1,516 matches
-
Înal?? „că scorburi de ț?mâie" În palatul codrilor str??? țuț de „mandrele c???ri" pe care luna a?terne „pulbere deargint"; p?ianjeni ?es „dintr-un copac În altul" pânze de diamant, pe care se plimb? rază lunii, iar greierii cânt? că ni?te „orologii aruncate-n iarb?"; palatul „de stânci" al zânei avea drept strea?în? „un codru vechi", iar colonadele erau „mun?i În ?ir"; sc?rile negre „de stânci" duceau „sus În palat", ??tre o vale adânc
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
în trei dimensiuni. Sophia plutește în copilăria ei uitată. Are patru ani și tatăl ei pune în videoplayer o casetă video. Și pe caseta asta stă scris un singur cuvânt. Pinocchio. Sophia se uită fascinată, pentru a treizecea oară, la greierul Jiminy și la Figaro și la Cleo. Și când Pinocchio și Geppetto ajung în burta balenei, și furtuna îi aruncă de colo-colo, ochii Sophiei se umezesc. Apoi Pinocchio strigă spre Geppetto. Rezistă, tată. Și publicul spectator crede că Geppetto s-
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
obrazul, cu degetul arătător. Brusc, omul din mașină încearcă o senzație acută de claustrofobie. N-am aer. Mâna lui pleacă spre butonul salvator și geamul portierei coboară lin făcând zzzzzzzzz, și acum se aude doar zgomotul motorului, plus vreo câțiva greieri care nu tac niciodată noaptea în anotimpul ăsta. Să ajung odată mai repede. Să dorm. Să stau. Piciorul lui se tot ridică de pe pedala de acce le rație. Mașina merge încet. Prea încet. Pe o șosea dreaptă și pustie. M-
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
desagile grele, căci luase din târg niște piei de animale pe care vroia să le vândă În altă parte cu un preț bun. Era În ziua aceea o căldură grozavă și o liniște desăvârșită. Nici păsările nu mai cântau, nici greierii nu ieșeau de la umbră.Nici o frunză nu se mișca și parcă toate amorțiseră sub căldura aceea Înăbușitoare. Cum mergea negustorul pe drumul prăfuit, se Întâlnește cu doi drumeți care i-au atras numaidecât atenția: unul era foarte bătrân, cu o
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
copiii au renunțat și au plecat spre sat, obosiți, flămânzi și tare speriați.N-au mai văzut ce frumos este totul În jur:cositul fânului era În toi, În curând se apropia secerișul. Florile Înfloreau, fluturii se opreau pe lângă sânzâiene, greierii ticăiau prin ierburi. Pe la casele lor copiii au plâns și au povestit cum l-au pierdut pe Ionucu. Și Într-adevăr, n-au mai aflat nimic de băiatul cu nas cârn și pistrui, căci el se transformă Într-o pasăre
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
se mișcau de ciudat și de caraghios, că au Început să râdă unul de altul. Apoi au Început să plângă de neputința lor, că ei, oamenii, nu puteau vorbi. Cum stăteau ei acolo, În mijlocul naturii, auziră două păsări ciripind, auziră greierii, auziră doi lupi urlând În depărtare, auziră un mistreț grohăind și multe altele auziră. Au fost foarte surprinși de descoperirea pe care au făcut-o, urmărind viețuitoarele. Luându-se dupp animale, paspri și insecte, imitându-le, au Început și ei
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
2013 Născută la Iași, absolventă a Facultății de Filologie a Universității "Alexandru Ioan Cuza" Iași. A publicat, la Editura Junimea, volumele de poezie Curcubeie în noapte (2005), Zodia leului (2006), Fluturi de mătase (2007), Serenada în re minor pentru un greier solo (2011) și volumele de proză Crucea Sudului (2008) și Povești din ceașca de cafea (2010). Mă numesc Petre și am început să scriu despre mine, deoarece se spune că mă vizitează cam des un domn pe nume Alzheimer și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
ismă și spun / e bine că pe aici va trece curînd și factorul poștal / vom descifra împreună adresele peștilor și toată / semnificația liniștei" (Timp străvechi și aer dulce ). Sau amuzant: "este adevărat că cine nu vorbește intră în conflict cu greierii" (Este adevărat...). Sau plastic-sentențios: "o pasăre cu patru aripi și creastă de frunze/ clocește cărbuni în melonul lui Magritte" (Nașterea poemului). Fascinat de realul curent, îndeobște depreciat,autorul Melancoliilor inocente îl echivalează cu un traseu spre un enigmatic simbol pe
Retrospectivă Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8840_a_10165]
-
oprească pe malul lacului și să-l contemple, fără teama că apare vreun paznic gata să tragă în el cu pușca încărcată cu sare. ... Astă-vară stăteam culcat în iarba din grădina mea și mă gândeam cu dragoste la șopârlele, la greierii, la fluturii care îmi însuflețeau grădina. Le rugam pe albinele specializate în polenizarea cireșilor să-mi polenizeze și prunii, ale căror flori rămân în fiecare an nefecundate și nu rodesc. Reușeam să o conving pe câte una, astfel încât astă-toamnă am
Proprietar de zăpadă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8880_a_10205]
-
cea trecută bine la empatie. Așadar, simpaticul Topârceanu, cu poezia lui de serbări, de radio din alte vremuri, ar fi putut să aibă succes ca intertext. Nu-l are, n-am auzit prea multă lume citînd amestecat din Balada unui greier mic sau din Balada chiriașului grăbit, sau din Rapsodii de primăvară, deși toți, undeva, le-avem în minte. N-a avut nici succesul postum al altui minor din tabăra "adversă", Minulescu, amestecat în stanțe postmoderne. Recitirea poeziei lui rămîne, deci
Un poet sub frunze moarte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9792_a_11117]
-
noastre a alungat-o departe, Rapsodii de toamnă: "Între gîze, fără frică/ Se rencep idilele./ Doar o gărgăriță mică,/ Blestemîndu-și zilele,// Necăjită cere sfatul/ Unei molii tinere,/ Că i-a dispărut bărbatul/ În costum de ginere.// Împrejur îi cîntă-n șagă/ Greierii din flaute,/ ŤUf, ce lume, soro dragă!ť/ Unde să-l mai caute?// L-a găsit sub trei grăunțe/ Mort de inaniție./ Și-acum pleacă să anunțe/ Cazul la poliție." Scrisori din provincia (aproape) microscopică. Că poezia nu-i decît
Un poet sub frunze moarte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9792_a_11117]
-
de fiecare dată spre a îngădui comparația. Binecunoscuta Noapte de vară a lui G. Coșbuc are aerul a se prelungi cu bonomie în satul actual, vag "modernizat": "Soarele apune numai/ Pe la nouă și un sfert,/ înserarea-i lucru cert,/ Pentru greieri vremea deja-i/ De concert.// Molcom sprijinite-n sapă,/ Vin bătrîne de la cîmp,/ De-oboseală calcă strîmb,/ Și-au pe față, toată apă,/ Zîmbet tîmp.// De la joc, prin iarba deasă,/ Vin copiii furișați,/ Poate tații sînt culcați/ Și-or putea
Poeţi din Nord (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9903_a_11228]
-
tataia, și așa până în zilele mele. Ascultam glasul livezii când mergeam în primele ore ale primăverii să mângâi mugurașii abia plesniți pe rămurelele încălzite de soare. Apoi auzeam glasul broscuțelor în apropierea Paștelui, al brotacului verde care anunța ploaia, al greierului care cânta vesel vara și din ce în ce mai trist toamna, când anotimpul rece îl prindea mereu nepregătit. Poveștile livezii spuneau de întâmplări petrecute demult în care zmeii furau merele de aur și erau prinși de voinici, când copacii ocroteau privighetori vorbitoare, când
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
cu mai mult de un pasager pe loc (urcați în orice autocar de azi, și-o să vedeți că nihil novi...). În Giurgiu, un hotel cosmopolit și populat, hélas, și cu musafiri nepoftiți. Printre ei, și călători străini cu frică de greieri... Pe vapor, intertextualitate: coana Chirița, în vestminte "din timpul lui Cantemir Vodă", e recunoscută aievea printre călători. Nu e singurul portret de moravuri, într-o excursie ce se face nu spre delectarea cu peisaje, ci spre îmbogățirea cu tipuri de
Basmele corsarilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9240_a_10565]
-
gândească cine ar putea să fie propriul său Forster. Rămase privind cerul, meditativ, indiferent de-acum la vorbăria măruntă în care se-avântaseră prietenii săi despre gloria artistului și eternizarea operei lui. Pentru câteva secunde discuțiile încetară. Se auzeau doar greierii de vară ce cântau înnebuniți de arșiță și canarul de la casa învecinată a lui Takis Kalmouhos. - Frumos lucru poezia, spuse Sikelianos. - Eu prefer romanele, mărturisi Galateia și se-ntoarse spre Kazantzakis: Tu ce planuri ai? - Am planuri berechet. Călătorii, teatru
Filippos Filippou Moartea lui Zorbas by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9260_a_10585]
-
rușine tratabilă/ vitaminele/ ajută poliția mondială să vîneze cei din urmă microbi/ cu spada lui de foc binele alungă răul/ din toate cotloanele/ bivoli albi se tăvălesc prin mocirle curate/ și ies într-un nor de Chanel 5 la mal.// Greieri stereofonici anunță o seară calmă/ în peșteră Platon privind la televizor/ crede tot ce vede" (În peșteră, p. 26). De-abia versurile de acum sunt la fel de percutante ca acele graffiti pe care le invoca poetul în titlu.
Poeme-graffiti by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Journalistic/9354_a_10679]
-
să nu apară vreun dușman de temut. Nu îl pândea, nici un pericol. Zgomotele auzite erau făcute de micii locuitori ai unei lumi interesante, invizibilă chiar pentru unii, lumea insectelor. Încălzite de razele soarelui se agitau prin căldurosul covor de iarbă. Greieri, lăcuste, harnice furnici, gândaci, se mișcau peste tot, făcând treburi numai de ele știute. Țupa-Țup le privea cu curiozitate întrebându-se ce fac, unde merg. Mai ales ce mănâncă. Pe nicăieri nu vedeai fructele și legumele care lui îi plăceau
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
solz auriu... strălucea misterios, aproape ireal... mi-am amintit că mai văzusem asemenea apariții în drumul până acolo. L-am luat, crezând că se va destrăma, că se va risipi în praf auriu, în lumina câmpului unde se auzeau doar greierii și foșnetul grâului și al plantelor sălbatice... Solzul însă n-a dispărut, așa că l-am prins în vârful șepcii, agățându-i zimții de pânza subțire. Apoi, am plecat mai departe. Cum mergeam noi pe cărarea prăfuită, printre lanurile de grâu
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
albeața unui ochi de pasăre nocturnă care-și toarnă insomnia într-un miez uscat de prună. muzici moi ce ning în valuri peste capul ciung de creier, împietresc în lungi acorduri, taie noaptea în felii care cad în ritm de greier. tot ascult și nu mă-ncred, e ca visul ce-ntretaie veghea cu un diamant tocit. unde sunt, când sunt acolo și aici, înăuntru, înafară, ca un clopot pendulând? când nu ești când în casă nu ești, când pereții, înmuiați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
semn că așteaptă liniștit lângă lumina mea puțin ofilită. deodată, un ochi rozaliu mi se deschide în creștet. o arsură de curcubeu mă străbate pe șira spinării, două torțe în mâinile calde țiu iar în plex mi se zbate un greier ce-și prefiră subțirele-i glas până-n steaua polară ce stă fixă, luminând cu recele-i sclipăt un colț de lume vrăjită. o, ce cântec fierbinte, mustos, gâlgâie în carne, între osul meu sacru și polul cel mai de jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
a contemporanilor... Un alt aspect care-l caracterizează pe Vișniec ce iubitor de Cehov: importanța acordată, În indicații de regie, dar și-n replici, spațiului sonor. Știm foarte bine că autorul lui Ivanov era Împotriva cosmetizării textelor sale cu sunete - greieri, țînțari, clopoței, pendule, tropăit de cai etc; și totuși, nefiind vorba de piesele lui Anton Pavlovici, acestea două -ale lui Vișniec au nevoie de zgomote scenice, completînd atmosfera, Îmbogățind virtualul spectacol: „Uruitul ăsta nu vine dinspre oraș...Vine mai degrabă
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
Uruitul ăsta nu vine dinspre oraș...Vine mai degrabă de sus, de la cer...E ca o coardă Înfundată care se rupe” zice Trecătorul , episodicul erou al Livezii..., devenit aici personaj principal (p.27). Și-n altă parte:„Se aud, poate, greierii.Sau, mai bine, acea tăcere imperfectă care emană din cîmpie cînd toate sunetele pămîntului se amestecă și creează o sinteză muzicală În sufletul celui care ascultă”(p.37). Ce frumos!... Sau despre particularitatea rusului - subiect care l-a preocupat și
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
peștelui cu degetele, până ajungeai la cap, apoi, băgându-le în branhii, puteai scoate câte doi într-o mână. Dar mai mult îmi plăcea pescuitul cu plută la clean, scobar, lipan și păstrăv, cu diverse nade specifice: muscari, doctorași, cosași, greieri, coropișnițe, lipitori, peștișori vii, broscuțe, mergând pe malul râului mai mulți kilometri, aruncând și recuperând firul, acesta fiind adevăratul pescuit sportiv. Pescuitul la fundul apei cu plumb greu îl practicam când apa era tulbure, după ploaie, cu râmă groasă, vermuști
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
nu-i vina mea. Și nu mai cumpăra toate scârboșeniile astea vietnameze, chinezești, cu găinaț de colibri, scuipat de rinocer, gheară pisată de maimuță, coadă de aligator de lapte sau mai știu eu ce... - Ești un necioplit, un țărănoi cu greieri în tălpi! - N-am susținut niciodată c-aș fi os domnesc... Trântește ușa. - M-am săturat de toanele tale, nu te mai suport! țipă. Să te cari din casa mea... Nu vreau să te mai văd! Coincidență. *** În mail mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
buni și apropierea mării era mai puternică decît orice curiozitate turistică. Firme scorojite aruncau umbre diforme peste drum. Prăvăliile, cîte erau, luceau cu geamurile în lună, ascunzînd așa interiorul. Nu puteai vedea nimic din stradă. Auzi de două ori un greier care nu prea avea chef. Se strădui să deslușească ce scria pe firme, cu siguranță și hotelul, dacă mai era, se informase de la București și i se spusese "parcă este unul, al unui turc, Ali Mehmet, desigur e curat, turcii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]