grădină de legume? - Desigur, doar trăiesc la țară. - Și aveți timp să vă mai ocupați și de ea când aveți serviciu în afara localității? - Îmi fac timp printre picături. Orice timp liber mi-l folosesc relaxându-mă în grădinița mea
SURPRIZA REVEDERII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371174_a_372503]
-
știu numai cei care toamna, la fel ca și mine, răsfoiesc amintiri și cunosc drumuri de mult uitate, astăzi acoperite de o istorie ce nu mai înseamnă nimic. Dacă ar fi să pornesc în căutarea timpului pierdut, aș începe de la Gradina Icoanei și aș trece prin Cișmigiu, pentru a mă opri apoi, pe Calea Plevnei. În aceste trei locuri, timpul curge netulburat, iar cerul păstrează ca într-un album de familie, fotografii cu femei frumoase și bărbați cu alură de dandy. Dacă
LUMEA DE ATUNCI... de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371261_a_372590]
-
despre cei mai importanți munți, la 90 metri desupra Ierusalimului. Aici a călătorit în Dumnica Mare Iisus pe un măgar, aici a deplâns soarta Ierusalimului, și a spus ce soartă groaznică îl așteaptă pentru păcatele sale, aici a agonizat în Gradina Ghetsimanicânda fost arestat și dus la judecată, de aici s-a înălțat la cer (există și o piatră pe care, se presupune conform tradiției, se vede urma piciorului Mântuitorului, rămasă de când s-a înălțat spre cer). În Capela Carmelită, sau
PROFESORUL ANDONE MIHAI de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345717_a_347046]
-
partener, de parcă ar fi făcut-o pentru ultima dată. Dorea să-i simtă toată căldură. Se simțea bine în brațele lui, ocrotită de brațele lui puternice. Surprizele pentru cele două fete încă nu au luat sfârșit. La terminarea serii din gradina de vară, când au părăsit localul, în fața hotelului îi aștepta o trăsură cu lampioanele aprinse, trasă de doi cai frumoși și albi. Conducătorul trăsurii nu era îmbrăcat în livrea, dar arăta destul de bine cu mustața lui stufoasă și răsucită, precum
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XIII PART. A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347726_a_349055]
-
trei luni, care de fapt se rezumă la ultimele două din vară, când litoralul este mai căutat de către turiști, trebuiau să facă rentabilă locația, să amortizeze cheltuielile cu întreținerea și funcționarea lor. Ana, de pe balcon, privea la forfota ospătarilor din gradină. Aveau legate fețe de masă albe în jurul mijlocului și își cărau vesela la gheridoanele[1] fiecăruia. Când vor veni turiștii să aibă totul la îndemână, să nu-i facă să aștepte după un șervețel sau un tacâm. „În seara asta
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XIII PART. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347720_a_349049]
-
domnului Stan, e ilar ca să nu zic altceva, până nu aflu în care parte a Americei locuiește dânsul și merge în general în spațiile publice și vorbește românește fiindcă plătește taxe! Domne, Dumnezeule, tot mai mare, descopăr că... îți e gradina, fă un strop de bine și din nemărginita ta împărăție zămislește o autonomie secuiească, adevărat secuiească, cu tot cu domnul Stan păpușa lor. În partea Americii de Nord în care trăiesc eu, toți ungurii și secuii au învățat limba oficială, și nu numai ei
SZTÁN... PĂPUŞA SECUILOR de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347843_a_349172]
-
picioare. Voi sta de veghe nopți întregi Și-ai să-ntelegi... Eu n-am să spun că te ador, Dar visu’-am să ți-l fac ușor, Pe brațe-am să te port la cină, Te-oi duce seara în gradină, Pe mân-am să te culc în noapte Și vorbe dulci ți-oi spune-n șoapte, Ți-oi umple casa de copii Și tu vei știi... Eu n-am să-ți spun nici vorbe mari Precum vestiții cărturari. Dar când
ASCULTĂ-MĂ, FEMEIE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348902_a_350231]
-
cu măștile pe fețe Doar visele-mi cotrobăie prin taină Restituind din umbra lor femeia Foșnind mătasea, i-am zărit scânteia În ochii mari și nasturii la haină Și pielea ei, cea albă și opacă Miroase ca și florile-n gradină Cu mine, printre clipe ea se joacă Și când și când, de dragoste suspină. (17) Georgeta RESTEMAN: ÎȚI SIMT ADES' PE TÂMPLE RĂSUFLAREA Îți simt ades' pe tâmple răsuflarea Și-n glasul tău se torc atâtea vise Când tremuru-i trădează
POEME ÎN OGLINDĂ (III) POEME DE DRAGOBETE de ION VANGHELE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346833_a_348162]
-
După amiaza își făceau somnul de frumusețe, iar pe la ora patru reveneau pentru câteva ore bune de plajă și scaldă în apa sărată a mării. Seara la cină se mulțumeau ori cu muzica din local, ori preferau vreo terasă sau gradină de vară. Sorin nu renunțase de a se afla în preajma Daliei. Uneori le însoțea în plimbările de seară prin stațiune sau la vreun film ce rula la grădina de vară, dacă nu era alt spectacol. Profita și el de prezența
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376786_a_378115]
-
regală îmbracă pădurea,zâmbind soarelui de toamnă,în culori aurii și ruginii.Vine vremea recoltelor,e vremea să fie cules rubinul viilor,iar acesta să-și lase dulceața în urcioare de pământ. Și-apoi ghiocei de zăpadă îmbracă câmpul,casele,gradinile.Se odihnește pământul,iar oamenii spun povești ,la gură sobei.Cand eram copil,femeile teșeau în războaie de țesut, pe vremea această, a viforului ,în timp ce focul trosnea și doinea în soba.Asa mi-o amintesc și pe bunica,țesând povești
SATUL MEU de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376797_a_378126]
-
înflorite în grădina unui sătean, Mihai, fratele meu mai mic, împreună cu un prieten de-o seamă cu el, s-au răsculat, au dat la o parte toate restricțiile de deplasare în coloană și, ieșind din rând, au sărit gardul în gradina cu susai. Săteanul cu grădina a văzut isprava băieților, s-a luat după ei. Ei fuga, au sărit gardul înapoi în drum, s-au topit în pârâu, crezând c-au scăpat. Dar săteanul s-a dus și i-a pârât
ÎNVĂŢĂTORUL ANGHEL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375149_a_376478]
-
pentru ca totul să se aranjeze. Trezorierul este oarecum împotriva acestei propuneri dar pe de altă parte caută și el o ieșire pentru a evita pericolul pe care îl reprezintă un duel cu Baronul. Scenă 2. Un hol care duce la gradina.Urmează confruntarea între Marchiza și falsul Stanislao: în timp ce acesta continuă să fenteze, Marchiza încearcă sal convingă să abandoneze rolul de rege relevăndu-i intenția ei că în caz contrar îl va lua de soț pe Contele Ivrea. (Și mostri a chi
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
traducător sensibil, receptiv la modernitate și la inovația poetică, numărându-se printre primii care au prezentat în limba maghiară, în volume de sine stătătoare, evoluția poeziei românești de la începuturi până în actualitate. Traduceri: Szerelmes kert [Grădina iubirilor], Arad, 1924; Klasszikus kert [Gradina clasică], Cluj, 1930. Repere bibliografice: Claudia Millian, O antologie românească în limba ungară de Fekete Tivadar, ALA, 1923, 159; L.R., „Grădina iubirilor”, G, 1924, 8-10; Nagy Dániel, „Szerelmes kert”, „Genius”, 1924, 4-5; Rom. magy. ir. lex., I, 565-566. O.K.
FEKETE Tivadar (2.XI.1894. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286976_a_288305]
-
neamului nostru să fie sărbătorite cu un deosebit fast” . Un an mai târziu (1900), Revista Societății Corpului didactic din județul Neamț descria În paginile sale serbarea organizată cu prilejul aniversării zilei naționale a României. Programul oficial anunța desfășurarea festivităților În gradina Primăriei din Piatra-Neamț, unde alături de elevii și institutorii școlilor primare urbane erau invitate să participe autoritățile și cetățenii urbei. Manifestările se bazau În principal pe activitățile Întreprinse de elevi: recitări, interpretări corale, concursuri de tip tombolă și pe cuvântarea ocazională
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
roșii. Stolon Tulpină care se târăște pe sol și care produce noi plante. Perenă Plantă care își pierde tulpina și frunzele iarna, dar care crește la loc primăvara. * Numit și mătăcină în Transilvania (n.r.). FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\gradina de legume ecologice.doc PAGE 128
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
supremă a unei așezări. Acum putea privi risipa lucrurilor și mersul ei grabnic de fărămițire. O servitoare de oraș veni să le deschidă cu nepăsare și le conduse prin coridoare pe o terasă mică, care da pe o latură a gradinei și pe care Mini nu o cunoștea. Era un balcon mai larg, unde ioseai de-a dreptul din camera Lenorei. Acolo erau cele două doamne. Eliza lăsă jurnalul din mână și le veni înainte cu pașii ei mărunți. Pe un
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
a reflecta și ocroti în ei acea minune și buzele le ținea deschise ca pentru un cuvânt și le umezea bura ca un suc. Trebuia să treacă prin grădini. Acolo se petrecea o feerie a negurei. Era miragiul fabulos al gradinei în pânza ceței, apoi răsfrângerea imaginei străvezii furată de ceață în apă. Cerul, limpezit deasupra pâclei joase, se aplecă și el să se privească răsturnat în valul magic. Realitatea era travestită ochilor de iluzie, și iluzia îți amăgea ochii. Un
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
și așează-l în grădină pe o frunză și mâine o să te aștepte să vă jucați. Gândind că mama ar putea să aibă dreptate, înapoie melcul grădiniței de flori. Și așa, în fiecare zi, prințesa se juca cu insectele din gradină: cu libelule, cu bondărei, albinuțe, culegea flori, împletea coronițe și uda florile. Dar vara era pe sfârșite și vremea se înrăutățea, ploua des, bătea vântul și prințesa nu mai putea sta așa de mult în curtea palatului. Prințesa era supărată
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]