10,746 matches
-
coagulant care îi lipsea, așa-numitul Factor Opt. Am crezut că aceste injecții, chiar neplăcute, ar putea fi remediul pentru întreaga lui viață. Contaminarea rezervelor de sînge cu virusul SIDA i-a expus îmbolnăvirii pe hemofili, uneori prin decizii medicale greșite, alteori prin iresponsabile acte criminale ale autorităților din Europa și din Statele Unite. Bolnavul de hemofilie a rămas fără apărare, expus unor infecții îngrozitoare și șubrezirii sistemului său imunitar. Carlos a avut o copilărie plină de durere, însă, foarte devreme, într-
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]
-
atâta autoritate, constituindu-se în instanțe morale. Îi includ în această suită extrem de scurtă de candidați pentru titlul de călăuze ale veacului pe Malraux, pe Böll sau pe Soljenițîn. La fiecare, pe un făgaș diferit, frapează și unele neajunsuri, accente greșite, lapsusuri. Bunăoară, Sartre, cu o inteligență ieșită din comun, cu o vocație de a formula pentru prima oară și pregnant un gând dinamitard, cu o vehemență retorică a intervențiilor, s-a abandonat tocmai el unui calcul eronat. Pledând pentru justiție
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
cooperare culturală. Deoarece nu mi s-a răspuns, am revenit cu încă o cerere, arătând de data aceasta sprijinul pe care l-am dat celui care a devenit președinte: rezultatul a fost însă același. Crezând că am ales o cale greșită, m-am adresat “Consiliului pentru problemele românilor de pretutindeni”, care mi-a trimis spre contactare cartea de vizită a Eugeniei Păscu. În ciuda eforturilor, nu am primit vreodată un răspuns. Aflând că se va adresa din nou românilor din diaspora americană
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
cu adevărat publice învinuirile aduse lui Doinaș. A confunda uluirea și regretul nostru că așa ceva a fost cu putință cu încercarea de a ascunde faptele ori de a le justifica denotă din partea dnei Sipoș o înțelegere cît se poate de greșită a lucrurilor. Nici despre Doinaș, nici despre Caraion, n-am scris cu inimă ușoară. Un om de știință, cum se pretinde dna Sipoș, ar trebui să observe aceste lucruri și să se transforme din avocatul unora în procurorul altora. * Tot
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
de un studiu introductiv amplu și foarte consistent, bazat însă pe o bibliografie cam învechită (p. 5-69), de note și comentarii substanțiale (p. 240264), dar și de Addenda nefirești de ridicole (p. 271-285); traducerea suferea în puține locuri prin redarea greșită a unor termeni specifici limbajului administrativ-politic și religios, pe care-i vom aminti mai jos. Cea apărută recent în colecția Tradiția creștină a Editurii Polirom din Iași se deosebește de anterioara și de alte ediții din autorii creștini apărute în
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
funcționari” (7, 4 - p. 55), dar și ca „magistrați” (14, 4 - p. 71); iudices - „înalți funcționari” (11, 6 - p. 67; 17, 5 - p. 79; 31, 4 - p. 115), dar și „judecători” (14, 4 - p. 71; 15, 4-5 - p. 73). Este greșită traducerea lui dedico, -are din 17, 4 (ut circum quem fecerat dedicaret anno post vicennalia repleto) prin „a consacra” („la circul pe care-l ridicase, ca să-l consacre [zeilor] la un an după vicenalii”) (p. 79)<footnote La p. 186
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
lucrarea Scripta contra Christianos în secolele I-II (texte și comentarii) (Iași, 2003), semnată împreună cu Ovidiu Albert, și, mai ales, pe cele de la ediția bilingvă Sextus Aurelius Victor, Liber de Caesaribus - Carte despre împărați (Iași, 2006), citată de dl. Mîrșanu greșit și doar atunci când îi convine. Este de observat însă că domnia sa a folosit multe dintre bogatele noastre trimiteri, fără a le verifica. Acest fapt este dovedit de mai multe aspecte. În primul rând, citarea unor izvoare a căror ediție nu
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
autorul face unele observații care, astăzi, sunt reconsiderate ― de exemplu, momentul formării Daciei Porolissensis (p. 72), datarea unor diplome militare (p. 73), atribuirea titulaturii de colonia unor orașe din Dacia care ajunseseră doar la statutul de municipium (p. 78), citarea greșită a unor inscripții (p. 83) ș.a. În cadrul celei de-a doua părți a volumului, Vasile Christescu prezintă destul de bine pentru momentul când și-a redactat lucrarea aspectele de infrastructură, fortificație și castrametație romane, folosind atât reprezentări din Columna lui Traian
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
201 („a planului său de a mări curiae”) ș.a. - sau cu toponime străine - vezi, de exemplu, p. 89, 94 („cucerirea Cologne-ului”), 90, 93 („recucerirea Cologne-ului”), 95 („o armată barbară a asediat Sens-ul”); uneori, dezacordurile fac casă bună cu traducerea greșită sau nein teligibilă - vezi, de exemplu, p. 24: „There was no merchant or sailor to be a nuisance, and yet by going up on a little hill one could see the sea, the ships, the islands, and on the other
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
care nu e nepotrivit ca sens, și care “curg” destul de bine, dar cam des cu cîte o silabă în plus sau în minus, deși unele îndepărtări de original sînt de discutat: “Și omul trece aicea prin codri și simboluri”. Înlocuirea, greșită și inutilă, a prepoziției de (codri de simboluri) cu conjuncția și nu-și are rostul poetic. “Aripile-i gigante îl țin ca într-o plasă” pe Albatros, în loc de “îl împiedică să meargă” e o inovație nefericită. Transatlanticul de la Predeal Cutremurătoare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
și Rebreanu au fost adăugate recent. Desigur, pot veni și vor veni, probabil, alte nume absolut necesare în sistem pentru a-l valida: Eminescu, Caragiale, apoi alți scriitori interbelici, ca Arghezi, Blaga, Bacovia, Camil Petrescu etc. Dar e o strategie greșită să lași temelia unei construcții la urmă și să începi cu tavanul și acoperișul, suspendate avangardist în aer; să începi, puțin credibil și cu enorme riscuri, tocmai cu literatura contemporană și încă, și mai fantezist, cu multe nume noi mai
Jocul cu canonul (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13026_a_14351]
-
experimentală în abstract e una (o simplă încercare), iar o propunere pentru școală, pentru canonul didactic e cu totul altceva. Iar când începi tocmai cu numele care vor trezi rezistență, care riscă să fie contestate, e cu siguranță o strategie greșită. Ca să rezum, acesta e cel mai grav și mai frapant viciu de strategie în construcția editorială a canonului de la „Aula”: propunerea de intrare prea timpurie în canon a unor nume, a unor scriitori care nu au cristalizat încă sau nu
Jocul cu canonul (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13043_a_14368]
-
moșioara, și eu aflasem mai demult - prin telegrafia naturală a solidarității Împotriva teroarei - de scăparea de sub escortă a colonelului și existența sa clandestină, atunci când, În Încercările noastre de a lua legătura cu partizanii din munții Gorjului, noi crezusem - În mod greșit - că el nu este numai fugar, ci un conducător de partizani. Petre Cotoșman, neuitatul țăran gorjean, rapsod și om de arme al rezistenței, pe care providența mi l-a scos În cale, avea antenele lui Întinse În toate straturile, boieresc
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
Accidente termice: arsuri sau opăriri, care rezultă din contactul cu corpurile fierbinți sau în urmă aprinderii unor substanțe inflamabile; Accidente de natură mecanică ce pot avea loc datorită zgârieturilor, înțepăturilor, zdrobirilor și strivirilor: aceste accidente provin din utilizarea sau manipularea greșită a sticlăriei de laborator sau manevrarea greșită a aparatelor grele, a buteliilor, din explozii; Accidente de natură electrică. 4 În laboratorul de analize se utilizează curentul electric cu tensiuni de 110-220V. Manipularea incorectă a acestor aparate prezintă pericolul electrocutării. Frecvente
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
din contactul cu corpurile fierbinți sau în urmă aprinderii unor substanțe inflamabile; Accidente de natură mecanică ce pot avea loc datorită zgârieturilor, înțepăturilor, zdrobirilor și strivirilor: aceste accidente provin din utilizarea sau manipularea greșită a sticlăriei de laborator sau manevrarea greșită a aparatelor grele, a buteliilor, din explozii; Accidente de natură electrică. 4 În laboratorul de analize se utilizează curentul electric cu tensiuni de 110-220V. Manipularea incorectă a acestor aparate prezintă pericolul electrocutării. Frecvente cazuri de accidentări pot apărea la atingerea
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
săgetîndu-mă cînd cu ochiul mare, apos, cînd cu cel mic și negru, apoi zburînd în cercuri concentrice la mică distanță, pentru a se întoarce mai de fiecare dată încrîncenată și așa la nesfîrșit, doar doar o să mă prindă pe picior greșit, cu vizorul ridicat, atenția amorțită, jaluzelele deschise. De fapt, mi-era foarte milă de columba asta dizgrațioasă care dezmințea toate simbolurile legate de specia ei (milă și frică totodată), și o parte din mine nu înceta să nădăjduiască în mod
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
capriciu al autorului? - de a-și fi intitulat versiunea franceză Memoire, iar cea românească Memorii. Revenim la articolul lui Eugen Simion din Dicționarul Zaciu și la greșelile semnalate de mine încă din 1999. Titlurile a două opere din tinerețe apar greșit: Cum am descoperit piatra filozofală și Memoriile soldatului de plumb. Formele corecte sunt: Cum am găsit piatra filozofală și Memoriile unui soldat de plumb. Despre Romanul adolescentului miop ni se spune că e neterminat, iar despre Gaudeamus că "se află
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
tipărit între timp un număr special, unde să fi fost introdus și numele scriitorului.*) Am reprodus în monografiile și recenziile mele, dar mai ales în cele 11 volume ale Dosarului Eliade (Editura Curtea Veche, 1998-2006) zeci de exemple, de citate greșite, falsificate, desprinse din context sau pur și simplu inventate de polemiști înverșunați sau biografi mimând imparțialitatea. Ele figurează aproape fără întrerupere, între 1935-2006, cu pauze mai mari în acele perioade când în România nu avea drept de semnătură (1944-1967; 1970-1972
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
acest curios incident despre care citisem, dar fără amănuntele necesare pentru a-i înțelege semnificația. Acum ne putem da seama cum și de ce State Department a intervenit în favoarea lui. După cum ne povestește Brauer, lui Eliade i se dăduse o viză greșită care a expirat și el nu ar mai ar fi fost eligibil să imigreze decât după un interval de doi ani. Evident, Universitatea a fost consternata, nevoind să-l piardă, si a recurs prin intervenții la Administrația Eisenhower. John Neff
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
mai lungă. Niciodată n-am fost atât de Împreună”. Detalii... detalii ce pot schimba radical sensul unei vieți, unei căsnicii, unei singurătăți. Detaliile seamănă cu niște cuvinte Într-un context. Ele pot modifica semnificația unei propoziții radical numai prin Încadrarea greșită sau interpretarea nepotrivită. Gospodinov dă o formă narativă acestei idei: „plasa servește la prinderea peștelui - după ce peștele a fost prins, plasa trebuie să fie uitată. [...] cuvintele slujesc la prinderea sensului; când sensul a fost prins, cuvintele pot să fie uitate
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92888]
-
footnote A. Harnack oferă o listă În celebra-i lucrare Missione e propagazione del cristianesimo nei primi tre secoli, Cosenza 1986, 278s. footnote> Contactele frecvente Între biserici erau necesare nu numai pentru confruntarea Învățăturilor primite, dar și pentru respingerea celor greșite și Întărirea reciprocă Întru aceeași credință. Astfel de legături se păstrau prin călătoriile creștinilor dintr-o comunitate În alta și prin schimbul epistolar. Comuniunea eclezială nu se identifica cu uniformitatea universală, cerându-se ca fiecare biserică În parte să păstreze
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
Academiei Române, în „Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți, care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși”, vol. II, Edit. Humanitas, București, 1999, p.277 footnote>. În același duh filocalic, Sfântul Maxim Mărturisitorul definește păcatul ca fiind „întrebuințarea greșită a ideilor, căreia îi urmează reaua întrebuințare a lucrurilor”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul,„Capete despre dragoste”, suta a doua, cap. 82, în „Filocalia...”, vol. II, p. 83. footnote>. Vorbind despre păcat, Cuviosul Nichita Stithatul marchează deosebirea dintre patimă și păcatul
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
cel sufletesc, adică mintea, întunecată, și-l stăpânesc pe om toate patimile”<footnote Sf. Paisie Velicikovski, „Crinii țarinii”, în colecția „Comorile Pustiei”, vol. 12, Edit. Anastasia, București, 1996, p. 108. footnote>. Originea păcatului se află în libertatea, voința și alegerea greșită a omului, el putând sau nu consimți la alegerea lui, căci „...nu în firea lucrurilor stă păcatul, ci se naște din voia slobodă a celui cel face”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, „Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
de Spiritualité ascétique et mystique”, Beauchesne, Paris, 1984, tom 12, col. 861. footnote>. În lupta noastră cu păcatul, Sfinții Părinți ne recomandă să ne păzim mai întâi gândurile, căci gândurilor rele le urmează păcatele, căci de fapt păcatul este „întrebuințarea greșită a ideilor, căreia îi urmează reaua întrebuințare a lucrurilor”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, „Capete despre dragoste”, suta a doua, cap. 82, în „Filocalia...”, vol. II, p. 83. footnote> și păcătuind, să nu învinovățim fapta, ci gândul, căci dacă mintea nu
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
cele excepționale), care au fost corectate fără milă în sensul unei “curățiri” banal școlărești<footnote Vezi infra pag.17 urm. footnote>. Toate acestea ca rod al schimbărilor inevitabile de optică pe care timpul o aduce în mentalitatea muzicienilor, rodul înțelegerii greșite a tradiției, confundată cu stilul actual de interpretare. Și încă, nu cunoaștem decât erorile cele mai grosolane - modificările scrise ale textului - căci mărturii sonore ale epocii nu există, pentru a cunoaște și alte detalii ale interpretării în epocă. Preocuparea pentru
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]