461 matches
-
crape, așa cum făcea peste tot pe dealuri. A cheltuit tot salariul pe o săptămână, și nu era mult, ca să cumpere niște semințe și un mic plug pe care putea să-l folosească de unul singur. A mai luat și o greblă, o lopată și o mică secure ca să taie puieții de pin care crescuseră peste tot. Stăteam în camera din față, făcându-mi exercițiile pentru doamna Watkins, în noaptea în care a venit acasă încărcat cu toate astea. Era ziua obișnuită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
Mama arăta puțin slăbită, dar i-a părut bine să mă vadă. Nu credeam că voi găsi nimic de mâncat după ce am auzit ce i-a spus tatei. Mi-a spus ca a vândut o parte din semințele lui și grebla și că a cumpărat puțină mâncare cu banii aceia. După un timp, a tăcut. Tanti Mae i-a spus despre mine și incidentul de la școală, iar ea a zis: „Frumos din partea ta“ și a tăcut din nou. Cât timp am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
care a organizat pentru elevii cursului complementar un atelier școlar de tâmplărie condusă de tâmplarul Gavril Rusu. Tot la școală, s-a organizat și un atelier de esătorie, condusă de către Irodia Iacobeanu. Acești meșteri făceau și unelte necesare în gospodărie, greble, țăpoaie, lopeți (de vânturat cerealele), dar și de pusă pâinea în cuptor, deși acestea puteau fi făcute de fiecare gospodar în parte. De asemenea, unii meșteri făceau și instalațiile necesare pentru țesut inul, cânepa și lâna. Un meșter vechi, priceput
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vor răscroi vremurile la matcă iar locul la Curtea Constituțională a României, al senatorului și avocatului Lucian Bolcaș, va rămâne în așteptare. În picioare și în veghe, până atunci...! Oricum, azi, fără a submina în vreun fel compatibilitatea senatorului Toni Greblă, promovat în demnitatea de judecător la Curtea Constituțională, în locul senatorului Lucian Bolcaș, renunțarea acestuia la numire, după plecarea la CEDO a judecătoarei Iulia Motoc, este o pierdere pentru România! Mereu, pierderile ni se oferă ca alternativă câștigătoare a vieții noastre
LUCIAN BOLCAŞ. PIERDERILE, CA ALTERNATIVĂ CÂŞTIGĂTOARE A VIEŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363811_a_365140]
-
Lunița nu a stat alături de mine. Era foarte bătrână și în câteva luni a murit. Am rămas sărac de tot. Era perioada când s-au copt afinele. Am pornit pe munte în căutarea lor. Mi-am făcut rost de o greblă pentru a le aduna. Prima picătură a fost mai grea, pe urmă le-am adunat cu ușurință. De câțiva ani nici afinele nu se mai fac ca odată. Psihologul: Afinele sunt sursa ta de venit? Afin: Da. Psihologul: Reușești să
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
că vor fi mărite pensiile cu patru virgulă cinci la sută, sau cu patru virgulă unu la sută - după un post de radio independent. Broaștele orăcăie în apă, da' madam Jorjet e la fîn, cu dom' colonel, care dă cu grebla. “Ia te uită, fă!” răcnește el, uitîndu-se cu un singur ochi, cu ăla pe care-l mai are, sau cu celălalt, pe care i l-a scos cineva cu tirbușonul ( da' gurile rele susțin că tot madam Jorjet i l-
14 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360717_a_362046]
-
au adunat cîteva femei. Madam Jorjet strigă de pe deal: Fă, Lenuțo, a venit bărbatu-tău, fă ? Da' ce-ai cu el? Mi-a promis că mă ajută la fîn. Să vie și el cu căruța ... Dom' colonel se sprijină în greblă și zice: Văzuși, fă, Lenuțo. ce de mai fîn am făcut? Cînd vă ziceam eu, ce ziceați voi, ai? Eu fac fîn, domnule! Cînd o veni iarna, ce faci, iei pătura și pleci prin sat, la cerșit?! Rage vaca de
14 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360717_a_362046]
-
în: Ediția nr. 205 din 24 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Multe s-au schimbat de-o vreme, miroase-a plastic peste tot: uși, ferestre și perdele, furculițe, lingurițe și parchetul din odaie, dar și cada mea din baie. Acum grebla e din plastic, coadă la hârleț nu pui dacă nu ai super glue. Groapa nu o poți săpa și-apoi, ce să bagi în ea? Un sicriu de... mucava! Nici pantofii nu-s din piele, ci din imitații fine! Te
DE-ACEEA, DOAMNE, ŞTIU CĂ POŢI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366918_a_368247]
-
Gurghiu, județul Mureș, completează bogăția materială și spirituală a comunei Gurghiu. Soțul este meșter popular, specializat în cioplituri în lemn. El realizează din lemn de esență moale: plop, salcâm, tei, paltin o diversitate de obiecte utilitare: linguri, farfurii, sărărițe, fântâniță, greble, cozi de topor, blide, covată. Soția, Suciu Floarea, în vârstă de 66 de ani, mamă a 8 copii de la care are 15 nepoți, a moștenit din familie meșteșugul cusăturilor pe costume populare. Cusăturile sunt făcute cu bumbac negru pe panama
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
tentativă a furnicilor de a face mușunoi. Nici cârtița nu avea ce căuta pe pământul lui. După cosit, dacă mai rămânea un smoc de iarbă în urma coasei, îl smulgea cu mâinile. Ducea orice gunoiaș pe pământul lui, îl mărunțea cu grebla până se făcea una cu pământul. Îl auzeai adesea vorbind, suduind, cu sine însuși. Blestema furnicice, viespile, cârtițile. Se supăra rău când vedea urme de iarbă călcate de animale. În ultimii ani bombanea, chiar suduia, albinele care nu-l lăsau
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
dinspre pădure. Iar Mihăiță, în loc să tacă, mai și zicea în ciudă: - Ploaia, ploicică să vină ploicica, să ude pologul! Mătușa Anița, chiar și uncheșul se uitau urât la prorocirile lui. Chiar se repezeau la el să-l atingă cu coada greblei. Băiatul fugea mai încolo, unde nu contenea să cheme ploaia. De ciudă, uncheșul îl ocăra: - Să dea Domnul să nu se aleagă nimic de tine!... să rămâi pitic! Asta a fost odată, dar, în general, noi ajutam din toată inima
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
În vara care urmă, cei din casa lui Stepanovic se apucară să extindă ogorul. Semănară mai mult grâu, orz și secară, lărgiră și grădina cu zarzavaturi. Artemie, în loc să umble la vânătoare prin păduri, muncea cu sârg la coasă și la greblă, ori să adune cât mai mult fân și otavă pentru vite și îngrijind culturile de lângă casă. Dumnezeu făcu ca în anul acela să rodească toate, încât hambarul și cămările se umplură. Ba mai mult, Artemie se duse în târg și
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
iar celălalt la Sumiyoshi în apropierea Sesshu Osaka. În nopțile cu lună plină spiritele lor capătă formă umană și fiecare își reia activitatea: unul mătură iar celălat greblează. Cuplul a devenit subiect în arta populară, unde Jou apare cu o greblă și Uba cu o mătură, zdrobitoare de ace de brad, care simbolizează longevitatea. Obiectele de artă, reprezentând acest cuplu celebru sunt daruri prețuite de Anul Nou întrucât simbolizează longevitatea și înțelegerea în cuplu. Anul Nou „kodomatsu”-poză În așteptarea Noului
JAPONIA-MISTER ŞI FASCINAŢIE(JURNAL DE CĂLĂTORIE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350827_a_352156]
-
și un pridvor. Domnul Tomoiagă și-a propus refacerea gospodăriei țărănești tradiționale. Astfel în interiorul casei se află obiecte de familie, lăzi de zestre, covoare, straie vechi: sumane, cămăși, ițari, cioareci, opinci. Pe pereții exteriori sunt expuse obiecte de muncă: coase, greblă, fierăstrău, roată, tânjală, cioflânce (pene metalice folosite la trasul lemnului în pădure), țapine, unelte cu o coadă de lemn și o cange metalică la capăt, utilizate la rostogolitul buștenilor, halău (uluc săpat în lemn pentru adăpatul animalelor). În curtea casei
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
familie, ci și din țară, prin participarea la tabere de creație. În coșurile dumneaei pot fi admirate ouă cu motive naționale vechi, de peste 200-300 de ani, precum: cărare rătăcită sau cărare fără întoarcere, coarne de berbec, bâta ciobanului, creasta cocoșului, grebla, coada de păun, frunza de stejar, plugul, potcoava, soarele, luna, stelele, cât și ouă lucrate în relief, pe bază de ceară, neșterse, cu motive geometrice. Ouăle sunt pictate în culori naturale, obținute din frunză de ceapă, coajă de stejar sau
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
un pom al vieții întrerupt. Păsările preferate sunt păunul, pupăza, rândunica, dropia. Oamenii apar în diferite ipostaze: femei, copii, bărbați, de obicei, îmbrăcați în costume tradiționale. La comandă se lucrează și cu forme geometrice în romburi, modelul solar, lingura, furculița, grebla, pistornicul, păpușa. Un alt model foarte greu de realizat este cel al tăblii, format din pătrate în diferite culori, în care se stilizează oameni, păsări, flori, pomi, la capătul covorului uneori se țese câte un cal, reușindu-se să se
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
răspunde singur în fața lui Dumnezeu. Dar până ce, respectați condoleanțele pentru acei, care au zburat să cânte și să danseze la 15 km de la Aleppo nimicit, și sub pretextul misiunii de binefacere duceau cu ei încărcătură ce aduce moarte. Așa sunt greblele... Елена Васильева, http://chechenews.com 28.12.16. Referință Bibliografică: Elena Vasilieva: Dualitatea morală a Russiei - traducere de Iacob C. Istrati / Iacob Cazacu Istrati : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2191, Anul VI, 30 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
TRADUCERE DE IACOB C. ISTRATI de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369355_a_370684]
-
din lut, putinei, lămpi, copăiță din lemn, vase din aluminiu și aramă, tăvi și bidoane de argint, căldărușe, fiare de călcat, foarfeci. Sunt amplu reprezentate principalele ocupații ale locuitorilor: țesutul (darac, suveică, spată, scripeți), munca la câmp (spice de grâu, greble, furcă de lemn), păstoritul (o colecție amplă de clopote pentru animale, coarne de animale, foarfeci de tablă pentru tuns oi, blănuri de capră), vinăritul (butoaie), tâmplăritul (rindea), fierăritul (foale). Nu lipsesc instrumentele tradiționale de cântat: cavalul, cimpoiul, trompeta. Ochiul vizitatorului
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
la alții să vă măsurați pleașca, gândindu-vă că unii și-ar fi aranjat-o să fie mai mare!! Lăsați vorbele guriștilor, acolo unde sunt ele rostite, în van și, cu o lopată și o mistrie, cu o sapă, o greblă, o bidinea, niscai semințe și-un ogor arat, făceți-vă lângă casă bucățica voastră de rai! Când o să vă ningă zarzărul cu floare, o să vă găsiți singuri chilipirul ! 12 martie 2009 Referință Bibliografică: PLEAȘLCA PE SCĂFÂRLIE / Dona Tudor : Confluențe Literare
PLEAŞLCA PE SCĂFÂRLIE de DONA TUDOR în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358774_a_360103]
-
Urisâu,/Badea tânăr, nu bătrân,/ El să cânte, eu să strâng./ El să cânte din guriță/ Eu s-adun fânul căpiță./ El să cânte, eu să trag/Să ne tracă dă năcaz./ El mi-o cânta cu gura,/Eu cu grebla oi grebla./ Badea mi-o cânta de dor/ Și lucrul mi-o fi cu spor./ Și când fânul l-om găta/La umbră ne-om așeza./ Și-atâta ne-om săruta/ Pân-o crește otava./ Că mi-i drag a
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
bună iarba din anul acesta, cea care va răsări peste iarba uscată din anii trecuți! Nu știu de ce peste tot, în păduri, se văd pene de păsări mici mâncate de ulii și de vulpi. Nu știu de ce găsesc bucăți de greble rupte, fără dinți, aruncate prin poieni. Nu știu de ce copiii aruncă atâtea pietre prin fânețuri încât cosașii, la vară, își vor știrbi coasele în ele!... Nu știu de ce sunt atâtea zile frumoase, dacă după ele vin atâtea ploi și vremi
ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
-
scundă și grasă ca o minge de rugbi, chicoti ascuțit de două-trei ori, apoi duse repede mâna la gură, pentru a feri de ochii indiscreți ai comesenilor - de parcă ar mai fi ceva de ascuns - dinții rari și strâmbi, „ca de greblă uitată-n drum și călcată de căruță” (expresie tot de la Stemate cetire!). -Nu există pomană-n lumea asta să-l îngrașe pe Stemate, bă Petre. Ăsta-i fieru' dracu'! se băgă în vorbă și Neculai Știrbu, care pân-atunci mestecase
LA POMANA ELECTORALA de LIVIU GOGU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360678_a_362007]
-
pentru administrat amendamente ● Mașini pentru semănat și plantat: semănători universale, semănători de precizie, mașini de plantat tubercule, bulbi, răsaduri ● Mașini pentru întreținerea culturilor: cultivatoare, mașini pentru fertilizat suplimentar, mașini și echipamente de stropit și prăfuit ● Mașini pentru recoltat: motocositoarea, vindroverul, grebla, presa de balotat, combina pentru recoltat cereale păioase, combina pentru recoltat porumb, echipament pentru recoltat porumb, mașini pentru recoltat leguminoase, mașini pentru recoltat rădăcinoase, mașini pentru recoltat tubercule ● Mașini și instalații zootehnice: mașini și instalații pentru pregătirea hranei, mașini și
STANDARD DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ din 13 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291271]
-
când visăm și niște cerșetori când gândim. (Holderlin, citat de E. Sabato) - Tușa, cum se rugau bătrânii? Tușa Anuța umblă prin fan cu o grebla îndemânatica tare. Greierii tăceau la trecerea ei, cosașii se dădeau deoparte în semn de respect. Grebla mea trecea prin polog precum un tanc sovietic. - Cum să să roage? După cum le ierea de trabuință. Am șciut o rugăciune de la mamă da am uitat-o... - Ce rugăciune? - Cu Maica Domnului. Ea o șciut-o de la mamă bătrână. De câțiva
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină () [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
semințele și gângăniile ce se strecurau printre scoarțe și pomostină. Bătrânul, cu mânicele cămășii suflecate la cot, trebăluia împrejurul căpiței. Îndepărtă cu grijă fânul parfumat din căruță dezvelind o gramadă de fasole uscată de toată lauda. Cu furca transformată-n greblă, adună grijuliu fiecare smoc de paie, căzut aiurea, într-o pală sănătoasă pe care-o aruncă pe gârliciul cocoșat de fâneață, din fața stogului. Despiedică roata înlăturând buturuga cu piciorul. Păși între huble, le ridică, prinse cu mâinile scrijălate de foile
Sub aripi de agud () [Corola-blog/BlogPost/339933_a_341262]