957 matches
-
existența cărora am aflat ulterior și se constituie în partea întâi a prezentei ediții. Pentru frumusețe dar și pentru a reține atenția asupra grijii cu care trebuie privite și receptate reprezentările de pe medalii, reproducem pe pagina următoare două realizări aparținând gravorilor Villhelm Killrich și Constantin Baraschi. Andone Cumpătescu, membru al Societății Numismatice Române Aversul acestei medalii prezintă chipul în profil spre dreapta heraldica a regelui Carol I, cel de numele căruia se leagă construcția actualului edificiu din Dealul Copoului ieșean. Este
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
subtilitate, mesajul că Proclamarea Regatului a fost posibilă ca urmare a obținerii Independenței. Aceasta nu ne îndreptățește să o considerăm drept medalie a Independenței cum de altfel fac autorii George Buzdugan și Gh. Niculiță. „Vinovat” pentru confuzie este, credem, eminentul gravor Wilhelm Kullrich, care realizează cu măiestrie și migală impresionante scene, ușor intuitibile din Războiul de Independență, care le domină pe cele ce sugerează Proclamarea Regatului, dar și receptarea noastră cu sensibilitate diferită față de anumite momente din istoria națională. Medalie a
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
a datorat, în bună parte, comercianților Elias și Samoil Șaraga, precum și meseriașului Nicolae Sternberg din Iași. Sunt lucrări de medalistică românească, care acreditează ideea că Șaraga, nume ce apare pe o serie de medalii realizate la Iași, este al unui gravor, deci creator de medalii (artist medalier). Documentele de arhivă, cât și o lucrare monografică a lui Ion Massof vor clarifica statutul familiei Șaraga în raport cu creația medalistică ieșeană. Studiul medaliilor și al documentelor de arhivă ne-au ajutat să stabilim și
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
variante (patru la medaliile Alecsandri din 1905-1906 și una la medalia Carol I din 1906), deci în total treizeci de realizări medalistice. Nu putem fi de acord însă cu acele opinii conform cărora vreunul dintre frații Șaraga poate fi considerat gravor (artist-medalier) sau „vestitul gravor Șaraga din Iași”, cum se exprimă cineva. Părerea respectivă are la bază doar faptul că o serie din lucrările enumerate mai sus (medalii sau plachete) au gravat pe ele Șaraga, ȘaragaJassy sau F. Șaraga-Jassy (ceea ce înseamnă
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Alecsandri din 1905-1906 și una la medalia Carol I din 1906), deci în total treizeci de realizări medalistice. Nu putem fi de acord însă cu acele opinii conform cărora vreunul dintre frații Șaraga poate fi considerat gravor (artist-medalier) sau „vestitul gravor Șaraga din Iași”, cum se exprimă cineva. Părerea respectivă are la bază doar faptul că o serie din lucrările enumerate mai sus (medalii sau plachete) au gravat pe ele Șaraga, ȘaragaJassy sau F. Șaraga-Jassy (ceea ce înseamnă Frații Șaraga și, după
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
antrenând uneori în jocul lor de interese și personalități de prestigiu ale culturii românești. Dacă cele două librării Șaraga nu făceau decât opera de editare, se impune firesc întrebarea: cui aparțin proiectele în desen ale medaliilor și cine erau sculptorii gravori care, de fapt, realizau machetele după care se băteau medaliile respective ? Proiectele (în desen) ce se găsesc în Arhivele Statului din Iași nu poartă nici o semnătură și dintre documentele consultate de noi, doar unul face referiri la autorii de drept
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
era similară și în cazul celorlalte medalii, numai că în cazul acestora nu era vorba despre „furtul”, ci de însușirea în schimbul unei sume de bani, a proiectului realizat de un artist desenator și machetator local. Trebuie să acceptăm ideea că gravorul putea fi angajatul firmei străine la care se comanda baterea medaliilor. Nu putem exclude însă posibilitatea ca gravorul să fi fost și un sculptor local, mai ales că într-o listă de subscripții, din 1906, a Librăriei „Autorii Români”, citim
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
de însușirea în schimbul unei sume de bani, a proiectului realizat de un artist desenator și machetator local. Trebuie să acceptăm ideea că gravorul putea fi angajatul firmei străine la care se comanda baterea medaliilor. Nu putem exclude însă posibilitatea ca gravorul să fi fost și un sculptor local, mai ales că într-o listă de subscripții, din 1906, a Librăriei „Autorii Români”, citim „Alegoria (de pe placheta Comunei Iași, din 1906, reprodusă în fig. 82rv n.n.) lucrată cu multă artă după macheta
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
deci lipsite de vigoare, de viață). Doar două au ca reprezentări foarte reușite efigii (Karpel Lippe, 1900 și Vasile Alecsandri, 1906 (fig. 16av). În ceea ce ne privește, așa cum arătam mai înainte, credem că Sternberg era un meseriaș de elită, un gravor cu o individualitate aparte, care impresionează prin arta reproducerii cu fidelitate a edificiilor, un gravor-bijutier a cărui măiestrie nu merge până acolo încât să dea expresivitate, viață efigiilor. Îi lipsește acel ceva ce ține de arta realizării portretului, motiv pentru
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
editate de frații Șaraga, posibil după proiecte ale profesorului Celesti Fabio). Medalistica ieșeană din perioada interbelică poate fi ilustrată cu medaliile dedicate contelui Saint Aulaire, doctorilor Cantacuzino, Slătineanu, Ernest Juvara, Francisc Rainer, lui V. Alecsandri, T. Maiorescu, Grigore Trancu-Iași, printre gravori fiind André Lavrillier, W. Em. Becker, G. Stănescu, Savargin, Oscar Han. Dintre medaliile realizate după cel de al doilea război mondial, al căror obiect de reflectare are legătură cu Iașul, peste cincizeci sunt dedicate unor marcante personalități ale vieții politice
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
PRIMĂRIA CUCUTENI JUDEȚUL IAȘI. În registrul de jos, inscripția CUCUTENI 5000 este așezată pe un ornament alcătuit din viță de vie cu frunze și struguri, încadrat de două spice de grâu. Pe marginea medaliei, cu caractere mărunte, este scris numele gravorului C. DUMITRESCU. Fața cealaltă a medaliei (fig,17rv) are în registrul de sus un medalion cu emblema SNR, Minerva cu platoșă, coif și faclă, iar deasupra inscripția arcuită SOCIETATEA NUMISMATICA ROMÂNĂ, continuată sub registrul de jos cu SECȚIA IAȘI. Registrul
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Lăpușneanu) cu precizarea că inițiativele sunt lăudabile doar atunci când nu transformă medalia din document istoric credibil, în document discutabil, cum, din punctul de vedere arătat mai sus, este cazul celei de față. Aversul acestei medalii (fig. 22av), interesantă realizare a gravorului Maximillian Fetița, de la Monetăria Națională, prezintă bustul voievodului, încadrat, de o parte și de alta, de anii de domnie 1552 1561 și 1563-1568. Bustul are în partea de sus inscripția semicirculară ALEXADRU LĂPUȘNEANU - DOMN AL ȚĂRII MOLDOVEI, iar în partea
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
medaliile Voroneț 500, din 1988, Societatea de Științe Filologice, din 1989, Mihai Eminescu, tot din 1989, inițiată de Secțiunea din Bârlad a SNR, Școala M. Eminescu Lipova și medalia Mihai Eminescu realizată după bustul lui Ion Irimescu, din 1922. Artistul gravor găsește totdeauna elemente grafice în plus prin care să redea efigiilor noutate și prospețime. Un model pe această linie este placheta de față, dar și medalia Ștefan cel Mare și Sfânt, din anul 1988, despre care, în 2002 scriam: „Pe
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
1988, despre care, în 2002 scriam: „Pe o medalie din 1988, Ștefan cel Mare apare în calitate de ctitor al mânăstirii Voroneț, cum ne comunică imaginea și inscripția aversului...precum și o parte din inscripția reversului, pe care voievodul este realizat în viziunea gravorului Const. Dumitrescu... După cum lesne se poate observa, gravorul folosește imaginea domnitorului de pe medalia aniversativă din anul 1982. Chipul emană aici bunătate și blândețe, conferite de estomparea acelor elemente pe care le accentuase în medalia de mai sus Ștefan Grudinschi. Reversul
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
medalie din 1988, Ștefan cel Mare apare în calitate de ctitor al mânăstirii Voroneț, cum ne comunică imaginea și inscripția aversului...precum și o parte din inscripția reversului, pe care voievodul este realizat în viziunea gravorului Const. Dumitrescu... După cum lesne se poate observa, gravorul folosește imaginea domnitorului de pe medalia aniversativă din anul 1982. Chipul emană aici bunătate și blândețe, conferite de estomparea acelor elemente pe care le accentuase în medalia de mai sus Ștefan Grudinschi. Reversul este foarte aerisit. Gravorul a urmărit prin aceasta
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
lesne se poate observa, gravorul folosește imaginea domnitorului de pe medalia aniversativă din anul 1982. Chipul emană aici bunătate și blândețe, conferite de estomparea acelor elemente pe care le accentuase în medalia de mai sus Ștefan Grudinschi. Reversul este foarte aerisit. Gravorul a urmărit prin aceasta să pună în prim-plan trăsăturile personalității, doar prin imagine și nu prin exces de elemente exterioare, așa cum procedase și în cazul medaliei din 1982. Legenda circulară se rezumă la esențe: 1457 ȘTEFAN CEL MARE 1504
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
fig.39av), într-o cunună de lauri, este inscripția pe cinci rânduri ÎN AMINTIREA / INAUGURĂRII PALATULUI / UNIVERSITĂȚII DIN IAȘI / 21 OCTOMBRE / 1897. O a doua medalie care consemnează evenimentul în discuție, din argint și bronz, de 65 mm, realizată de gravorul român Carniol, are reversul asemănător cu cel al medaliei precedente (fig. 40rv), iar aversul (fig. 40av) prezintă palatul Universității și inscripția UNIVERSITATEA DIN IAȘI (sus, circular) INAUGURATĂ / ÎN / LUNA / OCTOMBRE / 1897 (jos, pe patru rânduri). Mai ilustrativă ni se pare
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
și împlinirea a 75 de ani de la înființarea Universității, nu s-au realizat medalii, iar în 1960, la Centenarul Universității, din motive lesne de înțeles, reflectarea medalistică nu a inclus explicit și aniversarea Academiei Mihăilene. Medalia realizată atunci, după macheta gravorului Haralamb Ionescu, are pe revers (fig. 43rv) busturile acolate ale lui Cuza și Kogălniceanu, în profil spre dreapta heraldică (și nu spre stânga cum din neatenție scriam în precedenta ediție) și inscripția circulară ÎNTEMEIETORII UNIVERSITĂȚII DIN IAȘI ALEX. IOAN CUZA
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
jumătăți de secol de la înființarea Facultății de Educație Fizică și Sport la Iași. „INSTRUMENT DURABIL AL MEMORIEI COLECTIVITĂȚII, MEDALIA ESTE DEOPOTRIVĂ SURSĂ ISTORICĂ ȘI OPERĂ DE ARTĂ. FABRICAREA EI DEPINDE ÎNCĂ, ÎN MARE MĂSURĂ, DE MĂIESTRIA SCULPTORULUI MEDALIST ȘI A GRAVORULUI, DECÂT DE METODE TEHNOLOGICE MODERNE.” ING. CRISTIAN CIORNEI, REGIA AUTONOMĂ MONETĂRIA STATULUI, ACTIVITATEA MEDALISTICĂ 1990-1997, BUCUREȘTI 1998, COPERTA 4 B CU PRIVIRE LA IMAGINILE SIMBOL DE PE MEDALIILE INSTITUȚIILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR DIN IAȘI Medalia de protocol a Universității „AL. I. Cuza” din
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
medalie prin adăugare de semne pe lângă reprezentările inițiale de către sculptorul-gravor, nu mai este posibil de înțeles. Altfel spus, una este înțelegerea elementelor heraldice în sensul celor scrise în textul explicativ și alta acceptarea modului de transpunere grafica a stemei de către gravor. Faptul că unele elemente simbol (figuri heraldice) de pe stema Universității ar putea fi receptate ca având și alte semnificații decât cele atribuite de inițiatorii creatori, nu credem că diminuiază cu nimic valoarea acesteia, ci din contra o sporesc. Ne putem
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
CASETE: pag 35, plachetă unifață Mihai Eminescu realizată de artistul medalier leton Janis Strupulis după opera pictorului basaraben Aurel David; pagina 36, medalie unifață Mihai Eminescu realizată în 1889, la trecerea în neființă a marelui Eminescu. Nu sunt cunoscuți nici gravorul și nici editorul. Se știe cu certitudine că este realizată din inițiativă ieșeană. Reproduce neîndoielnic imaginea cutremurătoare din fotografia făcută în anul 1887, la Botoșani, de Jean Bieling; pagina 44, medalie realizată în anul 2010, la împlinirea a 140 de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
argint, aramă și plumb, cu dimensiuni de 48 și 52 mm. Se poate aprecia că ne găsim în fața unor realizări medalistice care lasă o impresie plăcută contemplatorului prin finețea execuției detaliilor la reprezentările de pe revers și mai ales prin intenția gravorului, reușită de altfel, de a da chipului domnitorului o alură statuară, de efigie romană imperială. Cum spuneam mai sus, în timpul domniei lui Mihail Grigore Sturza debutează și activitatea medalistică modernă din Moldova. Activitatea medalistică românească va urma de acum două
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
al XIX-lea și datorită înființării, în 1870, a Monetăriei Naționale. A doua direcție este cea străină, care presupune realizarea medaliilor (în special cele legate de Unire și domnitorul Cuza) în ateliere din Franța, de către sculptori francezi, apoi de către artiști gravori germani în ateliere din țara lor, pentru ca, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, realizarea medalistică străină să se diversifice, cunoscând și alte influențe (austriacă, elvețiană). După cum am văzut, efigia lui Mihail Grigore Sturza mai apare pe medalia din 1911, ocazionată
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
IOAN I° / FIIND MINISTRU DE RESBEL / GENERALUL IOAN: EMAN: FLORESCU / ANUL 1863 / LUNA IUNIE (fig. 71av). Secularizarea averilor mânăstirești este consemnată în 1863 pe „Medalia județului Tecuci lui Cuza-Vodă” (de formă ovală cu toartă, 46/40 mm, argint și bronz, gravor Stern-Paris), cât și pe o alta „în 700 de exemplare, plus două de aur pentru domn, în semn de omagiu” și una dintre ele pentru doamna Elena Cuza . Cu prilejul unor expoziții organizate la Iași, Fălticeni și București, în anii
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
apărută cu această ocazie (placheta Szirmai din 1909), domnitorul Cuza nici măcar nu este pomenit, în timp ce efigia regelui Carol I apare atât pe avers, cât și pe revers. Medalia Centenarului Unirii, realizată din bronz în 1959, prin grija Societății Numismatice Române (gravor Ștefan Grudinschi), are pe avers bustul domnitorului Cuza, în profil spre stânga, încadrat de inscripția semicirculară ALEXANDRU IOAN CUZA. Pe revers este un medalion cu emblema Societății Numismatice Române (Minerva, în profil spre stânga, cu platoșă și coif, susținând o
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]