354 matches
-
fost catalogat adesea - grăbit și cu totul nefondat - drept promotor al curentului pentru resurecția limbii slavone și opus atât mitropolitului Teofil, ce reprezenta gruparea partizanilor introducerii limbii române, cât și postelnicului Constantin Cantacuzino, înclinat în acțiunile sale să sprijine umanismul greco-latin. Dar slavona, ca și posibilitățile pe care le oferea, reprezintă o parte din preferințele omului de cultură. Ca limbă a tiparnițelor, aceasta putea asigura transferarea valorilor culturale create de români la popoarele slave ortodoxe din jur, sporind și consolidând faima
NASTUREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]
-
lui Molière, despre sărbătorile încoronării de la Alba Iulia (J. Dionne), centenarul Louis Pasteur, expoziția cărții franceze la București, biblioteca Elenei Văcărescu, jubileele Paul Bourget și Anatole France, centenarul morții lui Saint-Simon ș.a. Sunt inserate însemnări referitoare la Henri Focillon, civilizația greco-latină (Fr. de Thauby) etc. Literatura română în perspectivă franceză este bine reprezentată prin articole de Charles Drouhet, N. Iorga, J. Voilquin, Sandu Tzigara-Samurcaș, Léo Bachelin ș.a. Se traduce din poezia lui Al.T. Stamatiad, D. Nanu, Ion Al-George, Mircea Dem
PARIS–BUCAREST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288696_a_290025]
-
găsea ascuns, în ghicitură, nu doar sub litera vechilor Scripturi iudaice, ci a multor alte monumente din cultura păgână. Așa cum Hristos găsise în femeia samariteancă virtuți străine slujitorilor iudei din templu, creștinii Bisericii primare erau capabili să descopere în păgânismul greco-latin și câteva latențe evanghelice. Numai astfel Socrate și Platon au ajuns să fie pictați pe frescele mănăstirilor bizantine ca profeți ai Cuvântului întrupat. Păstrând textele tradiției creștine alături de importante monumente ale înțelepciunii greco-romane, copiștii medievali din școlile mănăstirești erau, evident
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cunoștințele din domeniul limbilor clasice și moderne, cât și experiența editorială. A tradus pentru prima oară în România Imnurile atribuite lui Homer și Orfeu, precum și Argonauticele lui Apollonios din Rhodos, epopee apărută parțial în 1976 și integral în 1992. Hexametrul greco-latin din Imnuri a fost echivalat cu macedonskianul vers de 17 silabe fără rimă, iar în epopee proza alternează cu pasajele versificate. Din literatura latină, A. s-a oprit asupra unor tragedii ale lui Seneca (Medeea și Octavia) și asupra câtorva
ACSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285154_a_286483]
-
însuși), București, 1988; Vrăjitorii faraonilor, București, 1995; 50 de ani de traduceri din literaturile de limbă germană în limba română și din literatura română în limba germană. 1945-1995, București, 1996; Eros, regele dezmățului în tălmăciri necenzurate și inedite din literatura greco-latină, București, 1998. Traduceri: Veress Zoltán, Doi cocoși aventuroși. Un berbec zevzec. Năzdrăvanul Martinică, București, 1965 (în colaborare cu Ioanichie Olteanu); Terențiu, Seneca, Teatru, pref. Eugen Cisek, București, 1966 (în colaborare cu N. Teică); Kis Péter, Cristina colindă lumea, București, 1967
ACSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285154_a_286483]
-
faptului că diverse culturi au obiceiuri diferite de a transcrie numele proprii de persoane sau de localități. În general, În acest caz este bine să consultăm Îndreptarele ortografice și de punctuație ale limbii române, care au liste privind transcrierea numelor greco-latine sau din alte limbi, conform adaptării tradiționale. Orașul Haga, de pildă, unde se află faimosul Tribunal Internațional, se ortografiază În diferite feluri: Den Haag, The Hague, La Haye sau L’Aja! Varșovia este transcris Warsow, Warshawa etc. • Să fim foarte
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
New York, 1973; Atol, Lisabona, 1953; ed. postfața Vasile Turculescu, București, 1999; Introduçăo à cultură classica, Lisabona, 1970; Un mito româno en la literatura portuguesa, Salamanca, 1971. Antologii: A fost odată..., pref. edit., Freiburg im Breisgau, 1951; Hespéria. Antologia de cultură greco-latină, Lisabona, 1970. Traduceri: Contoș romenos, Lisabona, 1944; Liviu Rebreanu, A foresta dos enforcados, Lisabona, [1945] (în colaborare cu Celestino Gomes); Novos contoș romenos, Lisabona, 1946 (în colaborare); Duiliu Zamfirescu, Vida no campo, „O Século” (Lisabona), 1947, 18 mai -1947, 28
BUESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285914_a_287243]
-
Luna, toate apărute postum. Versuri inedite, originale și traduceri, își vor găsi loc, începând din 1966, în „Familia”, „Astra”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Manuscriptum”, „Revista de istorie și teorie literară” și „Jurnalul literar”. Întâlnirea lui B. cu literatura și cultura greco-latină a fost de bun augur. În această „oază de har și repaos”, care este Grecia lui Pericle, plăsmuire a unei fantezii nostalgice, dar și ficțiune „din flori de carte”, și-a cultivat scriitorul visul de frumos. Voluptatea calofilă, solemnitatea gesturilor
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
puterea dinamizatoare, dar și aceea conservatoare, ea dominând scena intereselor politice și culturale. Să spunem așadar că mișcarea religioasă creștino-ebraică ce se afirmă pe vechiul fond spiritual își lărgește aria de manifestare, elementele ce i se suprapun fiind de sorginte greco-latină, confirmate de operele doctrinare care au circulat (deja în veacurile al XIV-lea și al XV-lea) pe teritoriile grec, bulgar, sârb, rus și român. Se căuta o întărire a vechilor orientări ortodoxe din acest spațiu, context în care apare
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
122-135. Vezi și excelentul studiu al lui Victor Papacostea despre „Originile învățământului superior în Țara Românească”, în Victor Papacostea, op. cit., pp. 259-282, în care autorul aduce informații, analize și interpretări deosebit de utile în reconstituirea cât mai exactă a istoricului școlii greco-latine de la Târgoviște, unde activitatea lui Lygaridis a avut o importanță majoră. Alexandru Duțu, Literatura comparată și istoria mentalităților, Editura Univers, București, 1982, p. 203; vezi îndeosebi capitolul „De la formă la model: Cultura postbizantină”, pp. 191-249; a se vedea și studiul
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
University of California (1970- 1972), Washington University (1972), și în Italia, la Università degli Studi din Milano (1983-1984). Preocupările criticului aduc în prim-plan, într-un notabil efort comparatist, teme și motive ce traversează întreaga literatură europeană, de la miturile Antichității greco-latine la realizările artistice renascentiste și de la creațiile umaniștilor medievali la operele marilor poeți ai modernității. Mitul lui Orfeu - Orfeu: motivul permanenței în lirica Renașterii (1978) - îi va da prilejul de a regândi condiția poetului și a poeziei: așa cum figura personajului
CAPUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286085_a_287414]
-
geniul uneia sau mai multor culturi europene, rămânând ele înseși și continuând să creeze în spiritul neamului lor. (Ce a însemnat geniul spaniol pentru Corneille, cel italian pentru Ronsard sau Sa de Miranda, cel englez pentru Voltaire și romantici, cel greco-latin pentru Goethe, cel german pentru romanticii anglo-saxoni - sunt lucruri bine știute). Dar când națiunile în întregul lor încearcă (sau sunt silite) să imite una sau alta din țările europene, împrumutînd sisteme de gândire și de guvernământ - atunci ori naufragiază, ori
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
coerente, să-nțelegem și noi ce-i cu noi (știi cântecul ăla „Viața noastră unde eee?/ viața noaaastră ce-ați făcut cu eaa?”). Poate ne regăsim în cyberspațiu, dacă nu ne-am putut regăsi „în spațiul carpato-danubiano-pontic”(măi ce gust greco-latin are limba asta de lemn!). Noa gata! ??? rând alb? Am recitit textele tale de la Oxford. Sunt mult mai pline de viață decât crezi tu. Mustesc a viață, așa cum era ea, năclăită, amorțită, cu ochi mici și păr mult ca să reziste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
dintâi Paul Zaiafopul. S-a observat că gustul pentru formele vechi ale comicului este și „gustul pentru burlesc și caricatură, pentru tehnica paiațeriei și a oricărei modalități a teatrului popular”<footnote I.Constantinescu, op. cit., p. 70. footnote> , Caragiale aparținând mimus-ului greco-latin. Acestor idei li se mai poate adăuga aceea că însuși Caragiale întrebuințează în locul termenului „personajele” pe acela de „oamenii dramaturgului” sau „păpușile lui”<footnote I. L. Caragiale, Oare teatrul este literatură?, în op. cit., p. 317. footnote>. Înrudirea comediei caragialești cu mimus-ul
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
mânuța copilașului înduioșător de golaș și de blond, în palma sa și cu marile aripi de pasăre pliate, Arhanghelul psiho-pomp pornește în josul căii luminate a giorno, strecurându-se cu dexteritate pe aleile rectilinii, pavate cu materie stelară, ale complexului arhitectonic greco-latin, care se întrezărește la numai o azvârlitură de băț, încremenit ca și un Sphinx, într-o nemișcare atemporală senină, nobilă și grandioasă. Silică, bietul sau doar spiritul său, proaspăt decorporalizat, păstrând reminiscențele firii omenești, urmându-și Călăuza, își mai răsucea
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
fond, integrarea mai puternică în spiritul european de civilizație și cultură, detașarea de un anumit „orient”. Definind misiunea Universității din Iași în noul context național și într-un context mai larg, european, prof. univ. Traian Bratu, rectorul Universității, sublinia rădăcinile greco-latine ale culturii românești și legăturile ei strânse cu Europa apuseană. Detașarea de Răsărit era determinată și de evenimentele din Rusia de după 1917. „Nistrul și o linie dreaptă spre nord au ajuns să fie hotarul de răsărit al civilizației vest-europene. Altă
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
în Jocurile Olimpice, până la instaurarea democrației de către Clistene. Obscura perioadă a regilor Romei, începe cu 753-509 î. H., în 753 î. H. a fost fondată Roma; împăratul Constantin (mort 337 d. H.) a încercat să înlăture Olimpiadele și a exclus cultura greco-latină. Sportivii utilizează ceremonii, cu reguli, cu forme exterioare, protocolare, obișnuite la solemnități; paradă, solemnitate, fast, cu forme de politețe folosite în relațiile dintre membrii societății (aici trebuie incluse formele cuvintelor așa zis „obscene”). Ceremonia sportivă este o formalitate, manifestare, ritual
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
mâinilor și picioarelor în dans, relația cu muzica, costume, măști, scenografie, mărci, sau prohibitive, internaționale, rutiere). Ce reprezintă soarta pentru sportivi? Soarta sportivilor arată cum urcă și coboară întâmplările din viața ființelor întregii lumi, din vremea sclaviei, când în lumea greco-latină, situată sub clima și soarele mediteranean, destinul eroic determina viața sportivilor: „Nu te făli de ești frunte-ntre cei cu avere, Ori prea puternic. De preț numai norocu-i. Doar știi.” (Traducere de Simina Noica, Antologie lirică greacă, Editura Univers, București
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
de Anca Negru) / 41 Commentarii in Somnivm Scipionis / 134 Comentarii la Visul lui Scipio (traducere de Anca Negru) / 135 Note la "Comentarii la Visul lui Scipio" (de Anca Negru) / 420 Index pentru "Commentarii in Somnivm Scipionis" / 440 PREFAȚĂ Operele clasicilor greco-latini constituie, cum știm, temelia culturii europene. Toate popoarele moderne au valorificat, în cursul istoriei, acest patrimoniu spiritual. În această cultură milenară descoperim ființa noastră istorică și, în același timp, un model catalitic pentru viața cotidiană. Cultura greco-latină nu este, așadar
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
PREFAȚĂ Operele clasicilor greco-latini constituie, cum știm, temelia culturii europene. Toate popoarele moderne au valorificat, în cursul istoriei, acest patrimoniu spiritual. În această cultură milenară descoperim ființa noastră istorică și, în același timp, un model catalitic pentru viața cotidiană. Cultura greco-latină nu este, așadar, un trecut perimat, ci un prezent etern, în ultimă instanță, steaua polară a spiritualității moderne. Cultura românească, datorită istoriei sale vitrege, nu a valorificat în colecții academice, ca toate marile culturi europene, operele clasicilor antici păgâni sau
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
Cultura românească, datorită istoriei sale vitrege, nu a valorificat în colecții academice, ca toate marile culturi europene, operele clasicilor antici păgâni sau creștini. Tot un gol dureros este și lipsa unor monografii privind patrimoniul literar, istoriografic sau filosofic, al antichității greco-latine. Astăzi, prin tipărirea lucrării de față, săvârșim un pas mărunt, dar important, în spațiul filologiei clasice românești. Lucrarea lui Cicero, Visul lui Scipio, și opera lui Macrobius, Comentarii la Visul lui Scipio, tipărite pentru prima dată în limba română, în
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
însoțite de un aparat academic, răspund unui orizont de așteptare îndelung. Prin valorificarea acestor lucrări în cultura noastră, prețuite de numeroși învățați din antichitate până azi, urcăm o treaptă nouă în sincronizarea cu marile culturi europene în procesul receptării patrimoniului greco-latin. Comentariile privitoare la Visul lui Scipio, scrise de Macrobius, nu pot fi înțelese fără să avem în față textul lui Cicero, Visul lui Scipio, obiect al comentariului enciclopedic al eruditului latin. Precizăm că Cicero a redactat un tratat, De republica
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
aceste întrebări trimit la ceea ce se numește statutul cunoașterii (științifică sau comună), valoarea contractului social care redă raporturile reciproce între oamenii de știință și relațiile instituționale ale cetățenilor și oamenilor de știință.31 Rădăcinile epistemologiei constructiviste se trag din istoria greco-latină a gândirii științifice și filosofice, mai precis din operele presocratice, de la sofism la scepticism sau pyrronism, cum ar fi Topicele și Retorica lui Aristotel sau textele lui Cicero, și mai ales tradiția platoniciană. Scrierile marilor nominaliști medievali, de la Abelard la
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
a desfăta. De a participa, altfel zis, la configurarea unui paradis oriental În care legea supremă este amorul și scopul existenței e desfătarea. Este surprinzător faptul că Bolintineanu ține departe poezia lui sudică de orice mitologie. Chateaubriand, Hugo cultivă miturile greco-latine. Cel dinții creează un peisaj edenic bazat În Întregime pe valorile lumii grecești. CÎnd intervine elementul otoman, el reprezintă violența și fanatismul („Prezența lui - remarcă Jean Pierre Richard În Paysage de Chateaubriand - este o insultă permanentă adusă fericirii grecești; barbaria
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
că pe unde calcă solul e moale, cedând ca vata la apăsarea piciorului. - Atunci unde e sigur, domnul Smărăndache? . - Eu cred că în jurul Mediteranei, în Grecia, Sicilia (care e posibil să se despartă de Italia), în Spania. Aci tradiția individualistă greco-latină e mai puternică. . Saferian chemă pe Demirgian și-i arătă cu lacrimi în ochi niște icoane rezemate de perete. . - Să vinzi din icoanele astea, lucru rar, artă orientală, să nu le dai pe nimic, mai bine cadou! Pe încetul, odăile
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]