555 matches
-
ea în timpul mezoliticului (dar nu se generalizează decât la începutul neoliticului): oaia la Zawi Chemi-Shanidar, spre ~ 8000, capra la Ierihon, în Iordania, pe la ~ 7000, și porcul către ~ 6500; câinele la Stan Carr în Anglia, către ~ 750011. Rezultatele imediate ale cultivării gramineelor se vădesc în expansiunea populației și dezvoltarea comerțului, fenomene care caracterizează deja civilizația natufiană. Spre deosebire de schematismul geometric specific desenelor și picturilor mezoliticului european, arta natufienilor este naturalistă: s-au scos la lumina zilei mici sculpturi de animale și figurine umane
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
există și o bogată vegetație ierboasă alcătuită din specii de stepă și silvostepă. Dintre acestea, cele mai frecvente sunt : păiușul(Festuca valesiaca), iarba bărboasă (Botriochola ischeamum),colilia (Stepa lessingiana), dedițelul (Adonis vernalis),sugelul (Samium amplexicaule),fragii (Fragaria vesca),stânjenelul (Iris gramineea),firuța (Poa nemoralis), vioreaua (Scilla bifolia), toporașul (Viola odorata),, brebenelul (Corydalis solida). b) Vegetația din pășuni,fânețe și sărături Pășunile și fânețele naturale sunt răspândite în luncile inundabile și pe versanți în zonele de alunecare și cele cu eroziune accentuată
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
superioară, acestea dizolvă și apoi îmbibă cu săruri solubile solurile întâlnite în cale, salinizându-le. b) Solurile de pe pante fără alunecări. Formarea solului a fost împiedicată prin scurgerea apei la suprafață,iar solul încearcă să se formeze sub protecția rădăcinilor gramineelor de stepă. Pe pante mai slabe sunt răspândite cernoziomurile de pantă, cu o morfologie mai păstrată iar pe cele mai înclinate sunt cernoziomuri în formare, în diferite grade de eroziune, plus roci la zi și soluri saline uscate de pantă
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
așezarea Chișcăreni. Astfel, e necesară menținerea sub control a apei freatice prin lucrări de desecare - drenaj , precum și efectuarea unor lucrări antierozionale prin îmbunătățirea terenurilor cu panta foarte înclinată, prin cultivarea pe aceste terenuri a plantelor cu rădăcini fasciculare, înțelenirea cu graminee furajere, fertilizări cu materii organice încorporate adânc, plantarea cu vegetație lemnoasă. Efectuarea de plantări începute și neterminate va contribui atât la fixarea terenurilor, cât și la îmbunătățirea microclimatului din zonă. De asemenea, plantarea versanților din zonele Chișcăreni, Iazu - Vechi, Iazu
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
o constituie pajiștile montane secundare de păiuș negru, iarba vântului și țăpoșică ( Agrosti - Festucetum montanum). Alcătuite din pajiști și fânețe n naturale, pajiștile montane secundare apar între 600 și 1400 m. În general, în pajiști predomină ierburi d din familia gramineelor, ca păiușul roșu (Festuca rubra), iarba vântului (Aspera spicaventi), ță țăpoșica (Nardus stricta), iar în locurile mai umede se întâlnesc piciorul cocoșului (Ranunculus acris), rogozul (Carex sp.), coada calului (Equisetum arvense) ș.a. Pădurea este cea de a doua mare asociație
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
polifag, ce atacă plante din familii diferite, producând pagube la culturile de cereal, plante tehnice, plante medicinal și legume. Pot ataca și puieții din pepiniere și școlile de viță. Adulții se hrănesc cu elementele florale ale inflorescențelor de umbelifere și graminee. Atacă preferențial castraveții și pepenii verzi, începând din momentul germinării semințelor și până la apariția plantulelor la suprafața solului, determinând pieirea lor în masă. Atacul este favorizat de formarea în interiorul cuiburilor a unei cruste compacte, care împiedică evaporarea apei și sub
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
este asemănătoare cu adultul, fiind mai mică și imatură sexual. Biologie. Iernează mai ales ca larvă, dar și ca ou sau adult în bulbii de ceapă și usturoi, mai rar în tulpinile sau rădăcinile altor plante cultivate sau spontane (leguminoase, graminee, solanacee etc.) Prezintă 5-6 generații pe an. Depunerea ouălor poate să înceapă la o temperatură minimă de 1 - 50 C, optimul fiind de 13 - 180 C. Numărul de ouă depus de o femelă variază între 200 - 500. Durata stadiului de
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
tutun etc. Plante atacate și mod de dăunare Este un dăunător polifag ce atacă numeroase specii de plante cultivate și spontane, producând cele mai mari pagube la liliacee (ceapă, usturoi). Mai atacă și solanaceele (tomatele etc.), umbeliferele (morcov, pătrunjel etc.), gramineele (ovăzul, secara etc.), orhideele. În funcție de planta gazdă preferată, s-au identificat la acest nematod aproximativ 20 de rase fiziologice, bine distincte între ele. Nematodul atacă țesuturile plantelor. În urma atacului, plantele stagnează în dezvoltare, au tulpina îngroșată, iar frunzele se îngălbenesc
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
meristematice apicale (ca la ferigi). La cele mai multe spermafite, frunzele cresc În lungime datorită meristemelor intercalare, localizate la mijlocul sau la baza limbului. Funcționarea acestor meristeme are o durată foarte scurtă; rareori ele pot funcționa mai multe luni (la unele graminee) sau chiar toată viața plantei (la Welwitschia mirabilis, din deșertul sud-est african). Țesuturile conducătoare: o cheie pentru viață În mediul terestru. Evoluția celulelor conducătoare atinge un asemenea grad Încât ea devine ireversibilă. În xilem, care transportă sevă brută (apă cu
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
leguminos cu tulpina Înaltă de 1 m și rădăcina lungă de 15 m); - sistem radicular superficial (extins lateral); de exemplu, specii de Cactaceae americane și Euphorbiaceae africane; - sistem radicular foarte ramificat (Într-un volum mic); de exemplu, Agropyron cristatum, dintre graminee; - suprafață mică de transpirație, plantele având frunze mici, spinoase pe margini (Ilex aquifolium) sau răsucite, cu celule buliforme În epiderma superioară (specii de Stipa ș.a., dintre graminee); - frunze lucioase (acoperite cu ceară și cuticulă groasă); de exemplu, specii de Aloe
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
sistem radicular foarte ramificat (Într-un volum mic); de exemplu, Agropyron cristatum, dintre graminee; - suprafață mică de transpirație, plantele având frunze mici, spinoase pe margini (Ilex aquifolium) sau răsucite, cu celule buliforme În epiderma superioară (specii de Stipa ș.a., dintre graminee); - frunze lucioase (acoperite cu ceară și cuticulă groasă); de exemplu, specii de Aloe, Agave, Pinus ș.a.; - frunze păroase (cu peri morți, plini cu aer, albicioși); de exemplu, specii de Verbascum, Stachys ș.a.; - stomate adăpostite În șanțurile (la graminee) sau În
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
ș.a., dintre graminee); - frunze lucioase (acoperite cu ceară și cuticulă groasă); de exemplu, specii de Aloe, Agave, Pinus ș.a.; - frunze păroase (cu peri morți, plini cu aer, albicioși); de exemplu, specii de Verbascum, Stachys ș.a.; - stomate adăpostite În șanțurile (la graminee) sau În criptele (la Nerium) frunzelor, uneori afundate În mezofil (la Agave, Aloe, Pinus); - țesuturi mecanice bine dezvoltate, mai ales sclerenchimul (ca la graminee); - țesuturi conducătoare bine dezvoltate, mai ales xilemul; - mezofil compact, fie diferențiat În țesut palisadic (pluristratificat sau
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
plini cu aer, albicioși); de exemplu, specii de Verbascum, Stachys ș.a.; - stomate adăpostite În șanțurile (la graminee) sau În criptele (la Nerium) frunzelor, uneori afundate În mezofil (la Agave, Aloe, Pinus); - țesuturi mecanice bine dezvoltate, mai ales sclerenchimul (ca la graminee); - țesuturi conducătoare bine dezvoltate, mai ales xilemul; - mezofil compact, fie diferențiat În țesut palisadic (pluristratificat sau unistratificat, dar cu celule Înalte) și țesut lacunos, fie În totalitate de tip palisadic; - aerenchim slab dezvoltat (spații aerifere foarte mici Între celule); - presiune
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
cresc Încet, având și un metabolism de tip special: fixează dioxidul de carbon noaptea când, deși stomatele sunt deschise, transpirația este minimă. Sclerofitele limitează transpirația prin frunze mici, dure, uneori cu spini, având stomatele localizate În șanțurile feței superioare (la graminee) sau În criptele feței inferioare (la Nerium); toate sclerofitele au cuticulă groasă și metabolism de tip special: țin stomatele deschise ziua, deci transpirația este intensă (plantele apărându-se Împotriva supraîncălzirii), dar pierderea apei este compensată datorită sistemului radicular și țesutului
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
fel Încât cele mai evoluate, adică mai recente, se află la latitudini mici, devenind tot mai vechi pe măsură ce ne apropiem de poli. Dacă le discutăm pe cele ierboase, vom vedea că În zona ecuatorială, În savane, ponderea este deținută de graminee, adică de monocotiledonate, evoluate, recente, care au nevoie de medii oxidante. Ele sunt Însoțite de arbori tot monocotiledonați, precum palmierii sau curmalii. Stepele, specifice zonelor temperate, sunt alcătuite preponderent din specii intermediare evolutiv, adică dicotiledonate. Arborii ce alcătuiesc aceste zone
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
uitat-o, pierzând, vreme de 50 de ani, legătura cu tradiția. În multe cazuri, noi știm doar să suprasolicităm un căluț costeliv care nu are la dispoziție decât iarba de pe marginea drumurilor. Căci, dacă În stepa libertății sale, calul consuma gramineele cu semințe cu tot, În anturajul omului el “beneficiază” doar de paie; semințele și le adjudecă omul. Grăunțele nu sunt pentru cal cofeturi. Ele Îi sunt strict necesare, mai ales atunci când e pus la muncă. Și iată de ce. Ca orice
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
stomac voluminos care permite, prin staționarea Îndelungată a furajului, acțiunea microorganismelor simbionte. Dar nu În aceeași măsură. Calul e, din acest punct de vedere, defavorizat. Pe undeva e chiar firesc. În stepele prin care trăia În sălbăticie, el consuma preponderent graminee, cu semințe cu tot; mai bine-zis, alegea doar partea superioară a plantei. Iuțeala Îi permitea să aleagă. Restul plantei Îl consumau rumegătoarele, mai lente, ce-i veneau În urmă. Iar ele sunt adaptate În stimularea simbiozei cu microorganismele, valorificând foarte
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a semințelor, iar asta a fost asigurată de fruct. Că protecția e scopul urmărit de plantă o dovedește o mulțime de fructe ce nu’ s bune decât de recipient ce ferește semințele de tentația Încolțirii, precum la ciumăfaie; sau fructele gramineelor, reduse doar la un Înveliș imperceptibil a ceea ce se numește grăunte, dar care asigură o foarte bună izolare, Încât În multe cazuri e nevoie de scarificare, distrugerea acestui Înveliș. Ceea ce numim Îndeobște fructe conțin substanțe și chiar o apă oarecum
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Luzula spicata) Familia Cyperacee. Țipirig (Scriupus compressus), Papură (Eriophorum gracile, Cyperus divisa), Floarea Crinului (Eriophorum vaginatum), Iarba-n trei fire (Carex davalliana), Bănicel, Cucuruzu ciorii (Carex obtusata), Paiu-lung (Carex acuta, Carex canescens), Flembioară (Carex atrata), Foaia băiatului (Carex flava) Familia Graminee. Spăranghină (Anthoxantum odoratum), Coada vulpii (Alopecuruspratensios), Iarba de pe marginea călii (Phleum pratense), Stuf (Calamagrostis silvatica, Calamagrostis villosa), Ovăs ( Sesleria rigida, Avena capillaris) , Păiș subțire, Iarbă lungă (Aira caespitosa), Păiș (Aira flexuosa, Aira canescens, Andropogon ischaemum, Festuca supina, Festuca hirsuta, Estuca
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ș.a. Izolat, apar tufișuri de arbuști pitici( porumbar, măceș, păducel, trandafirul pitic, migdalul pitic, ș.a. Vegetația de lunca este caracteristică solurilor aluvionare și lăcoviștelor inundate periodic și cu exces de umiditate freatică. Pajiștile sunt formate din specii hidrofile și mezofile, graminee(pir, păiuș, coada vulpii, zâzanie), la care se adaugă trifoi. Vegetația cultivata este reprezentată de. grâu, porumb, floarea soarelui, sfecla de zahăr, cartofi, vită de vie și pomi fructiferi. Covorul vegetal, ca urmare a unei îndelungate și continue locuiri, prezintă
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Phaseolus L., Helianthus annuus L., Medicago sativa L., Lycopersicon lycopersicum (L.) Karsten ex Farw., Capsicum spp., Allium cepa L., Allium schoenoprasum L., Allium porrum L., Allium ascalonicum L., Oryza spp., Prunus L. și Rubus L. ... b) specii care aparțin familiilor Graminee și Cruciferae și genului Trifolium, originare din Argentina, Australia, Bolivia, Chile, Noua Zeelanda și Uruguay ... c) Triticum spp, Secole spp și x Triticosecale din Afghanistan, India, Irak, Mexic, Nepal, Pakistan și SUA. ... 2. Părți de plante, cu excepția fructelor și semințelor de
ACORD din 16 octombrie 2003 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Socialiste Vietnam privind cooperarea în domeniul protecţiei plantelor şi carantinei fitosanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156372_a_157701]
-
în complex, executate în perioada anterioară. Analiza condițiilor de climă, sol și vegetație în care sunt situate pajiștile din România evidențiază următoarele: - în zona de câmpie și podișuri joase, unde covorul vegetal este constituit din specii valoroase de leguminoase și graminee perene, potențialul de producție de masa verde este ridicat, obținându-se până la 25-30 tone/ha, producție care este eșalonata pe o perioadă de 120-150 de zile pe an; - în zona colinara se pot realiza producții de 18-22 tone/ ha masa
ORDIN nr. 226 din 28 martie 2003 pentru aprobarea Strategiei privind organizarea activităţii de imbunatatire şi exploatare a pajiştilor la nivel naţional, pe termen mediu şi lung. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150407_a_151736]
-
asigure o hrănire echilibrată și eficiența a diferitelor categorii de animale din speciile bovine și ovine, pentru obținerea de produse zootehnice nepoluate și o bună stare de sănătate a animalelor ... c) Realizarea întregului necesar anual de semințe de leguminoase și graminee perene, specifice ameliorării suprafețelor de pajiști ... d) Dezvoltarea acțiunilor de cercetare științifică, legate de producerea de noi soiuri de plante specifice pajiștilor, efectuarea lucrărilor de regenerare, fertilizare și întreținere, combaterea eroziunii și excesului de umiditate, lucrări de irigații pe pajiști
ORDIN nr. 226 din 28 martie 2003 pentru aprobarea Strategiei privind organizarea activităţii de imbunatatire şi exploatare a pajiştilor la nivel naţional, pe termen mediu şi lung. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150407_a_151736]
-
amenajări pastorale Principalele măsuri și acțiuni tehnologice pentru ameliorarea pajiștilor naturale sunt: 1. Bonitarea tuturor suprafețelor de pajiști, cu stabilirea potențialului de productie al acestora și evidențierea covorului vegetal existent. Se vor stabili cele mai indicate asociații de leguminoase și graminee perene, pe baza cercetărilor științifice în domeniu. 2. Stabilirea numărului de animale cărora trebuie să li se asigure suprafețele de pășune, pe baza normelor de consum, a cantităților de masa verde necesare pentru producția zootehnica programată a se realiza în
ORDIN nr. 226 din 28 martie 2003 pentru aprobarea Strategiei privind organizarea activităţii de imbunatatire şi exploatare a pajiştilor la nivel naţional, pe termen mediu şi lung. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150407_a_151736]
-
rațională a producției de masa verde în concordanță cu încărcătură optimă de animale constituie o prioritate maximă în derularea prezenței strategii. 5. Executarea acțiunilor programate pentru îmbunătățirea și valorificarea producției pajiștilor este indisolubil legată de asigurarea semințelor de leguminoase și graminee perene, respectiv a loturilor semincere, care să producă în mod constant cantitățile de semințe necesare pentru realizarea ritmului anual de regenerare a suprafețelor de pășuni programate. 6. Elaborarea unor pârghii economico-financiare este menită să stimuleze efectuarea lucrărilor de îmbunătățire în
ORDIN nr. 226 din 28 martie 2003 pentru aprobarea Strategiei privind organizarea activităţii de imbunatatire şi exploatare a pajiştilor la nivel naţional, pe termen mediu şi lung. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150407_a_151736]