164 matches
-
generație românească necondiționată în prealabil de un obiectiv istoric de realizat". În 1928, cu teza Contribuții la filosofia Renașterii, "candidatul obținînd cinci bile albe se proclamă licențiat magna cum laude". Petrece apoi patru ani în Italia, unde se consacră exclusiv gramaticii sanscrite și filosofiei hinduse. Frecventează la Universitate cursurile lui Dasgupta, mentor și gazdă. După "episodul Maitreyi", locuiește în mănăstiri din Himalaya, unde se inițiază în tehnicile Yoga. Se întoarce în 1932 pentru încorporare, dar trece ușor peste rigorile cazone și
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15408_a_16733]
-
nopții, în Europa" (Statuia lui Eminescu, noaptea). Sau această amplu întristata deschidere geografică, aidoma unei îmbrățișări: "În zare, e Ciricul.Pe unde poetul mahalalei celeste/ dialogă, desculț, cu Socrate./ De-aici se văd Tighina, Hotinul, Bazargicul.../ Cu gratiile-n sînge, gramatic/ trag clopote, înverșunat, ridicul// În zare e Ciricul. O pădure./ Aud transnistrii de cenușă./ Cu gratiile-n sînge, gramatic/ trag clopote, înverșunat, ridicul" (Gratii în sînge, ilasciene). Spirituș loci e atît de adînc sădit în ființă poetului, încît, după cum vedem
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
Ciricul.Pe unde poetul mahalalei celeste/ dialogă, desculț, cu Socrate./ De-aici se văd Tighina, Hotinul, Bazargicul.../ Cu gratiile-n sînge, gramatic/ trag clopote, înverșunat, ridicul// În zare e Ciricul. O pădure./ Aud transnistrii de cenușă./ Cu gratiile-n sînge, gramatic/ trag clopote, înverșunat, ridicul" (Gratii în sînge, ilasciene). Spirituș loci e atît de adînc sădit în ființă poetului, încît, după cum vedem, se prelinge substantival și adjectival, deci ca materie primă, ziditoare la nivelul lingvistic, în compoziția nostalgicelor metafore. Multe din
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
tranzițiile dispozițiunei sufletești; accentul etic ni discopere în elementul tonului dispozițiunea sufletească, care rezultă din suma tuturor împrejurărilor. În despărțirea întîia, care - am consacrat-o formărei (culturei) vorbirei, am dezvoltat ființa accentului logic și simbolic. Cel întîi aduce urechei sensul gramatic cu toate privințele sale, al doilea inspiră tonului și plinătatea conținutului spiritual, care e cuprins în noțiunea vorbei, așa încît auzitorul deodată cu sunetul primește și intuițiunea obiectului. Accentul logic - subordonat celui simbolic. Amândouă spețiile de accente au aparținut părții
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
A vorbi e a-ți vitaminiza (sau a-ți otrăvi) interlocutorul” (1, p. 10). 7. Cartea-templu „Turnul Babel este un text.” Paul Zumthor încercând să demonstreze că limba populară gaelică este singura care ar fi supraviețuit procesului de confusio linguarum, gramaticii irlandezi din secolul al VII-lea au încercat să asemene structura 566 Ordine și Haos acestei limbi cu cea a Templului Babel : „în turn, erau numai nouă materiale, și anume lut și apă, lână și sânge, lemn și var, păcură
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mare, și soțul mieu Anița, scriem și mărturisim cu acest...zapis al nostru”...că „am vândut un loc de casă aici în Iași, dumisale lui Ștefan Luca vistiernicul al doile...care loc iaste pre Ulița Mari, între casa lui Ianachi gramaticul și între casa Ghicăi vodă”. De aici însă se iscă gâlceava. Singurul cu drept de cumpărare era doar Ștefan Luca vistiernicul „Tîmplîndu-să” însă „de i-au dat danie doamna lui Gligorie vodă acel loc de casă care au fost a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
voievod, din 16 iulie 1691 (7199), prin care îl împuternicește pe Constantin grămăticul să ia zeciuiala de pe moșia Rediul lui Tatar. Mi-au plăcut peste măsură cuvintele lui vodă: „Dat am carte domnii mele credincios boiarinului nostru, dumisale lui Constantin gramaticul...” „Deci, în fața lui vodă, grămăticul nu era un oarecare slujbaș domnesc, ci era boiarinul Constantin...” N-am reușit însă să-mi duc gândul până la capăt, pentru că mi-a atras atenția un zgomot ușor, venit din locul unde știam că se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
amintesc, părinte, cum să nu-mi amintesc. „Atunci, vezi ce spune Antioh Cantemir, la 8 iunie 1696 (7204), privitor la acest grămătic.” Pornit grăbit pe urmele slovelor, găsesc că și Antioh Cantemir voievod îl ținea la mare cinste pe „Constantin gramaticul...”, care putea „să hie volnic cu carte domnii mele a merge la Rediul lui Tatar și să oprească o parte de loc cu rediu cu tot, care...îi iaste dumisale danie...de la cinstit răpousat părintele nostru Costandin vodă și de la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
mă preocup decât de cadavre, mi se pare fără rost această admirație. E tot așa de enervant ca și pentru un muzician, căruia în momentul interpretării unei sonate a lui Beethoven i-ai povesti despre o importantă teoremă algebrică. Un gramatic va face în timpul morții o observație gramaticală (în isonul lui Felix d'Arvers), un funcționar își va clasa actele, un avar își va aranja banii, unul care a avut impresia că a fost un tată exemplar va da povețe. Nu
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
fem. e alt cuvînt: taurus - vacca, aries - ovis. 3) Altele sânt comune și se pot întrebuința și masc., și fem.: bos, canis, tigris (his bos, haec bos; haec canis). 4) Altele au pentru amândouă genurile un singur și neschimbat gen gramatic. Se numesc epicoena: anser, passer, corvus masc.; felis, vulpes, anas, aquila, rana fem. Intenționând distingere pui mas sau femina: vulpes mas vulpoiul, vulpes femina vulpea. {EminescuOpXV 553} Coniugația verbului sum [... ] {EminescuOpXV 554} {EminescuOpXV 555} {EminescuOpXV 556} {EminescuOpXV 557} [EFTIMIE MURGU
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
la școală și, până la sfârșitul săptămânii, fusese deja invitată de trei fetițe la așa-numite întâlniri de joacă. Nu se ferea de îmbrățișările și săruturile mele de noapte bună; nu era mofturoasă la mâncare; rareori făcea caz de câte ceva. În ciuda gramaticii ei adesea atroce (pe care am decis să nu i-o corectez) și a fixației pentru desenele animate de la televizor (am pus piciorul în prag și i le-am limitat la o oră pe zi), nu am regretat nici o singură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
construcții naționale, Nicolae Bălcescu așeza explicit naționa litatea deasupra libertății, spunînd că atîta vreme cît un popor nu există ca națiune, acesta nu are ce face cu libertatea. De asemenea, cam toți marii gînditori sociali ai nației au pus pro gramatic colectivul etniei sau poporului (nu pe cel al „omenirii”) deasupra și înaintea individului. „Poporul este nu numai înaintea individului, dar este și mai complet decît individul. Poporul cuprinde, în fondul său, toate aptitudinile membrilor săi, și de aceea personalitatea sa
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
german Bodnărescu, horațianul OllănescuAscanio cu liricul ofițer Șerbănescu, tăcutul Tasu cu vorbărețul Ianov, viul cugetător Conta cu poligraful Xenopol, exactul Melic cu „volintirul“ Chibici, amarul critic Panu cu blândul Lambrior, anecdotistul Caraiani cu teoreticianul Missir“, bunul „papa“ Culianu cu epi gramaticul Cuza, izbucnitorul Phillippide „Hurul“ cu blajinul Miron Pompiliu, super gingașul Volenti cu filologul Burla, popularul Slavici cu rafinatul Naum, înaltul visător Eminescu cu nemilosul observator Caragiale, și alții și alții în penumbră, iar, din când în când, în mijlocul lor, întineritul
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
mult sau mai puțin savant de verbe care-l transformă, nu o dată, într-o simplă funcție a creației. Metafora centrală în multe dintre textele cuprinse în Glorie anonimă este, deloc întâmplător, cea a crucificării. Eul scriptor se lasă crucificat în numele gramaticii poetice, după ce, desigur, truda poietică îndelungată îi dă senzația urcușului unei Golgote întunecate, la capătul căreia are viziunea însoțirii cu verbe asemeni răstignite: "prin lut și cer/ prin întuneric și sânge/ văd verbe cum ies/ din gramatici pe cruce" (Văd
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
seamănă pe jumătate cu mine, pe jumătate cu primul frate Ferapont. Pe spate are o pereche de aripi și-o cruce care-l apasă greu înăuntru. [...] Are o față întunecată și nu l-am văzut zâmbind niciodată. E un adevărat gramatic. El transcrie în aur psaltirea” (VII. Celălalt Ferapont); „Dedesubtul celuilalt Ferapont e celălalt Lazăr. Dedesubtul celuilalt Lazăr nu mai e nimeni. Cenușa picură pe rănile lui și-i acoperă trupul. El nu scrie la nici o psaltire. E prea slab ca să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
mai clar că dacă avem impresia că în filozofie există probleme autentice, a căror soluție ar trebui căutată printr-o cercetare ce seamănă, în anumite privințe, cu cercetarea științifică, aceasta este urmarea faptului că ne lipsește o vedere clară asupra gramaticii expresiilor limbajului nostru. O asemenea vedere nu este ușor de obținut. Trebuie să luptăm împotriva unor tendințe ale gândirii care par să fie legate de caracteristici ale oricărui limbaj dezvoltat, complex articulat. Ceața mintală care învăluie folosirea obișnuită a limbajului
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
în filozofie există probleme autentice, a căror soluție ar trebui căutată printr-o cercetare ce seamănă, în anumite privințe, cu cercetarea științifică, aceasta este urmarea faptului că ne lipsește ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ 303 o vedere clară asupra gramaticii expresiilor limbajului nostru. O asemenea vedere nu este ușor de obținut. Trebuie să luptăm împotriva unor tendințe ale gândirii care par să fie legate de caracteristici ale oricărui limbaj dezvoltat, complex articulat. Ceața mintală care învăluie folosirea obișnuită a limbajului
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
și de descalificare a actelor și discursurilor adversarilor politici. De asemenea, frazele arborescente, alcătuite prin acumulare, sunt un mijloc formal de mistificare a realităților politice, de ocultare a subiectelor sensibile pentru imaginea emitentului și de manipulare a interesului auditorului. Potrivit gramaticii generative, care așează în centrul preocupărilor dialectica competență-performanță, locutorul este capabil, pe baza unui număr finit de reguli sintactice, să construiască un număr nelimitat de fraze. Această concepție evidențiază potențialul limbajului verbal care, punând la îndemâna vorbitorilor mijloace limitate, oferă posibilități
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dimensiune evaluativă E, exprimând atitudinea jurnalistului față de realitățile prezentate. Predilecția pentru o schemă textuală sau alta este dictată de finalitățile demersului analitic și de specificul problematicii abordate de jurnalist. Ponderea componentei argumentative în structura limbajului politic își pune amprenta asupra gramaticii textuale, a organizării sintactice și, implicit, asupra semanticii și pragmaticii discursive. Gradul de coeziune a articolelor, tipologia relațiilor frastice și transfrastice, elementele de conectivitate secvențială contribuie la construirea unității discursive și la atingerea finalităților demersului jurnalistic eminescian. Dintre mecanismele sintactico-semantice
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
î... "Fondosul limbii noastre, ce pe aiurea se caută, este în Sfânta Scriptură", către care, "adaugă-se îmbunătățirile cerute după un metod simplu și care s-ar cuveni a se legiui de către un giudeț Amfiction, ce se poate închega din gramaticii români a Transilvaniei, a Țării Românești și a Moldovei"1. În altă parte 2 se spune că "stropiarea" limbii, căreia i se siluiește geniul, seamănă cu o fată mare de la țară, naivă, adusă la oraș, sulemenită, înmănușată, "trasă în toate
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
seamă antipatie pentru "slavonisme", declarîndu-se partizan al înlăturării lor. Să se compare această atitudine cu aceea a lui A. Russo, care zice că o limbă se naște "pe decompoziția altor limbi", că cuvintele, de orice origine, se împămîntenesc și că gramaticii trebuie să constate, nu să inventeze 2 -, și care se roagă: 1 Scrieri, I, p. 255. 2 Cugetări, "Romînia literară" ă1855î, p. 355, 482. "Lăsați-ne să lucrăm în voia sa limbușoara asta turcită, grecită, ungurită, slavonită și ce a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
românești; așa, pentru verbul publier a fost ezitare între publicarisesc, publicuiesc, publicăluiesc, publiez, publicez, public...1 Și desigur că, pe lângă mania de a între-buința cuvinte franțuzești a celor care voiau să se arate 1 L. Șăineanu, Ioan Eliade Rădulescu ca gramatic și filolog ă Buc., 1892î. învățați, mai era și o întrebuințare exagerată, nevinovată: invadarea cuvintelor netrebuitoare pe lângă cele trebuitoare, intrarea și fără bilet de legitimație, grație îmbulzelii. Oricum, Alecsandri a avut meritul de a face prin opera sa critică un
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Iorga s? au sprijinit at�ț financiar c�ț ? i moral pentru că Nicolae Iorga s??? i fac? studiile 13. Iorga ? i?a �nceput educa? ia acas?. La v�rsta de patru sau cinci�ani ? tia deja s? citeasc? ? i s? scrie. F? r? gramatic? ? i dic? ionar, ? tia fran? uze? te �nainte de a intra la ? coal?. Rom�na �nv?? at? de el era limba lui Kog? lniceanu. �ntr? o carte care descria ruperea Bucovinei de Moldova, Iorga a avut primul contact cu istoria Rom
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
societ]ților de mici dimensiuni. Totuși, în cadrul acestora, orientarea moral] poate fi realizat] într-un mod oarecum diferit. Reluând studiile lui Schapera privind obiceiurile și legile Tswana, Comaroff și Roberts susțin c], pentru acest popor, legile și tradiția „reprezint] o gramatic] simbolic] pe baza c]reia realitatea este neîntrerupt construit] și gestionat] în interacțiunile și confrunt]rile cotidiene” (1981, p. 247). Ele nu sunt (așa cum se prespune adesea) precepte ale comportamentului ideal, ci, măi degrab], un cod de interpretare a semnificațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
alte scheme, specifice, pentru că se revarsă în gândirea unei comunități, precum într-o albie, cu un întreg "instrumentar" de memorare. La fel se întâmplă și cu "sistemul semiotic al puterii" (cum îl numește Le Goff), care se creează pe baza "gramaticii" imaginarului. Spre exemplu, schema ceremonialului înscăunării (descris într-o cronică) se formează prin cumularea arhetipului (întemeietorul) cu narațiunea mitică (cucerirea unui nou teritoriu, civilizarea), cu ritualul (sacrificarea unui animal) și cu simbolul (heraldica, tronul, sceptrul, coroana); codurile scenografice, scenariile ceremonialurilor
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]