6,153 matches
-
pe Marin a’ lui Calistru? A fost la nuntă la voi, a pus pe masă o sută de lei și v-a promis un curcan de Paști, da’ nu l-a mai adus... S-a spânzurat de-o grindă în grajdul nou îl făcuse în primăvară... Dar de ce îți spune baba toate astea, dau în mintea copiilor, grija asta o ai tu? Că le ai pe ale tale, mamă... Intrară în casă. -Totul este neschimbat, chiar și aerul din încăperi pare
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
solurile lucrate acest sistem de canalicule există doar cu contribuția rădăcinilor, porozitatea fiind artificială și de scurtă durată (Soil Survey, 1975). Refacerea structurii solului se poate realiza prin:fertilizarea cu îngrășăminte fosfatice, cu calciu precum și amendarea calcaroasă; - administrarea gunoiului de grajd nefermentat; - alternanțele îngheț-dezgheț și cele de umezire-uscare;limitarea la strictul necesar a traficului agricol; - evitarea prelucrării solului la umidități necorespunzătoare; - mulcirea solului prin covor vegetal dens, straturi de materiale organice. 1.2.3. DENSITATEA. DENSITATEA APARENTĂ Densitatea solului depinde exclusiv
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
este însoțită, inerent, și de creșterea masei lor. În paralel au apărut, de fapt ca o consecință a creșterii puterii tractoarelor, și mașini cu masă ridicată, cum sunt: combinele autopropulsate, remorcile de mare capacitate, mașini grele pentru împrăștiat gunoi de grajd etc. În țara noastră, dacă masa de exploatare a tractorului U-650 este de 3,5 t, masa tractorului de 190 CP este de circa 10 t. În timp ce remorca de uz general RM-2 are o masă de 2400 kg, noul tip
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
circa 10 t. În timp ce remorca de uz general RM-2 are o masă de 2400 kg, noul tip de remorcă basculantă agricolă 7 RBA are o masă de 3225 kg, corespunzătoare capacității sale de încărcare. La mașinile de împrăștiat gunoi de grajd tip MIG-5, greutatea cu bena încărcată este de circa 7 t, iar la mașinile de mare capacitate MIG-12, este de aproape 20 t. Înlocuirea mașinii de plantat cartof tip 4SaBP-75 cu mașina de plantat 6 SAD-75, care are o lățime
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
zaharoase conținute de topinambur, sorg zaharat, sfeclă de zahăr ș.a., sau din celuloză; - metanolul (alcool metilic), produs din celuloză (paie, deșeuri lemnoase etc), poate înlocui benzina în diferite proporții sau în totalitate; - metanul sau biogazul, produs din alge, gunoi de grajd, nămoluri de la stațiile de epurare; - hidrogenul, obținut din apă, din celuloză, sau din deșeuri agricole, prin folosirea eventuală, în acest scop, a energiei solare. Cercetările făcute, mai mult cu caracter preliminar, au demonstrat posibilitățile tehnologice, pe deplin viabile, de producere
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
ai chinuit să ne crești pe noi, și cu ce te-ai ales? Aici ne-a dat la fiecare în primire câte-o saltea de paie împuțită, de curg paiele din ea, și câte-un cearșaf și o pătură de grajduri, de miroase a cai de te tâmpește, și câte-o pernă, tot din paie, îmbrăcată într-o față de pernă de mort, și m-au despărțit din prima zi de Astrid, să n-o mai văd nici pe ea, ceea ce mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
pe șoseaua RomanFălticeni. Necesitatea acesteia a fost, probabil, impusă de distanța prea mareăcirca 36 km) între cele două stații de la Fălticeni și Cristești. La fiecare stație de poștă trebuie să fi fost: o clădire pentru călători și căpitanul poștei, un grajd pentru cai și adăpost pentru hrană, bordeie pentru surugii, rotari etc. Prin anul 1940, se mai vedeau încă urmele clădirilor și grajdurilor pe locul unde a fost stația de poștă Capu Dealului. Pentru ca populația să le aibă la îndemână și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Cristești. La fiecare stație de poștă trebuie să fi fost: o clădire pentru călători și căpitanul poștei, un grajd pentru cai și adăpost pentru hrană, bordeie pentru surugii, rotari etc. Prin anul 1940, se mai vedeau încă urmele clădirilor și grajdurilor pe locul unde a fost stația de poștă Capu Dealului. Pentru ca populația să le aibă la îndemână și să poată beneficia, cât mai mult, de prestațiile poștale, căpitanii releelor, menzilurilor, din punctele în care nu existau birouri poștale, aveau obligația
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în șură, ducea vitele până la Călina în mijlocul pădurii. Le dădea la apă în Călina, căci așa se numește acel râuleț de la marginea pădurii acum. Le tăia vâsc cu securea, iar după ce mâncau bine vitele le aducea acasă, le băga în grajd, apoi mânca și el. Se schimba în haine de sărbătoare, după care pleca și el la joc, unde era așteptat de fete ca să le joace. Căci multe-l doreau, de isteț și harnic ce era. Când a început războiul cel
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Costică și Vasile ce mai aduc cu Toader, că Gica și cu Petrică doar îi purtau numele. Toader a fost un om calm și harnic, calculat în toate. S-a apucat de creșterea vitelor, așa că tot timpul se afla în preajma grajdului, de unde și atunci când se certa cu Maria lui pleca în grajd numai să evite a se certa continuu. Când înjura folosea doar două înjurături: ciapa mă-si și zidirea mamei ei. Dacă-l întrebai de mai are fasole, vin și
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
cu Petrică doar îi purtau numele. Toader a fost un om calm și harnic, calculat în toate. S-a apucat de creșterea vitelor, așa că tot timpul se afla în preajma grajdului, de unde și atunci când se certa cu Maria lui pleca în grajd numai să evite a se certa continuu. Când înjura folosea doar două înjurături: ciapa mă-si și zidirea mamei ei. Dacă-l întrebai de mai are fasole, vin și multe altele, răspunsul lui era: La anu, bădie, la anu! Armata
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Iași, unde mergea și Ioana alături de ei. Într-o zi a început o ploaie măruntă și deasă pe când se afla la prășit la un chiabur în târgușorul de la Nicolina, al Iașilor. Oamenii au rămas să doarmă peste noapte într-un grajd cu mai multe persoane, bărbați și femei, printre care se afla și un flăcău, pe nume Toader Lupu, care, de cum a văzut-o pe Ioana, i-a căzut cu tronc și a dus tot felul de tratative cu ceilalți oameni
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
printre care se afla și un flăcău, pe nume Toader Lupu, care, de cum a văzut-o pe Ioana, i-a căzut cu tronc și a dus tot felul de tratative cu ceilalți oameni să-l lase singur cu Ioana în grajd. Zis și făcut, planul i-a reușit. Peste noapte Ioana a rămas cu Toader în grajd și a fost forțată să se culce cu el. Fiind săracă și orfană a fost nevoită să se mărite cu Toader Lupu, care era
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
pe Ioana, i-a căzut cu tronc și a dus tot felul de tratative cu ceilalți oameni să-l lase singur cu Ioana în grajd. Zis și făcut, planul i-a reușit. Peste noapte Ioana a rămas cu Toader în grajd și a fost forțată să se culce cu el. Fiind săracă și orfană a fost nevoită să se mărite cu Toader Lupu, care era cu mulți ani mai învârstă decât ea, fiind și mai brunet. El era din zona Iașilor
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
apă ale sistemului de alimentare cu apă; - pierderile de apă. Nevoile de apă ale unităților agrozootehnice cuprind aceleași categorii ca și la întreprinderile industriale, cu deosebirea că prin nevoi de producție cu caracter tehnologic se înțeleg consumurile de apă pentru: grajduri, îngrășătorii, alte centre de producție, întreținerea și curățirea utilajului agricol, prepararea apei pentru stropitul viilor și al livezilor, etc. Cantitatea totală de apă necesară unei industrii nu este constantă. Ea variază cu timpul chiar în perioade scurte, după numărul populației
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
se vede că orice om bea doar o singură dată în viață din izvorul vrăjit, dar prea puțini sînt cei ce-și dau seama de acest fapt Î n dimineața aceea, Bărzăunul își pregăti undița, scormoni în gunoiul de lîngă grajd și scoase mai multe rîme pe care le puse într-un borcănel de plastic, apoi închise bine toate ușile și ieși în șosea. Fratele său, Matei, era plecat încă din zorii zilei fără să fi lăsat nici un răspuns. Era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
de gradul de dezvoltare și de specificul economic al zonei, precum și sub influența raporturilor pe toate planurile atât cu populația majoritară, cât și cu alte grupuri minoritare O gospodărie tradițională cuprinde: casa propriu-zisă, bucătăria de vară, magazia pentru unelte agricole, grajdul, cotețul, cuptorul și baia. Casele vechi aveau trei sau patru încăperi înșirate una după alta și erau mărginite, de obicei, de prispă. Camera dinspre stradă era folosită drept cameră de oaspeți, dar avea un rol important și în evenimentele familiei
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
apă ale sistemului de alimentare cu apă; - pierderile de apă. Nevoile de apă ale unităților agrozootehnice cuprind aceleași categorii ca și la întreprinderile industriale, cu deosebirea că prin nevoi de producție cu caracter tehnologic se înțeleg consumurile de apă pentru: grajduri, îngrășătorii, alte centre de producție, întreținerea și curățirea utilajului agricol, prepararea apei pentru stropitul viilor și al livezilor, etc. Cantitatea totală de apă necesară unei industrii nu este constantă. Ea variază cu timpul chiar în perioade scurte, după numărul populației
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
așeze? Nu. Ea iubea crengile verzi cu umbra deasă.Se gândi Împăratul, se tot gândi, dar nu găsi nimic. Chemă la el pe toți sfeșnicii din țară, dar nu-l mulțumi ideea niciunuia. Rezolvarea o găsi copilul unui slujitor de la grajduri care Îi spuse Împăratului ca așa neagră cum este pasărea i-ar sta bine cu o bentiță roșie.Împăratul Îl luă În brațe și Îl sărută pe creștet și cu mâna lui legă la gâtul vestitei păsări bentița cea roșie
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
cu furculița de argint În spate.Cu siguranță era o hoață. Și toți hotărâră că pasărea trebuie legată de picioare cu o ață și Înecata În fântâna arteziană astfel Încât toate păsările din grădină să ia aminte.Numai copilul slujitorului de la grajduri a plâns. Stând În cuibul de sub streașina palatului, pasărea auzi Întâmplător ce i se pregătea. Așa că plecă În lumea largă. Venea toamna, dar nu avea ce face. Auzise ea de la păsări că În țările calde este bine, așa că plecă Într-
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
porcului, care era o masă comună cu apropiați. Cei care posteau amânau tăierea porcului în zilele Crăciunului, obicei care se păstrează și astăzi. În seara de Sf. Andrei (30 noiembrie), ca și de Crăciun, se ung cu usturoi vitele și grajdurile, ca nu cumva spiritele rele să omoare animalele. Tot în acea seară, fetele se uitau în oglindă pentru a-și vedea ursitul. Nu aveau voie să măture și să scoată gunoiul din casă, să se pieptene sau să împrumute ceva
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
veni căldura. Se face curățenie în curți și grădini și se dă foc gunoaielor. Copiii sar peste focuri pentru a fi feriți de friguri. - Sfântul Gheorghe. Ceremonialul acestei sărbători constă în aceea că pe stâlpii de la poartă și la ușa grajdului puneau brazde verzi în care înfigeau lăstari de salcie, deoarece se credea că vigoarea sevelor proaspete se răsfrânge și asupra omului și a animalelor. La Sfântul Gheorghe se seamănă busuiocul care se culege la Ziua Crucii (14 septembrie) . Tot la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
din gură, fiindcă nu se știe cine-l mai aude. A doua zi au apărut vagoanele cu butoaiele de vin. Descarcă Fănică două vagoane, golește butoaiele în budanele din pivnița restaurantului și rămîne cu două pline. Le duce acasă în grajd lîngă ghețărie. Iar pentru ultimul vagon deschide licitație, pentru fiecare butoi în parte. Le-a vîndut pe toate după o jumătate de oră. Și-a scos banii pentru tot vinul pe care îl cumpărase, dar cu cît se băteau mai
Internatul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7192_a_8517]
-
de masă, pe o scândură, având drept față de masă un ziar) înălțarea unei maiestuoase Catedrale episcopale la Bălți, a unui Palat Mitropolitan la Cernăuți, ambele, cu multe așezăminte anexe, ridică biserici noi și redeschide multe altele, transformate de bolșevici în grajduri, depozite de cereale, în cel mai bun caz, în cămine culturale, construiește școli laice, șosele, face donații importante pentru construirea unei noi biserici în orașul natal, Pașcani, dar și pentru dotarea armatei, pentru tipărituri etc. Un ziditor de rasă. De
O prietenie complicată by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/7223_a_8548]
-
literară a faimosului eseu al lui H.-R. Patapievici, Omul recent. Când cele două realități antitetice sunt puse față în față, opțiunea autorului este cât se poate de clară: "Ce lipsește? Răgetul vitelor seara, când veneau de la pășune, felinarul din grajd la ora mulsului, cântecul cocoșilor înainte de a se crăpa de ziuă, scârțâitul cumpenelor de fântână când se adăpau vitele, zgomotele unui mecanism în stare de funcționare. Ori sentimentul că toate lucrurile sunt în cursul timpului, nu în afara lui?" Ce s-
Între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8678_a_10003]