9,429 matches
-
istorice cuprinse între colonizarea greacă în bazinul Mării Negre (sec. VIII-VII a.Chr) și sfârșitul secolului I a.Chr. (regalitatea lui Burebista). Primul subcapitol al acestei părți a fost intitulat de autor Străinii de peste mări, tratând foarte pe scurt problema colonizării grecești în Pontul Stâng și interacțiunea coloniștilor cu populația alogenă, apoi făcându-se referire la prezența Imperiului Persan la Dunărea de jos, insistându-se asupra campa niei lui Darius (514/513) în zona vest-pontică. În prezentarea acestui episod istoric important, autorul
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de Jos. Cu riscul de a se repeta, se face din nou apel la opera lui Herodot, ca primă scriere istoriografică antică ce-i consemnează în istorie pe geți. Apoi sunt trecute în revistă, de o manieră succintă, izvoarele literare grecești ce menționează populația getică. Continuând firul cronologic al evenimentelor istorice, este supusă atenției cititorului problematica noțiunii de dac, autorul insistând asupra diferenței de natură etnică dintre geți și daci. De asemenea, sunt menționate sursele literare antice ce-i atestă pe
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
pe teoretician: “Teatrul spaniol al lui Lope de Vega sau Calderon, cel britanic, cu Shakespeare, a dat capodopere, nu ne-a putut da însă un stil tragic sau o singură tragedie în sensul adevărat și pur al cuvântului, în sensul grecesc sau racinian.” Dacă fenomenul Renașterii l-a sedus pe Ion Pillat, el îi oferea și o excelentă bază de orientare: “Trebuie să așteptăm tocmai perioada «Sturm und Drang» a secolului XVIII-lea, epoca lui Goethe și a lui Schiller, ca să
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
ca un animal nocturn diurn și taciturn el o visase goală cu un coș de vișine pe braț și o pisică-pește pe umăr în orașul de sub ape ea-și trăgea aforismele după sine ca o plasă "bărbatul e un ziar grecesc citit într-o barcă plină de pești argintii" avea în cerebel o rochie de bal și o mască de carnaval rochia de bal avea glas de prichindel și rostea într-o păsărească apoasă "bărbatul e o perlă neagră imperfectă găsită
Ospățul alchimic by Ruxandra Cesereanu and Andrei Codrescu () [Corola-journal/Imaginative/9745_a_11070]
-
franceze, s-a instalat la Paris unde și-a găsit o slujbă demnă de studiile sale), a trecut să mă vadă, într-o după amiază. L-am primit cum am știut mai bine, și l-am ospătat cu felurite gustări grecești cumpărate pe rue des Plantes, cu brânzeturi, cu un Tokay alzacian și cu un Saint-Emilion. La sfârșitul mesei, i-am citit versiunea românească a interviului nostru din 1996, " Itinerarul unui exilat atipic", ce va apărea într-o revistă lunară. Textul
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
nu este în mod evident, la fel de sistematică precum a Sfântului Grigorie nu diminuează meritele conceptelor fundamentale pe care încerca să le comunice discipolilor săi. Utilizarea cuvintelor „beție” și „beție trează” de către Sfântul Macarie îl plasează din nou în mijlocul sintezei gândirii grecești și siriene care s-a manifestat în regiunea capadociană în ultima parte a secolului al IV-lea. La moștenirea siriană a Sfântului Macarie trebuie adăugată utilizarea unică pe care o conferă limbajului și teologiei care relevă o îndatorare față de elenism
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
Plaut, Seneca și metricienii: Hefestion și Quintilian. Aceasta ținînd seama de faptul că în dans succesiunea spondeilor, anapeștilor, dactililor, iambilor, troheilor, proceleusmaticilor etc. determină transpunerea perfectă a motivelor ritmice în: monometri, trimetri, tetrametri, pentametri și hexametri ca în metrica poeticii grecești: în septenari și octonari ca în poetica latină”. N-ar fi poate inutil ca, de la cele de mai sus, să alergăm cu gîndul la întrebarea: Cce deducții din domeniul istoric, s-ar putea trage din ele? Această armonie ritmică a
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
the Cappadocians ..., p. 104-105. footnote>. Într-un pasaj paralel din lucrarea sa Despre pruncii morți prematur, către Hierios, Sfântul Grigorie se întoarce la doctrina Μίμησις<footnote Μίμησις = mimare, imitație, artă (mai precis, artele frumoase), apud Francis E. Peeters, Termenii filozofiei grecești, traducere de Dragan Stoianovici, Editura Humanitas, București, 1997, p. 170. footnote>-ului platonician, dar o sudează pe doctrina biblică a chipului - un mod isteț de a conserva rezonanțele platoniciene, în același timp, depășindu-le. Procedeul îl învățase de la Origen: „De
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
10-11. footnote>. Sufletul trebuie să transforme pasiunea în ceva nepasional La începutul omiliilor sale asupra Cântării Cântărilor, una dintre capodoperele misticii patristice, Sfântul Grigorie de Nyssa explică sufletului căutător de Dumnezeu că pare paradoxal să spui „cel puțin”<footnote Textul grecesc poate fi regăsit în ediția GNO, citată deja. Pentru pasajul discutat aici, a se vedea omilia I (14-42). Există o traducere în engleză realizată de Casimir McCambley, OCSO, „Saint Gregory of Nyssa, Commentary on the Song of Songs”, Brookline: Hellenic
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
B. A. R., vol. I, 1 - 1600, vol. II, 1601 - 3100, vol. III, 3101 - 4413, vol. IV, 4414 - 5920, București, Editura științifică și enciclopedică, 1978, 1983, 1987, 1992. footnote>, în limba greacă: de Constantin Litzica<footnote Litzica, Constantin Catalogul manuscriselor grecești, București, Edițiunea Academiei Române, 1909 footnote>, de Nestor Camariano<footnote Camariano, Nestor Catalogul manuscriselor grecești, tom II, București, 1940. footnote>, și de Mihai Caratașu<footnote Caratașu, Mihai - Catalogul manuscriselor grecești din B. A. R., vol. III, București, 2004. footnote> și slavonă
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
4413, vol. IV, 4414 - 5920, București, Editura științifică și enciclopedică, 1978, 1983, 1987, 1992. footnote>, în limba greacă: de Constantin Litzica<footnote Litzica, Constantin Catalogul manuscriselor grecești, București, Edițiunea Academiei Române, 1909 footnote>, de Nestor Camariano<footnote Camariano, Nestor Catalogul manuscriselor grecești, tom II, București, 1940. footnote>, și de Mihai Caratașu<footnote Caratașu, Mihai - Catalogul manuscriselor grecești din B. A. R., vol. III, București, 2004. footnote> și slavonă: P. P. Panaitescu, autorul celor două volume, din anul 1959<footnote Panaitescu, P. P
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
în limba greacă: de Constantin Litzica<footnote Litzica, Constantin Catalogul manuscriselor grecești, București, Edițiunea Academiei Române, 1909 footnote>, de Nestor Camariano<footnote Camariano, Nestor Catalogul manuscriselor grecești, tom II, București, 1940. footnote>, și de Mihai Caratașu<footnote Caratașu, Mihai - Catalogul manuscriselor grecești din B. A. R., vol. III, București, 2004. footnote> și slavonă: P. P. Panaitescu, autorul celor două volume, din anul 1959<footnote Panaitescu, P. P Manuscrisele slave din Biblioteca Academiei R. P. R., vol. I, București, Editura Academiei, 1959. footnote
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
melodii urmau să fie confecționate după modele cunoscute în prealabil de către practicanții unor înveșmântări muzicale ad-hoc - podobii conviețuire care avea ca elemente de referință normele lexicale și de topică ale limbii române pe de o parte - diferite de ale celei grecești și tiparele muzicale originale, grecești - podobii pe de altă parte. Specialiștii nu au putut multă vreme să aproximeze numărul acestor prețioase documente, care încep din secolele IV - V, cu Niceta de Remesiana și merg până în secolul trecut, în timp impunându
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
după modele cunoscute în prealabil de către practicanții unor înveșmântări muzicale ad-hoc - podobii conviețuire care avea ca elemente de referință normele lexicale și de topică ale limbii române pe de o parte - diferite de ale celei grecești și tiparele muzicale originale, grecești - podobii pe de altă parte. Specialiștii nu au putut multă vreme să aproximeze numărul acestor prețioase documente, care încep din secolele IV - V, cu Niceta de Remesiana și merg până în secolul trecut, în timp impunându-se prin repetare și cu
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Iovașcu Vlahul, Dometian Vlahul, Mihalache Moldovlahul, Calist Vlahobogdanu, Vlatiru Vlahu, Hrisafi Cuțovlahul, Ioan Vlahu, Macarie Lăcanu, Theofilact, Gavriil, Nectarie Vlahul, Protopsaltul Sfântului Munte și mai recent a fost revendicată aceeași origine pentru Balasie Preotul, deoarece numele nu există în onomastica grecească laică și nici în cea monahală. Catalogarea acestui bogat și prețios patrimoniu cultural a început în anul 1974, când bizantinologul Nicu Moldoveanu publica o primă versiune a documentelor, ce se oprea la perioada aplicării reformei hrisantice, la acea vreme această
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
astfel ajung la cunoștința cercetătorilor. Surprizele cele mai evidente le constituie prezența printre documentele mănăstirii a unui manuscris cu notație cucuzeliană, care a aparținut episcopului Buzăului, Dionisie Romano - unul dintre cei mai însemnați posesori de documente muzicale, dăruite Academiei Române Manuscrisul grecesc nr. 51 - atribuit ierarhului buzoian, la sfârșitul secolului al XIX - lea, de către starețul Sinaiei, Nifon Popescu, cel care l-a dăruit bibliotecii mănăstirii. Este un manuscris deosebit, nu numai din punctul de vedere ale vechimii - probabil aparținând secolul al XVIII
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
lucrate din propunerile profesorului meu, Domnul Anton Pann la perfecționarea subscrisului în arta musichi(e)i bisericeșci scrisă în Bucureșci, la anului Domnului 1853 George Ucenescu al musichi(e)i eclesiaste în al 2-lea an ascultător”. Urmează Manuscrisul românesc - grecesc nr. 42 (psaltul brașovean i-a dat numărul 59) - un „Chinonicar grecesc - românesc sau lecțiuni de artă din biblioteca musicească a maestrului musichi(e)i biserciceșci or(todoxe) Anton Pann, culegere pentru a mea perfectă desăvârșire în fevruarie, martie și
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
arta musichi(e)i bisericeșci scrisă în Bucureșci, la anului Domnului 1853 George Ucenescu al musichi(e)i eclesiaste în al 2-lea an ascultător”. Urmează Manuscrisul românesc - grecesc nr. 42 (psaltul brașovean i-a dat numărul 59) - un „Chinonicar grecesc - românesc sau lecțiuni de artă din biblioteca musicească a maestrului musichi(e)i biserciceșci or(todoxe) Anton Pann, culegere pentru a mea perfectă desăvârșire în fevruarie, martie și aprilie 1851, G. Ucenescu, Bucureșci” Următorul manuscris caligrafiat de Gheorghe Ucenescu - 43
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
ale cântărețului greco român(u) or(todox): culese și scrise din biblioteca musicală a d-lui Anton Pann de elevul d sale George Ucenescu scrise pentru a sa perfecționare. București anul întai(u), 1850 sem(estrul al) 2 lea”. Manuscrisul grecesc românesc nr. 44 pare a fi după titlu un volum VIII, sau a opta carte dintr-o serie neprecizată: T. VIII La prasnice mari și mijlocii cântări bisericeșci greceșci și românești ale cântărețului român(u) George Oucenescu elev(u) al
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
cântărețului român(u) George Oucenescu elev(u) al D. Anton Pann, București, 1851”, singurul document amintit doar de muzicologul Viorel Cosma<footnote Cosma, Viorel Muzicieni din România Lexicon, vol. IX (Ș - Z), București, Editura muzicală, 2006, p. 136. footnote>. Manuscrisul grecesc nr. 50 Începutul cu Dumnezeu cel Sfânt al Irmologhionului de cântări calofonice alcătuite de mai mulți dascăli - cuprinde nu numai irmoase - cum arată titlul - ci și axioane, inclusiv unul din Postul Mare al lui Nectarie Protopsaltul Sfântului Munte Athos și
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
de la documentele de la Sinaia, în care se găsesc câteva dintre „facerile” sale, dar va trebui extinsă în multe alte fonduri monastice și de stat, la loc de cinste situându-se Manuscrisul românesc nr. 4266 din Biblioteca Academiei Române, o psaltichie româno - grecească caligrafiată la Sinaia, în care apare o creație importată a protosinghelului Varlaam de la Mănăstirea Sinaia, datată 1868 Fericit bărbatul...glasul VIII. Basarabean de origine, Varlaam Barancescu a fost implicat direct și puternic în revoluția de la 1848 și a rămas celebru
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
și a rămas celebru prin axionul său în glasul V, al cărui incipit se deosebește de cele tradiționale nu numai prin melodica sa inspirată, dar mai ales prin incipitul diferit - Vrednică ești cu adevărat..., o traducere mai adecvată a textului grecesc Axion estin...Așa cum s-a putut vedea în prezentarea manuscriselor muzicale de la Provata din Muntele Athos, la chilia Sfântul Ioan Teologul se găsește un manuscris, prezentat în premieră absolută, cuprinzând numai axioane având același incipit<footnote Vasile, Vasile Tezaur muzical
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Podul lui Șerban Vodă, Ioniță Stoicescu a devenit logofețel la Ministerul Justiției - de unde și adaosul numelui și a fost și este cunoscut în primul rând în calitate de copist al celor trei manuscrise psaltice aflate în prezent în fondul Bibliotecii Academiei Române: Manuscrisul grecesc - românesc 680 un Heruvico-Chinonicar; Manuscrisul grecesc - românesc 2434 Anthologie musicească, ambele scrise pentru Mănăstirea Ghighiu și Manuscrisul grecesc - românesc 3552Tomos al Anthologhiei, scris pentru cântărețul Isaia de la Mănăstirea Căldărușani, astfel că manuscrisul sinait completează lista documentelor rămase de la acest ilustru
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
a devenit logofețel la Ministerul Justiției - de unde și adaosul numelui și a fost și este cunoscut în primul rând în calitate de copist al celor trei manuscrise psaltice aflate în prezent în fondul Bibliotecii Academiei Române: Manuscrisul grecesc - românesc 680 un Heruvico-Chinonicar; Manuscrisul grecesc - românesc 2434 Anthologie musicească, ambele scrise pentru Mănăstirea Ghighiu și Manuscrisul grecesc - românesc 3552Tomos al Anthologhiei, scris pentru cântărețul Isaia de la Mănăstirea Căldărușani, astfel că manuscrisul sinait completează lista documentelor rămase de la acest ilustru psalt, „muzician remarcabil (...) bun profesor și
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
fost și este cunoscut în primul rând în calitate de copist al celor trei manuscrise psaltice aflate în prezent în fondul Bibliotecii Academiei Române: Manuscrisul grecesc - românesc 680 un Heruvico-Chinonicar; Manuscrisul grecesc - românesc 2434 Anthologie musicească, ambele scrise pentru Mănăstirea Ghighiu și Manuscrisul grecesc - românesc 3552Tomos al Anthologhiei, scris pentru cântărețul Isaia de la Mănăstirea Căldărușani, astfel că manuscrisul sinait completează lista documentelor rămase de la acest ilustru psalt, „muzician remarcabil (...) bun profesor și un bun cântăreț bisericesc, stimat în toate straturile sociale ploieștene (...) un bun
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]