5,312 matches
-
limbajul administrației să nu se confunde cu cel de toate zilele. Una dintre formulele supărătoare ale limbajului juridic-administrativ actual este membri de familie. Caracterul ei nefiresc provine din combinarea nepotrivită a sensului lexical (al cuvîntului membru) cu semantica unei construcții gramaticale (cu prepoziția de). Membru impune folosirea genitivului, care să indice relația de apartenență la grup: "membru al unei organizații", "membrii guvernului" etc., relația parte-întreg fiind una individualizată. Construcția cu de indică, în schimb, o calitate, o proprietate: soție de doctor
"Membri de familie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10275_a_11600]
-
175), "junele student (...) are curiozitatea specifică etății crude" (p. 190), "orizontul de așteptare trăda o sete atât de aridă" (p. 205). Aspectele acestea sunt însă ușor de revizuit, cu condiția ca autorul să le sesizeze marja de eroare stilistică și gramaticală. Bogdan Crețu convinge, încă de la debutul editorial, prin bună intuiție, finețe analitică și exactitate în diagnostic. Depinde numai de el să facă o frumoasă carieră de critic literar, academic și/ sau foiletonist. Are toate datele să reușească, și într-o
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
în patru zare / cocoloș de miere-n sare / și cum zdrână glosa ceea / mi-a fost dat să-nhap femeia”. Din loc în loc, jocuri de limbaje, metafore adesea, capătă turnură paradoxului, oximoronului sau a paronimiei - toate fiind, în plan stilistic și gramatical, figuri ale ambiguității. Pe un plan subțire, al subtilităților, poetul, în libertatea lui de grafolog al gândurilor (personale), dezleagă înțelegerea cititorului să asocieze, să grupeze și să-și decidă singur înțelesurile care-i convin. El i-a dat punctul din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
precum: adverbul apare ca un substitut pentru ca înzestrat cu avantajul de a nu produce cacofonii. Evitarea cacofoniilor a ajuns în ultimii ani o obsesie națională, exagerată și absurdă, în măsura în care duce la utilizarea distorsionată a unora dintre cele mai frecvente instrumente gramaticale, inevitabile în română: conjuncțiile că, ci, adverbul de comparație și prepoziția ca. Pentru a nu provoca temutele alăturări de litere și sunete (ca, că, ce, ci etc.), precum este folosit în contexte în care cu cîteva decenii în urmă ar
Precum by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10577_a_11902]
-
sonorizare a lui s între două vocale pare să existe în româna actuală, dar ea nu funcționează automat și constrîngător. De pildă, în disertație, s este pronunțat de mulți z, lucru care nu se întîmplă de loc în aparițiile secvenței gramaticale -ise-, la mai mult ca perfect (venise, rodiseră). În acestă categorie de fapte e interesantă evoluția normelor. În 1982, Alexandru Graur putea încă scrie, în Dicționar al greșelilor de limbă, că trebuie rostit și scris "basin (din fr. bassin), nu
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
pot renunța la pagini, e vorba și despre mine, ai dreptate, trebuie să-mi găsesc o identitate." În ambele situații avem de-a face cu: 1) fraze scurte sau medii, eliptice adesea, care transcriu un monolog oral al cărui subiect gramatical coincide cu subiectul enunțării. 2) fraze adresative, în care apar interlocutori, fie că este vorba despre autorul-enunțător sau despre un martor, pretexte ale unui discurs tranzitiv. De cele mai multe ori, destinatarul, pentru că este indicat doar prin pronumele personal, permite identificarea cu
Autoficționarii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10604_a_11929]
-
despre un martor, pretexte ale unui discurs tranzitiv. De cele mai multe ori, destinatarul, pentru că este indicat doar prin pronumele personal, permite identificarea cu cititorul (în fragmentul secund) sau, din partea cititorului, cu naratorul-autor (în primul). Strategia ambiguizării "personajelor" prin simpla lor menționare gramaticală și-a dovedit eficacitatea prozelită: oricine poate intra în pielea lor. 3) o dimensiune metatextuală foartre marcată. Aici vom remarca următoarele amănunte: dată fiind existența, conform lui Lucien Dällenbach, a unor metatexte denotative și conotative (ultimele fiind de fapt ceea ce
Autoficționarii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10604_a_11929]
-
în patru zare / cocoloș de miere-n sare / și cum zdrână glosa ceea / mi-a fost dat să-nhap femeia”. Din loc în loc, jocuri de limbaje, metafore adesea, capătă turnură paradoxului, oximoronului sau a paronimiei - toate fiind, în plan stilistic și gramatical, figuri ale ambiguității. Pe un plan subțire, al subtilităților, poetul, în libertatea lui de grafolog al gândurilor (personale), dezleagă înțelegerea cititorului să asocieze, să grupeze și să-și decidă singur înțelesurile care-i convin. El i-a dat punctul din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
sinonim. În română, se constată pătrunderea cuvîntului - ca termen concret, al vieții practice - în limbajul familiar (,și-i tragem o serenadă sub balcon de să-i tremure termopanu'", myband.ro), perfecta adaptare morfologică (cu pluralul neutru în -e) și trecerea gramaticală din poziția de determinant invariabil (substantiv-apoziție, apropiat de valoarea unui adjectiv invariabil) la statutul de substantiv perfect individualizat și utilizabil în orice context (de la ferestrele de tip termopan și ferestrele termopan se ajunge la termopanele familiare). Interesantă este mai ales
Termopane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10016_a_11341]
-
minciuni și în care a auzit și a cules atâtea perle lingvistice, încât ar putea scrie o carte. Și-a permis, în intervențiile sale ca, la unele legi, în dezbaterile finale, să facă propuneri sau să aducă unele corecturi greșelilor gramaticale, spre amuzamentul unora dintre colegii săi, care primeau lecții de limba română de la un bulgar. Chiar dacă a ajuns la o vârstă la care alții se gândesc doar la nepoții pe care îi plimbă prin parc, profesorul Carol Matei Ivanciov are
Agenda2004-16-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282303_a_283632]
-
și literatura engleză a Universității de Vest din Timișoara. Coordonată de Hortensia Pârlog, Pia Brînzeu și Luminița Frențiu, cartea conține un mare număr de exerciții care pot fi folosite pentru a testa capacitatea elevilor de liceu de a rezolva probleme gramaticale, de a comenta texte (atât literare, cât și non-literare), de a redacta compuneri pe o temă dată și de a face traduceri corecte. Prețul cărții este de 229 000 de lei. ( I. B.) Rezidențiatul Dând curs cererii reprezentanților Comisiei Naționale
Agenda2004-40-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282953_a_284282]
-
din 1998: "Daaa... Hîii... cu askii n kisioarii / și ku gloanța n kiept / k n at fo și ceret di / MANKARIIII...!". Nu numai că experimentul este aici încă timid, dar are o oarecare conotație depreciativa: poetul monologhează întotdeauna după reguli gramaticale stricte, lăsînd altor voci (o babă, un reporter) inovațiile nu prea bine exersate pe atunci. O dată cu volumul din 1998, Deadevă, poetul și-a găsit, daca nu un idiolect, cel puțin un mod specific de a scrie. Tot în spiritul programului
De-a poezia by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17695_a_19020]
-
Rodica Zafiu Elipsa lexicalizata este un fenomen lingvistic destul de cunoscut: o sintagma frecvent folosită e redusă cu timpul la unul din elementele sale, care "absoarbe" sensul întregii construcții; apar astfel înțelesuri și (prin schimbarea valorii gramaticale) chiar cuvinte noi. Adesea, dintr-o sintagma formată din substantiv și adjectiv, cuvîntul păstrat este adjectivul, care preia și sensul substantivului determinat. Pentru română, un exemplu clasic e cel al numelor unor legume foarte comune - roșii, vinete -, desprinse din sintagmele
Anticipatele, compensatele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17715_a_19040]
-
3), parlamentare, locale ("Testul ălocaleloră" - "România liberă" = RL 1881, 1996, 1; "ăLocaleleă la ora primelor concluzii"; "PDAR, despre rezultatele ălocaleloră" - RL 1883, 1996, 3). Față de alte tipuri de conversiune a adjectivului în substantiv, acesta are particularitatea de a păstra restricțiile gramaticale și semantice ale sintagmei inițiale: în cazul dat, noul substantiv se folosește doar la plural. În ultimul timp, adjectivul care preia și sensul substantivului alegeri, dintr-o sintagma foarte vehiculată, este anticipate: "timișorenii... au cerut ăanticipateă" ("Jurnalul național" 1669, 1998
Anticipatele, compensatele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17715_a_19040]
-
specifică momentului. Că și bun, adjectivul important ("Very important person") este un concept relativ, denumirea acoperind la noi în momentul actual politicieni, oameni de afaceri, dar și cîntăreți, rockeri, dansatoare de la bar, prezentatoare de modă etc. Cu tot dezavantajul sau gramatical, despre care am mai vorbit - e încadrat că neutru, desi desemnează persoane - termenul VIP e folosit intens: "un fel de cartier general al VIP-urilor" (RL 2083, 1997, 4); "Club de vară și pentru VIP-uri" ("Libertatea" = L 2157, 1997
Lumea bună by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17730_a_19055]
-
aparentelor de moarte și descompunere, are, de fapt o natură senzuala: Că somnul soldatului/ sub pătură de campanie,/ trece vremea// Că o femeie/ cu sînii mari și umbroși,/ trece vremea" (Onomastica). Apare exaltata feminitatea, principiul germinativ ce transpare în cel gramatical, precum un liant indestructibil între ceea ce a fost și ceea ce va fi, între moarte și resurecție: "Prietenul meu îmi vorbește despre principiul/ feminin al lumilor. Susține că nu întîmplător/ în limba noastră și a altor rase,/ lumină, solitudinea, însăși moartea
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
Iorgu Iordan că frază eliptica, în care de e conjuncție ("e bine, dacă-i bine"); mii de mii are valoare asemănătoare, dar aparține la modelul special al numeralelor. În rest, întîlnim fie repetiția imediată (bun, bun) sau cu alte instrumente gramaticale decît de (lume peste lume, frig și frig), fie construcții cu sens superlativ în care termenii legați prin de sînt diferiți: pui de somn, mama de bătaie. Construcția de tipul băiat de băiat sau marfă de marfă mi se pare
Un superlativ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17815_a_19140]
-
de fonetica istorică și de gramatică, au obiecte alese tot dintre aspectele cele mai controversate și insuficient studiate ale limbii române: dativul posesiv, pronumele dînsul, structurile partitive, comparația, ordinea cuvintelor. În analize de o remarcabilă finețe și complexitate, descrierea strict gramaticala se completează prin disocieri stilitice și de uz - și, mai ales, evadează în explicații de natură socială și culturală. În cazul dativului posesiv, de exemplu, e observată diferența dintre uzul de determinant verbal și cel adnominal - argumentîndu-se convingător originea populară
Limbă, istorie, cultură by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17865_a_19190]
-
exemplul: "pentru a afla acu ce se mănîncăă acești bodiguarzi, redactorul nostru a trecut, incognito, pe la mai multe agenții de pază și protecție" (EZ 2049, 1999, 11). Citatul e interesant, pentru că demonstrează tocmai extinderea uzului expresiei: obiectul de mîncat (subiectul gramatical al construcției verbale pasiv-impersonale) e, de această dată, uman. Apariția ghilimelelor semnalează, cred, tocmai raritatea acestei combinații, care riscă să activeze sensuri concrete ale verbului și să proiecteze astfel în imaginația cititorului bufe scenarii canibalice.
Despre mîncare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17894_a_19219]
-
a dat afară din serviciu, vine la poliție și face o sesizare" (EZ 2310, 2000, 5) etc. Dintre multele expresii românești care conțin cuvîntul om, cred că merită atenție două construcții comparative pe care le diferențiază formal doar o trăsătură gramaticală; e interesant constrastul dintre caracterul aparent neînsemnat al diferenței și distanța pragmatică, de uz, care se creează între cele două formule învecinate. E vorba de ca omu(l) și ca oamenii: comparații care, examinate în afara contextelor, ar putea părea echivalente
"Ca omu'" sau "ca oamenii"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17215_a_18540]
-
și să reproducă ce spunea Blaga! Unuia dintre ei, șeful ierarhic îi atrage atenția că un "element" ca Blaga, "cu o pregătire atît de vastă", nu poate fi supravegheat de cineva din ale cărui rapoarte "lipsesc cele mai elementare reguli gramaticale, nemaivorbind de expresii străine limbii române". Nu e clar dacă aceste expresii lipsesc (adică agentul nu știe nemțește) sau abundă (adică agentul nu știe românește). Dar umorul involuntar e uriaș. Agentul e, de altfel, înlocuit de unul mai instruit, care
"Diversionist în sectorul ideologic" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17275_a_18600]
-
e decît o încercare anteică, id est de recăpătare a forțelor lăuntric irosite. În opoziție cu suprarealismul, și acesta un anteism crispat, străduindu-se a pune la contribuție resursele abisalului, am putea denumi modalitatea lui Șerban Foarță un hiperrealism (textualist, gramatical), ceea ce constituie, chiar datorită sterilității asumate, o continuitate legitimă a creației. Șerban Foarță: Șalul, eșarpele Isadorei; Șalul e șarpele Isadorei, Ed. Brumar, Timișoara, 1999, 62 pag, preț nemenționat.
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
felul de tâmpeni că sunt bolnavi sunt singuri nu au pe nimeni nu le ajunge pensia și culmea că nu îi mai lasă apartamentul dacă nu renunță la mine da sunt niște absurdități dar sunt adevărate", prin introducere de conectori gramaticali și logici (dar, căci, de aceea).
Scriere și rescriere by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17300_a_18625]
-
zis, dragă, plecăm" e, în scrierea românească standard, o greșeală evidentă; extinderea unor convenții de punctuație din alte limbi (cea mai probabilă e influența unei reguli de introducere a citatului în scrierea englezei) nu e posibilă, deoarece contrazice o regulă gramaticală puternică și deoarece pentru această situație norma autohtonă impune folosirea altui semn: doua puncte.
Scriere și oralitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17318_a_18643]
-
ceea ce s-a dovedit a fi cea mai umilitoare experiență din viața ei. Nu știu cîte actrițe tinere s-ar fi pretat la triplul joc al lui Drew Barrymore: ea e - cu egală dezinvoltură - și ziarista timidă care corectează greșelile gramaticale ale bossului (excelent John C. Reilly), și liceana zurlie de acum (setată pe convențiile vestimentare ale timpurilor ei), și, în cîteva aiuritoare flashback-uri, liceana de atunci, zăludă, boccie și, de parcă toate astea n-ar fi ajuns, cu un aparat
Ce vă place? by Mihai Chirilov () [Corola-journal/Journalistic/17396_a_18721]