12,265 matches
-
al Cezarului", Pavel: "Orice suflet să se supună forțelor superioare"), cât și recunoașterea în Coran a toleranței față de iudaism și creștinism. "Întâmplarea" istorică a făcut ca atât Moreea (1460) căt și Trapezuntul (1461) să cadă sub turci. Filosofii și învățătorii greci au fugit atât în insulele rămase încă libere cât și - mai ales - în Florența și Roma unde - se precizează în prezent cu tot mai multe argumente - neoplatonsimul lor a influențat decisiv apariția Renașterii. Între timp, la Constantinopol, patriarhul ortodox ardea
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
fel) au dispărut cu totul din partea continentală a Greciei de azi, mai bine de trei sferturi de veac. Dispariția lor a fost compensată în parte de către școlile grecești de peste hotare (Veneția - unde era o comunitate grecească puternică -, Padova), de către învățații greci - umaniști formați în Apus, urmași ai învățaților emigranți din Imperiul Otoman. Așa se va ajunge și la modelul "Academiilor domnești" din țările române, cu învățământ mai întâi exclusiv în greacă, apoi, treptat și în procent tot mai mare, în românește
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
nașterea școlii în limba română. La Constantinopol, prin "ricoșeu", Korydaleus a înființat sub patronatul patriarhului ecumenic Kyrillos (în 1624) o Academie Patriarhală. Apăreau astfel nu doar două viziuni ortodox/creștine, ci și două puternice concepții despre originile și despre naționalitatea greacă. (Un paralelism curios: există și pentru greci o lucrare - străină - care contestă continuitatea vechilor greci pe pământul Elladei de astăzi, o teorie asemănătoare "rösslerienilor" din istoriografia noastră: "teoria" lui lui Jakob Philip Fallmerayer susține că grecii moderni se trag din
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
ale Stolnicului C. Cantacuzino și, respectiv, ale lui Dimitrie Cantemir; familia Ipsilanti (adevărată dianstie), care a dat țărilor române doi domni, ultimul fiind tatăl revoluționarului Alexandru Ipsilanti, "etherist" alături de Tudor Vladimirescu. Dacă mai amintim că 70% din tipăriturile în limba greacă în secolul al XVIII-lea s-au executat în țara Românească și în Moldova, nu ne mai minunăm de interferențele de asiprații și evenimente dintre cele două popoare. Așa se explică și descoperirea sau identificarea a peste treizeci de mii de
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
în Filocalia..., vol. III, p. 258. 144 Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 139. 145 Olivier Clément, op. cit, p. 72. 146 Sf. Ioan Gură de Aur, Despre feciorie, în vol. Despre feciorie, Apologia vieții monahale, Despre creșterea copiilor, traducere din limba greacă și note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2001, p. 270. 147 Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 139. 148 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere II, traducere, introducere, indici
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
433. 198 Cuv. Nichita Stithatul, Cele trei sute de capete despre făptuire, despre fire, și despre cunoștință, suta a doua, cap. 5, în Filocalia..., vol. VI, p. 246. 199 Cuv. Paisie Aghioritul, Cuvinte duhovnicești IV. Viața de familie, traducere din limba greacă de Ieroschim. Ștefan Nuțescu, Schitul Lacu - Sfântul Munte Athos, Edit. Evanghelismos, București, 2003, p. 274. 24 3. Nesocotirea, adică săvârșirea actelor fără a mai ține seama de persoana și situația noastră; 4. Nestatornicia, când, din pricina alipirii de plăcerile neîngăduite, părăsim
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
România, care semnează prefețe, studii introductive, postfețe. în general, fiecare titlu al Omoniei oferă reperele esențiale pentru familiarizarea cu autorul prezentat. Între cărțile încadrate în această colecție, un loc aparte îl ocupă ediția Kavafis, poetul din Alexandria fiind primul autor grec ale cărui Opere complete apar în limba română. Tot o premieră o constituie și volumul de Opere alese din creația lui Kostis Palamas, un alt corifeu al literaturii neoelene. Colecția a găzduit până în prezent atât scriitori clasici, precum Grigorios Xenopoulos
Editura Omonia și literatura neoelenă by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/11802_a_13127]
-
colectiv de specialiști alcătuit din Stelian Brezeanu, Constantin Iordan, Horia C. Matei, Tudor Teoteoi, Gheorghe Zbuchea), Domnii fanarioți în }ările Române (1711-1821) (o mică enciclopedie semnată de Mihai Țipău) (2004), Venizelos și românii (2004) de Constantin Iordan ș.a., cât și greci: Athanasios E. Karathanasis, cu cartea sa despre Elenismul din Transilvania ș.a. Anul 2005 a debutat cu apariția unui reper bibliografic esențial pentru largi categorii de cititori români: volumul dedicat Iluminismului neoelen (tradus de Olga Cicanci) de profesorul atenian de sorginte
Editura Omonia și literatura neoelenă by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/11802_a_13127]
-
reclamă o frustrantă lipsă de biografie, din puținele date cunoscute despre poet se pot reconstitui schelele "șantierului" în care s-a zămislit sobra sa personalitate. Rădăcinile i se trag din Miliés, de la poalele muntelui Pelion (Thessalia). Pe linie paternă este grec, stră-strănepot al unui Dimitrie Philippide, devenit călugăr sub numele de Daniil. Acesta scrie Istoria României și Geografia României, publicate la Leipzig în 1816, după ce se stabilise definitiv la Iași pe la 1801. În poezia Omagiul unei umbre, care deschide ultimul volum
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11796_a_13121]
-
creștină (comentatorul BBC pe care îl citam înainte) sau în cheie artistică (regizorul folosește pictorul drept pânză pe care zugrăvește o frescă socială). Aceste exegeze mi se par consistente, dar ceea ce mi-a sugerat mie filmul a fost alternativa mitului grec. Care, fragmentat, ar avea trei episoade: efortul depus pentru înjghebarea aripilor, zborul și ajungerea în proximitatea soarelui (iluminarea) și căderea. Pelicula lui Tarkovski se concentrează pe primul episod, cel al efortului extrem, fragmentul final e transcenderea condiției umane, iar căderea
Festin pe VHS/DVD by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11821_a_13146]
-
cu muzica și îl transforma în ea. Autoarea acestui pe cât de savant, pe atât de atrăgător studiu își pornește ancheta de la premisa unui simplu adevăr. Dând naștere în același timp rostirii poetice și fluxului melodic, ritmul a fost pentru omul grec - l-am numi, dacă ni se permite, arhetipul omului european - cheia înțelegerii, rațional-sensibile, a înseși existenței sale, într-un kosmos admirabil, însă și descifrabil. Abătându-ne atenția de la contingentul atât de presant, cu convoiul lui de cauze și efecte - cele mai multe
Lira greacă by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/12941_a_14266]
-
rând cu ele. Tonul pare a-l da dialogul parenetic cu potențialul cititor, pe succesive, în fond mozaicate teme: de la cetatea în pericol și răspunsul sperat în atari circumstanțe de la cetățenii ei, până la bucuriile și tristețile zilei curente. Elegia arhaică greacă se vădește, prin aceasta, a fi complementul unui răspuns - uman, simplu, nepretențios - la persistentele și niciodată sațiatele întrebări ale filosofiei contemporane ei. Dar prima vârstă a elegiei grecești apare mai mult decât o colecție de întrebări și răspunsuri alternative, pe
Lira greacă by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/12941_a_14266]
-
extrasă din scoică. În solara lumină, aceea scânteiază. În aceeași lumină, elegia cântă. Nevăzută, cosmică liră. Să ne mai întrebăm de ce mitul lui Orfeu, de oriunde va fi venit bardul, s-a născut în Grecia? * Profesor de limba și literatura greacă veche la Catedra de Filologie Clasică a Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, al cărei recent volum, Elegia greacă arhaică. București, Editura Niculescu, 2002; 208 p., constituie prilejul însemnărilor din Semnalul clasic de astăzi.
Lira greacă by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/12941_a_14266]
-
Orfeu, de oriunde va fi venit bardul, s-a născut în Grecia? * Profesor de limba și literatura greacă veche la Catedra de Filologie Clasică a Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, al cărei recent volum, Elegia greacă arhaică. București, Editura Niculescu, 2002; 208 p., constituie prilejul însemnărilor din Semnalul clasic de astăzi.
Lira greacă by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/12941_a_14266]
-
St. Aristide pe tema conflictului dintre arendași și țăranii răsculați, care ar fi fost instigați de agitatori socialiști, dinăuntru sau dinafară (soluția agenturilor străine bântuia și atunci) - ceea ce criticul consideră o interpretare reacționară a problemei agrare. Autorul romanului, după numele grec („nu e cumva un fiu de arendași?” - se întreabă criticul), ar fi suspect că ține partea arendașilor pe care îi absolvă de vreo vină. Nu avea cum ca tocmai în 1907 să se și fi scris deja adevăratul roman al
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
și îndeosebi din partea retoricii sofiste. Această ofensiva culturală a dus la apariția unei noi probleme, și anume a modului în care trebuie făcute cunoscute, transmise, expuse adevărurile de credință dobândite prin citirea, studierea și înțelegerea Bibliei. De aceea, scriitorii creștini greci și latini au încercat să exprime adevărurile de credință unui public educat nu numai după standardele și normele educației grecești, dar și corupt în mod divers prin discursurile oratorilor profani. Datorită importanței ce revenea adevărului și clarității, pe de o
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Antiquity, Berkeley, 1988. footnote>, a influenței celei de-a doua sofistici<footnote G. Anderson, The Second Sophistic: A Cultural Phenomenon in the Roman Empire, London-New York, 1993; T. Whitmarsh, The Second Sophistic, Oxford, 2005. footnote> asupra stilului oratoric al Părinților greci ai Bisericii (de pildă, Vasile de Caesarea Cappadociae<footnote J. M. Campbell, The Influence of the Second Sophistic on the Style of the Sermons of St. Basil the Great, Washington, 1922. footnote>, Grigore de Nyssa<footnote L. Méridier, L'influence
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Gospel: Early Christian Rhetoric, New York, 1964; G. L. Kustas, Studies in Byzantine Rhetoric, Thessaloniki, 1973; A. Cameron, Christianity and the Rhetoric of Empire: The Development of Christian Discourse, Berkeley, 1991, 120-154. footnote>, a însușirii artei oratorice de către unii dintre Părinți greci și latini ai Bisericii (de exemplu, Grigore de Nazianz<footnote M. Guignat, Saint Grégoire de Nazianze et la rhétorique, Paris, 1911; R. R. Ruether, Gregory of Nazianzuz Rhetor and Philosopher, Oxford, 1969; C. Castelli, Gregorio di Nazianzo nell'Epitafio Basilio
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
o revigorare, centrele universitare și academice de tradiție sau edituri recunoscute propunând diverse colecții, care și-au câștigat deja notorietatea prin ediții bine realizate, comparabile, până la un anumit punct, cu cele apărute în diverse culturi europene. Recent, în seria Scriitori greci și latini a Editurii Universității din București, Ioana Costa a îngrijit ediția bilingvă a scrierii lui Cato - De agri cultura. Așa cum se arată în Notă asupra ediției, avem de-a face cu cea dintâi traducere în românește a singurei opere
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Bibliografia bogată (p. 555-578) și indicii foarte analitici (p. 581-642) întregesc această ediție remarcabilă. Un subiect interesant, inedit în cultura română, dar tratat simplist, într-o cărțulie care se înfățișează mai degrabă ca un colaj comentat de texte din autori greci (p. 12-64) și latini (p. 65 184), autoarea nepărând să aibă nici un fel apetență pentru vreo orientare teoretică sau metodologică recentă (vezi, totuși, p. 8, nota 10), care să-i deschidă o perspectivă interpretativă novatoare. Alexandra Ciocârlie folosește o bibliografie
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
acestea se adaugă introducerea (p.7-8), în care autorul expune pe scurt motivația ce a determinat apariția volumului și oferă unele explicații de ordin metodologic. Prima parte poartă titlul de Getica (p. 15-70), fiind dedicată perioadei istorice cuprinse între colonizarea greacă în bazinul Mării Negre (sec. VIII-VII a.Chr) și sfârșitul secolului I a.Chr. (regalitatea lui Burebista). Primul subcapitol al acestei părți a fost intitulat de autor Străinii de peste mări, tratând foarte pe scurt problema colonizării grecești în Pontul Stâng și
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
p. 167). În Les chaînes exégétiques: une forme littéraire et une pratique d’érudition florissantes dans le domaine de l’exégèse de langue grecque (p. 169-179), Mathilde Aussedat analizează un gen literar apărut în secolul al VI-lea în Biserica greacă din Palestina, anume „les chaînes exégetiques” - „une nouvelle forme d’interprétation de l’Écriture par rapport aux commentaires, homélies et scholies” și care se înfățișează „comme des éditions du texte biblique assorties d’un florilège de citations patristiques” (p. 169
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
celor șapte inegalabile poeme despre Iulian, (sic!) ale lui Gibbon (!!!) și Cavafy” (p. 13). Aflăm, astfel, ceea ce nimeni pe acest pământ nu știa până acum: marele istoric englez din secolul al XVIII-lea e autorul unor poeme scrise împreună cu poetul grec Cavafy, viețuitor trei veacuri mai târziu! În Mulțumiri, Bowersock ținea să-și arate recunoștința marelui editor elvețian François Paschoud pentru că, în momentul redactării cărții, i-a pus la dispoziție adnotările făcute la cea de-a treia carte a Istoriei noi
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
the cultural Hellenism”) (p. 5), în loc de „elenismul cultural”, cultura elenistică și dimensiunea culturală a elenismului fiind două lucruri diferite, greu de distins de cele două Ionițe; p. 30: „in the cities of the Greek East” - p. 78: „în cetățile estului grec”, în loc de „în orașele Orientului grec”; p. 33: „the right bank of the Rhine” - p. 83: „terasamentul drept al Rhinului”; p. 37, 42, 57: „the left bank of the Rhine” - p. 91, 100, 125: „țărmul stâng al Rhinului”; p. 43: „forts
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
în loc de „elenismul cultural”, cultura elenistică și dimensiunea culturală a elenismului fiind două lucruri diferite, greu de distins de cele două Ionițe; p. 30: „in the cities of the Greek East” - p. 78: „în cetățile estului grec”, în loc de „în orașele Orientului grec”; p. 33: „the right bank of the Rhine” - p. 83: „terasamentul drept al Rhinului”; p. 37, 42, 57: „the left bank of the Rhine” - p. 91, 100, 125: „țărmul stâng al Rhinului”; p. 43: „forts” - p. 101: „forturi” pentru „castre
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]