197 matches
-
mișcare (J. Piaget), ei având o anumită întârziere a logicii, a operațiilor spațiale, aritmetice și de scriere. Operațiile de învățare a instrumentelor dezvoltării intelectuale gândire, inteligentă, memorie etc. trebuie să se bazeze pe o metodologie specifică: * demonstrația (analiza fonemelor și grafemelor și analiza elementelor componente); * exercițiul care poate fi fonator, grafic sau motor; * comparația sonoră și grafică. Toate acestea se execută concomitent cu terapeutul în etapa premergătoare, apoi reflexiv (fonetic și grafic) și în cele din urmă independent (fonetic și grafic
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
afaziei sau al apraxiei. Pe lotul observat s-au făcut nete diferențieri calitative pe baza criteriului simptomatologic. S-au clasat în disgrafia specifică toți cei ce nu s-au putut exprima în scris nereușind să stabilească sistemul de simboluri și grafemele care reprezintă sunetele, cuvintele, frazele. În disgrafia motorie au fost clasați cei la care sistemul simbolic a rămas neatins dar prezentau motricitatea tulburată. Tot în sindromul disgrafic au fost clasate dizortografiile, având explicații etio patologice comune, prin greșeli aproape identice
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
nivelul claselor și a școlilor măsuri de prevenire a acestor tulburări chiar de la începutul predării citit scrisului. S-au discutat cu cadrele didactice exercițiile plurisenzoriale și de gimnastică articulatorie pentru a se ajunge la o temeinică asociație între foneme și grafeme. Astfel munca învățătorului la clasă, pe baza indicațiilor logopedice a recuperat în mare măsură această tulburare consolidând funcția de reglare perceptiv-vizuală și a reprezentărilor auditive și verbomotrice care se formează treptat. Tabelul statistic indică un procentaj foarte scăzut de logonevroze
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
arată că acestea nu formează o categorie nosologică aparte, ci sunt un simptom dezintegrativ în cadrul afaziei sau al apraxiei. În disgrafia specifică au fost diagnosticate cazurile care n-au reușit să se exprime în scris prin sistemul de simboluri și grafeme care reprezintă sunetele, cuvintele, frazele, iar în disgrafia motrică au fost depistați acei la cere sistemul simbolic a rămas neatins, dar aveau motricitatea tulburată. Și tot în sindromul disgrafic au fost grupate și disortografiile având explicații etiopatologice comune, prin greșeli
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
analiză auditiv-verbală a materialului folosit, intervine autocontrolul („autocorectarea”) din partea subiecților. Totuși, aceste performanțe și reprezentări auditive și chinestezice articulatorii nu îndeplinesc încă un rol reglator în procesul transpunerii adecvate a engramelor auditive în mișcări articulatorii ca și a fonemelor în grafeme. Revenirea la vechiul model este cu atât mai accentuată cu cât materialul verbal este mai complex ca structură fonetică. Aceste aspecte dovedesc atât lipsa de siguranță asupra cunoștințelor noi dobândite, neconsolidarea structurilor noi și persistența vechilor deprinderi, cât și lipsa
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
constată dificultăți de reglaj și de ritm, înclinație în cazul stângăciei, mult mai frecvente decât la dreptaci. Spre deosebire de intelectul normal, în debilitatea mintală, tulburările lexiei se repercutează mai pregnant în comportamentul grafic, exprimate prin frecvente omisiuni, inversiuni și adăugiri de grafeme. De asemenea la ei apar mai frecvente aglutinări (contopiri) de cuvinte, înlocuiri de cuvinte sau omisiuni în interiorul lor. Se creează mari aspecte de agramatisme, greșeli de tip gramatical, care se mențin ca fenomene tipice. La debilii mintali sunt specifice omisiunile
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
omisiuni în interiorul lor. Se creează mari aspecte de agramatisme, greșeli de tip gramatical, care se mențin ca fenomene tipice. La debilii mintali sunt specifice omisiunile vocalice: a, e, i, o , u iar dintre consoane, se produc omisiuni sau înlocuiri ale grafemului: n, l, r, t, b-p, f-v, c-g, d-t, s-ș, z-j. Fenomen masiv este și omiterea de silabe și cuvinte, atât în plan lexic cât și grafic. De asemenea inversiunile de grafeme din interiorul cuvintelor au o
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
produc omisiuni sau înlocuiri ale grafemului: n, l, r, t, b-p, f-v, c-g, d-t, s-ș, z-j. Fenomen masiv este și omiterea de silabe și cuvinte, atât în plan lexic cât și grafic. De asemenea inversiunile de grafeme din interiorul cuvintelor au o pondere relativ ridicată la debilii mintali, ceea ce face imposibilă activitatea de analiză și sinteză fonetică. Repetările de cuvinte sau doar de silabe se datorează particularităților de inerție și perseverare specifice structurilor mentale deficitare. Acest aspect
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cuvinte sau doar de silabe se datorează particularităților de inerție și perseverare specifice structurilor mentale deficitare. Acest aspect este determinat și legat de înlocuirile și contopirile de cuvinte, ceea ce explică de ce se manifestă pregnant incapacitatea lor de a învăța literele (grafemele) adecvate fonemelor. Cifrele sunt mai ușor memorate și diferențiate dar rămân deficitare ca formă și plasare corectă în spațiul paginii. Lipsa capacității de discriminare a schemelor gramaticale și diferențiere între formele părților de vorbire, se concretizează din plin la debilul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
dislexo-disgrafice, comparativ cu restul grupului de elevi (al clasei) din care au fost depistați, dar fără tulburări. La copilul normal psihic se constată că în formarea și dezvoltarea abilităților de scris-citit nu este suficientă numai perceperea corectă a limbajului și grafemelor, după cum nici reprezentarea și ordonarea lor în spațiul paginii nu contribuie la realizarea actului lexic-grafic pe deplin. În acest mecanism stereotip sunt implicați „factori de organizare mintală, structurală și afectiv motivațională și de întreținere prin efort voluntar” observă autorul Emil
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
problemele de comunicare ale elevului au dispărut. Confruntându-se cu materia cuvântului pentru a învăța să-l scrie și să-l citească, copilul trebuie să fie, în primul rând, atent la mai multe lucruri: la cuvântul întreg, la fiecare fonem/grafem în parte, la spațiul grafic etc. De aici și dificultățile ce pot apărea în planul achiziției scris-cititului. Practică pedagogica arată, de pildă, ca școlarul întâmpină dificultăți în aplicarea regulilor de ortografie și de punctuație care, în procesul instruirii, sunt pur
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
totale în învățarea și formarea deprinderilor de citit-scris, cunoscute sub denumirea de alexie grafie, sau incapacități parțiale denumite dislexie — disgrafie, si care se manifestă prin apariția de confuzii frecvente și substituiri de cuvinte sau chiar sintagme, deformări de litere sau grafeme, plasarea defectuoasă în spațiul paginii a grafemelor, neînțelegerea completă a celor citite sau scrise, lipsa de coerență logică a ideilor în scris și, în final, neputința de a dobândi abilitățile corespunzătoare vârstei, ale dezvoltării psihice și instrucției.” Dislexia și disgrafia
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
citit-scris, cunoscute sub denumirea de alexie grafie, sau incapacități parțiale denumite dislexie — disgrafie, si care se manifestă prin apariția de confuzii frecvente și substituiri de cuvinte sau chiar sintagme, deformări de litere sau grafeme, plasarea defectuoasă în spațiul paginii a grafemelor, neînțelegerea completă a celor citite sau scrise, lipsa de coerență logică a ideilor în scris și, în final, neputința de a dobândi abilitățile corespunzătoare vârstei, ale dezvoltării psihice și instrucției.” Dislexia și disgrafia sunt tulburări specifice vârstei școlare mici. Acest
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
orientării și structurării spațiale, si, nu în ultimul rând, ale nivelului intelectual. Deficiențele în percepțiile vizuale, auditive sau tulburările limbajului oral pot determina „pregătirea” incompletă a copilului pentru învățarea actului lexicografic. Reușită în activitatea de citire presupune diferențierea vizuală a grafemelor, discriminarea auditiva a fonemelor corespunzătoare grafemelor, stabilirea unei legături asociative conștiente între fiecare fonem și grafem, sinteză lexicala la nivel de silaba și cuvânt, citirea în gând etc. Pe de altă parte, însă, scrisul este o activitate motorire fină, complexă
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
în ultimul rând, ale nivelului intelectual. Deficiențele în percepțiile vizuale, auditive sau tulburările limbajului oral pot determina „pregătirea” incompletă a copilului pentru învățarea actului lexicografic. Reușită în activitatea de citire presupune diferențierea vizuală a grafemelor, discriminarea auditiva a fonemelor corespunzătoare grafemelor, stabilirea unei legături asociative conștiente între fiecare fonem și grafem, sinteză lexicala la nivel de silaba și cuvânt, citirea în gând etc. Pe de altă parte, însă, scrisul este o activitate motorire fină, complexă și diferențiată, a cărei formare este
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
auditive sau tulburările limbajului oral pot determina „pregătirea” incompletă a copilului pentru învățarea actului lexicografic. Reușită în activitatea de citire presupune diferențierea vizuală a grafemelor, discriminarea auditiva a fonemelor corespunzătoare grafemelor, stabilirea unei legături asociative conștiente între fiecare fonem și grafem, sinteză lexicala la nivel de silaba și cuvânt, citirea în gând etc. Pe de altă parte, însă, scrisul este o activitate motorire fină, complexă și diferențiată, a cărei formare este laborioasa și de lungă durată. Dezvoltarea psihomotorie a copilului este
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
cuvintelor). De asemenea, lipsesc mijloacele expresive, fluxul verbal e neadecvat, cu ezitări în realizarea unui dialog. Inventariind tipologia tulburărilor lexico grafice, putem aminti în acest context: 9 dislexo disgrafia specifică sau propriu-zisă, manifestată prin incapacitatea efectuării legăturilor dintre foneme și grafeme; 9 dislexo-disgrafia spațială sau spațio-temporală, care se reflectă în scrierea/citirea în diagonală, separarea cuvintelor în silabe, scrierea imprecisa etc.; 9 dislexo-disgrafia motrica, care apare ca urmare a tulburărilor de motricitate, ducând la abateri de la caligrafia scrisului (scrisul este ilizibil
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
sau alalie). Gamă manifestărilor dislexo-disgrafice este extrem de variată, apărând sub forme și intensități diferite de la caz la caz. Dacă privim aceste tulburări de limbaj din perspectiva procesului instructiveducativ și recuperator, putem specifică următoarele manifestări: 9 ¾ dificultăți în realizarea grafică a grafemelor. Micii școlari nu pot urmări și respectă succesiunea literelor, le inversează, alungesc unele grafeme, altele sunt prea mari sau prea mici, unele prea înghesuite sau altele, dimpotrivă, cu spații prea mari între ele; ¾ dificultăți în corelarea complexului sonor cu simbolul
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
de la caz la caz. Dacă privim aceste tulburări de limbaj din perspectiva procesului instructiveducativ și recuperator, putem specifică următoarele manifestări: 9 ¾ dificultăți în realizarea grafică a grafemelor. Micii școlari nu pot urmări și respectă succesiunea literelor, le inversează, alungesc unele grafeme, altele sunt prea mari sau prea mici, unele prea înghesuite sau altele, dimpotrivă, cu spații prea mari între ele; ¾ dificultăți în corelarea complexului sonor cu simbolul grafic. Acești copii stabilesc cu greu legătură fonem-grafem, realizează defectuos analiza și sinteză fonetica
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
înghesuite sau altele, dimpotrivă, cu spații prea mari între ele; ¾ dificultăți în corelarea complexului sonor cu simbolul grafic. Acești copii stabilesc cu greu legătură fonem-grafem, realizează defectuos analiza și sinteză fonetica; ¾ omisiuni ale elementelor grafice, ale literelor, silabelor, grupurilor de grafeme, diftongilor, grupurilor consonantice sau chiar a cuvintelor întregi. Acestea se pot datora fie deficiențelor la nivelul auzului fonematic, fie insuficientei capacități de analiză fonetica sau celei de sinteză a cuvântului etc; ¾ substituiri de litere, silabe, cuvinte, ca urmare a asemănĂrilor
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
literelor simetrice, datorită tulburărilor spațio-temporale, când copilul inversează ordinea literelor în cuvânt (b-d, d-p, n-u, sau „lac” în loc de „cal” etc.); ¾ contopiri și comprimări de cuvinte care apar mai ales in dictări, unde micul școlar poate alungi linia ultimei grafeme din cuvânt până când aceasta întâlnește prima grafemă a cuvântului următor. În citire sau în scriere, copilul poate suprima sau adaugă litere unui cuvânt; ¾ nerespectarea regulilor gramaticale sau a regulilor de punctuație. O altă tulburare de achiziție a limbajului pe care
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
manifestări afective puerile etc. Bâlbâiala influențează citit-scrisul. Citirea nu este cursiva, logică, pierzând astfel posibilitatea înțelegerii sensului celor citite. Cele mai mari greutăți le ridică textele necunoscute, situații în care se poate accentua tensiunea nervoasă. În scriere apar omisiuni de grafeme, în special silabele finale, inversări, înlocuiri sau omisiuni de cuvinte, nerespectarea semnelor de punctuație sau a caligrafiei etc. Cele specificate până acum reprezintă o parte a tulburărilor de limbaj care pot apărea și se pot manifesta la vârstă școlară. Scopul
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
de transpunere a greșelilor din limbajul oral în limbajul citit-scris. Transpunerea fenomenelor dislalice în comunicarea vorbită și scrisă se produce pe baza principiului asemănării și contagiunii (pe cale auditiva și verbală). Astfel, prin asemănare au loc substituiri, omisiuni și inversări de grafeme. Omisiunile sunt cele mai frecvente în vorbirea orală. Inversarea sunetelor este mai frecventă în vorbirea orală, iar inversarea cuvintelor apare mai des `n scris. Tot în scris apar și adăugirile de sunete. Copilul cu deficență mintală întâmpină adesea greutăți în
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
și capacitate de concentrare redusă; ¾ deficiențe de motricitate generală și fină, cu dificultăți de coordonare spațială a motricității fine; ¾ dificultăți în prelucrarea informațiilor perceptive auditive și vizuale; unii elevi au serioase greutăți de recunoaștere a sunetelor, desi recunosc relativ ușor grafemele și unele cuvinte; ¾ tulburări ale limbajului oral legate de recepție, nedezvoltarea vocabularului, slabă competența lingvistică și prezența deficiențelor de limbaj; 15 ¾ dificultăți ale memoriei de scurtă durată; ¾ lipsuri în dezvoltarea unor strategii cognitive de învățare; ¾ dificultăți de citire legate, în
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
unei imaturități școlare. Acești copii prezintă întârzieri în sfera proceselor cognitive de tip senzorial, care influențează negativ acuitatea perceptiva și receptarea adecvată, în special a stimulilor vizuali și auditivi. Uneori copiii nu pot percepe și diferenția la nivel de fonem grafem și nu pot stabili legături între simbolurile grafice. Toate aceste aspecte ale imaturității școlare (care intră fie în categoria tulburărilor de dezvoltare, fie în categoria dificultăților de învățare) fac să apară greutăți în însușirea scris-cititului, cu aspecte comune dislexiei-disgrafiei, dar
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]