3,747 matches
-
scrie la ziarul grecesc din România "Nea zoi" (Viață nouă). Din 1975 Hristos Ziatas trăiește în Canada, la Toronto, unde colaborează la diferite publicații în limba greacă. A tipărit acolo mai multe volume de poezii în ediții bilingve (engleză și greacă), iar volumul Sub pleoapele cucuvelei i-a fost tradus și în română de Darie Novăceanu. În 1980 îi apare la Editura Odisseus din Atena volumul Treizeci și cinci de poezii absurde de dragoste, urmat de alte volume precum și de o Antologie modernă
Un greco-român by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8744_a_10069]
-
mele în ochii celorlalți membri ai (să-i zicem) board-ului național, mărturisesc că am uzat în mod cam "nedemocratic" de argumentul de autoritate decurgând din cealaltă calitate a mea (pe lângă cea de antologator), și anume aceea de traducător (spre greacă). Căci un principiu de care e bine să țină seama antologiile de traduceri este acela că traducătorul trebuie să aibă un cuvânt greu de spus în alcătuirea lor, el fiind singurul îndrituit să decidă ce i se potrivește și ce
O explicație by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/8773_a_10098]
-
enigmă: sursa este certă, dar evoluția semantică și traseul intrării sale în română sînt cu totul obscure. Cuvîntul românesc provine desigur dintr-un termen grecesc, aproape identic ca formă (în transliterație paraggelia sau parangelia, pronunțat paranghelia), cuprins în dicționarele de greacă veche și ale lexicului din Noul Testament cu sensul "ordin", "anunț", "însărcinare" etc.; în greaca modernă (în limbajul standard și chiar în cel administrativ), sensurile de bază sînt în esență aceleași: "mandat, instrucțiune, ordin, comandă etc.". Semnificația de origine nu pare
Paranghelie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8844_a_10169]
-
cu totul obscure. Cuvîntul românesc provine desigur dintr-un termen grecesc, aproape identic ca formă (în transliterație paraggelia sau parangelia, pronunțat paranghelia), cuprins în dicționarele de greacă veche și ale lexicului din Noul Testament cu sensul "ordin", "anunț", "însărcinare" etc.; în greaca modernă (în limbajul standard și chiar în cel administrativ), sensurile de bază sînt în esență aceleași: "mandat, instrucțiune, ordin, comandă etc.". Semnificația de origine nu pare să se lege deloc de sensul românesc "petrecere". Am discutat cu cîțiva vorbitori nativi
Paranghelie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8844_a_10169]
-
poeme alese din creația celor patru autori sunt însoțite de ample fișe bio-bibliografice menite să refacă pentru cititorul grec destinul scriitoricesc al celor patru autori. Doi dintre cei patru poeți antologați au beneficiat și de plachete de sine stătătoare în greacă: Marin Sorescu a fost tradus de scriitorul grec Menelaos Loudemis, care a trăit 20 de ani în România, Nichita Stănescu de eleno-românul Victor Ivanovici. Răsfoind sumarul volumului, se întrevede intenția antologatorului de a se îndrepta cu predilecție spre poeme care
Poeți români traduși în grecește by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/8850_a_10175]
-
celor 12 poete: Ana Blandiana (a doua oară prezenta într-o antologie greacă în același an), Constantă Buzea, Magda Cârneci, Nina Cassian, Denișa Comănescu, Daniela Crăsnaru, Carmen Firan, Ioana Ieronim, Monica Săvulescu-Voudouris, Saviana Stănescu, Grețe Tartler, Liliana Ursu. Transpunerea în greacă a unei pălețe tematice și stilistice atât de variate, chiar și în cazul poetelor care aparțin aceleiași generații, n-a fost deloc o sarcină ușoară, de aceea inițiatorii și realizatorii antologiei au tratat problemă cu atenție și profesionalism. Traducerea propriu-zisă
în Grecia Lirica feminină românească by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/8874_a_10199]
-
Eu am ales momentul: la întoarcerea "de la aer", când paznicii noștri - caraliii, cum le zicea scriitorul - erau mai ocupați și se producea mai multă agitație. Ceremonialul trebuia repede îndeplinit. Naș a fost ales un profesor și avocat, bun cunoscător de greacă și latină. (E vorba, scrie Nicolae Steinhardt, de fostul director de cabinet al lui Mihai/Ică Antonescu, Emanuel Vidrașcu - n.n.) Doi deținuți au trecut în dreptul vizetei s-o astupe, eu am rostit cele de cuviință, după rânduială - "Se botează robul
Arhimandritul Mina Dobzeu:"Balaurul Roșu de la Răsărit a venit" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8867_a_10192]
-
gratulat, nu pregetă a-și mărturisi aci despărțirea de filosofie. Cu simțămîntul că n-a pierdut nimic, altminteri zis că filosofia nu-i aparținea organic: "încetînd să traduc, către 40 de ani, din comentatori aristotelici și din Platon, am pierdut greaca. Grav e, de asemenea, că revenirea la toți aceștia nu mă mai atrage. în afară de o anumită carență care ține de Ťprofesiať mea, nu simt în fapt că am pierdut ceva. Pasiunea pură care mă purta către Ťa știť un autor
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
debutul din 1974 (Sandwich), a publicat mai multe romane (Capul pisicii, 1978, Talgo, 1983, Inima Margaretei, 1999, Cuvintele străine, 2002) și volume de nuvele (De ce plângi, 1991, Papa, 1997) și aforisme, unele scrise direct în franceză și traduse imediat în greacă, altele în limba maternă și apărute apoi la Paris. Premiile care i-au încununat cărțile (Médicis în 1995, pentru Limba maternă, Premiul pentru nuvelă al Academiei Franceze, 1997), reeditate frecvent și traduse în mai multe limbi, l-au impus ca
Vasilis Alexakis - Te voi uita în fiecare zi by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9804_a_11129]
-
fi citită ca alte texte - de aici pleacă totul. Literatura are un limbaj al ei care nu mai este cunoscut decât unora. Se va ajunge în curând ca limba literaturii să aibă un regim de limbă moartă, ca latina sau greaca veche. Asta mă îngrijorează cel mai mult: ideea că în viitor (nu contează că eu nu voi mai fi atunci) s-ar putea să nu se mai citească, să nu mai fie cunoscută această limbă zeiască (de fapt, singura limbă
Profesia de critic literar by Alex. Ştefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9899_a_11224]
-
simțit nevoia să abordeze în lucrările sale de istorie și alte științe, complementare istoriei. Alt factor e subiectiv: sunt oameni rari, de geniu, cu vaste cunoștințe în varii domenii, cunoscători de multe limbi moderne, dar și de limbi clasice, latină, greacă, slavonă. Cum a fost Iorga însuși. La fel, și Hasdeu. Dar e o deosebire între ei: Iorga și-a dus la bun sfârșit multe proiecte, în schimb, Hasdeu și-a propus, cum știm, proiecte ce depășeau puterile unui om. Și
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
răcorin-du-se cu câte o chestie, cleveteala eroilor din galeria lui Caragiale... Dar una e zeflemeaua lui Mitică, și alta batjocura unui șef de guvern. Dacă ai ceva noțiuni de drept nu se poate să nu știi că ironie vine din greacă, de la eironeia, care înseamnă întrebare. Or, eironeia, sau întrebarea, a fost unul dintre mijloacele dialectice privilegiate ale lui Socrate, prin care își învăța discipolii. De aici până la deprinderea meschină de a lua peste picior oamenii, e o cale lungă de
Cămara secretă a prozatorului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9959_a_11284]
-
lua materie protocroniștii noștri? Iată o întrebare! Ei au mers totuși și mai departe, mai adânc în afundul timpului, până la străromâni care, se înțelege și se vede, n-au scris cărțile lor patristice în străromână, ci în latină și în greacă" (p. 1009). Ulterior, Ion Rotaru va renunța la aceste reticențe și la aceste scrupule, tocmai după 1989, și va accepta, fie și ca o simplă ipoteză, existența unei culturi și a unei literaturi străromâne. E o autorevizuire ciudată la un
Tristetea istoriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8936_a_10261]
-
omul este inteligent că să supraviețuiască. Pentru asta trebuie să-l înfrîngă pe adversar atunci cînd viața o cere. Iar cea mai puternică armă pe care omul o are la îndemînă în acest scop este inteligența. Dialectica eristică (eris în greacă înseamnă ceartă, dispută) nu surprinde decît latura de agresivitate psihologică, eminamente verbală, a acestei inteligențe. E ca și cum ai avea o panoplie de arme psihologice, un fel de rastel în ale cărui rafturi, în loc de puști și grenade, găsești subterfugii și șiretlicuri
Ticăloasa fire by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8928_a_10253]
-
fi studiat cu atîta pasiune, n-ar fi devenit, la numai 17 ani, inginer și arhitect la Universitatea din Lemberg, n-ar fi mers apoi la Viena timp de trei ani ca să studieze matematica, n-ar fi învățat polona, germana, greaca, latina, engleza și franceza, n-ar fi citit în ritm trepidant. Și cînd te gîndești că, inițial, doar o boală de piept incipientă l-a îndrumat spre Peninsulă! Șocul italian echivalează la el cu o renaștere, iar limba italiană le
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
în altă eră lingvistică. Aproape ne vine greu să credem că poezia-emblemă a revelației italiene ar fi fost compusă într-adevăr de Asachi în anul 1809, adică atunci cînd limba poeziei românești se prezenta sub forma unei corcituri pitorești între greacă, turcă, slavona bisericească și regionalisme dintre cele mai bizare, toate amestecate nonșalant între ele. în schimb, prima strofă a odei La Italia sună astfel: "Vă urez, frumoase țărmuri ale-Ausoniei antice, Cungiurate de mări gemeni, împărțite de-Apenin, Unde lîngă laurul verde
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
final, îl încoronăm pe următorul, că abia așteaptă. Dar, să dăm mai întîi citire apelului susținătorului viitorului monarh din Dinastia Războinicilor Eclerați... MAJESTATEA MÂRLĂNIEI VOASTRE,... (începe apelul)... După ce se scrie numele cu majusculă și cu trei binecuvântări liturgice, una în greacă, alta în slavonă (???) și a treia într-o românească voievodală, greu de priceput, urmează supradenumirile ce i le va da în viitor istoria, deocamdată nescrisă, dar pe cale de a fi, grămăticii fiind gata angajați, ori tocmiți, cum spune MÂRLĂNIA SA
Nevoia de regi... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9165_a_10490]
-
cele două războaie mondiale, de mare avânt creator în literatura română și de vastă deschidere spre valorile universale. Cu câtva timp în urmă, a apărut volumul 8, la Editura Saeculum I. O., destinat literaturilor clasice: latină, latină medievală și modernă, greacă, bizantină și greacă modernă, finalul volumului cuprinzând un prim capitol despre literaturile slave, mai întâi literatura rusă. Noul volum conține 6178 poziții bibliografice, extrase din consultarea unui număr de 824 de periodice, nu numai din capitală și din marile centre
Literatura universală - în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9159_a_10484]
-
mondiale, de mare avânt creator în literatura română și de vastă deschidere spre valorile universale. Cu câtva timp în urmă, a apărut volumul 8, la Editura Saeculum I. O., destinat literaturilor clasice: latină, latină medievală și modernă, greacă, bizantină și greacă modernă, finalul volumului cuprinzând un prim capitol despre literaturile slave, mai întâi literatura rusă. Noul volum conține 6178 poziții bibliografice, extrase din consultarea unui număr de 824 de periodice, nu numai din capitală și din marile centre culturale din țară
Literatura universală - în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9159_a_10484]
-
celtică de formă rotundă,construită pe vârful unui deal.Diminutivul latin castellum era utilizat pentru forturi de mici dimensiuni, care erau de obicei, dar nu întotdeauna, ocupate de unitați auxiliare și utilizate ca baze logistice pentru legiunile romane.În limba greacă termenii stratopedon(tabara armatei) și phrourion(fort) erau folosiți pentru a desemna castrul sau castellum-ul roman. În limba română în loc de castru sunt folosiți de obicei termenii,,fort roman,,și ,,fortăreață romană,, și ,,cetate romană,,. Termenele cetate romană si fortăreață romană
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
gîndurilor lor. Universul acesta e atît de compact încît fiecare termen, prins cum este într-un sistem de trimiteri încrucișate, reprezintă un nod sau un ochi în țesătura deasă și concentrată a celei dintîi limbi în care oamenii au filozofat: greaca veche. Pentru un pasionat de filozofie, lucrarea aceasta nu se consultă, ci se citește. O citești ca pe o istorie a metamorfozelor prin care un cuvînt, ca să ajungă la noi în forma pe care o știm, a trebuit să treacă
Scleroza limbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9452_a_10777]
-
cel care este pe deplin fericit nu mai are nimic de sperat." (p. 154) Pentru Jean Delumeau, fericirea nu poate fi legată decît de paradis și de credința creștină. Cuvîntul paradisul provine din persanul pari-daiza, care a dat ulterior în greacă paradeisos. Pentru creștin, fericirea presupune o imagine a locului în care oamenii pot fi fericiți, acea grădină a deliciilor sau acel "Ierusalim ceresc" despre care vorbesc cărțile creștine. Cu timpul paradisul a început să fie perceput mai curînd ca o
Fericirea fără speranță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9523_a_10848]
-
nouă ore, șase zile pe săptămână. Candidații interesați de acest post pot afla mai multe informații din anunțul de recrutare, de aici. Se cere experiență într-un post similar, preferabil și în străinătate, cunoștințe medii de limba engleză și/sau greacă. Până pe 20 ianuarie se pot trimite candidaturile pentru acest post. Personal hotelier în Rhodos, plătit lunar cu 450 de euro-550 de euro, este un alt anunț de angajare. Firma de selecție caută 250 de români dispuși să muncească începând din
Hotelurile din Grecia angajează români. Salarii de la 450 de euro by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80373_a_81698]
-
explicitează originalitatea personajelor și luminează trama narativă. De o notabilă precocitate intelectuală, Negruzzi dovedise - încă de copil - talente poliglote evidente. La doar 13 ani era interlocutorul lui Pușkin, exilat pe atunci în Basarabia; cînd începe să scrie proză, știa franceza, greaca veche și modernă, germana, italiana, se descurca în rusă, în latină și în slava veche. Orizont remarcabil, cu atît mai mult cu cît autorul își folosește cunoștințele lingvistice pentru a citit în original literaturile respective, în special poezia, și pentru
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
Împrumuturile din argoul românesc au ca sursă în primul rand limba țigăneasca, rezervorul cel mai apropiat și cel mai firesc din punctul de vedere al condițiilor economico-sociale, apoi limbile din jur, cu care sînt ușor de imaginat contacte directe (turcă, greacă, rusă etc.); în trecut, a jucat un rol important și idișul. Pentru puținele împrumuturi romanice (franceză, italiană, spaniolă) s-a presupus existența unui schimb internațional de oameni și metode, în primul rînd prin contrabandă, în mediul porturilor, în emigrație sau
Tiră by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9728_a_11053]