987 matches
-
-mi astâmpăr emoția și să prind curaj ( și, lucru important, să le alung neliniștea și neîncrederea care se citeau pe fețele lor). Îndată ce am ieșit din curtea liceului, m-am instalat În fruntea plutonului și am Început să recit: „ De greul negrei vecinicii, / Părinte, mă dezleagă/ Și lăudat pe veci să fii / Pe-a lumii scară ntreagă; ... Reia-mi al nemuririi nimb / Și focul din privire,/Și pentru toate dă-mi În schimb / O oră de iubire... Din chaos, doamne-am
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
erijau În complici ai creatorului incomod, fie Închideau ochii cu atîta zgomot, Încît te obligau să rămîi dator Instituției, practicînd teme nele bizantine. Altă schimbare de forțe observată de cercetători: În clipa În care În loja teatrului, se afla un greu al interdicțiilor, adevărata scenă devenea loja, nu scîndura pe care evoluau histrionii (cît de bulgakovian Îmi sună asta, acum)! Urmează dosarele de spectacol : Mormîntul călărețului... (Brașov & Bulandra), Tulburarea apelor (Cluj), Conu’ Leonida...(Piatra Neamț), Dimineață pierdută (tot Bulandra), O scrisoare pierdută
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
sau bucățile de scenă, de munte, de piramidă, de tablou)”. De ce zic „riscant”? Fiindcă, la un moment dat, spectatorul/cititorul real, nu cel de pe scenă, Începe să pre vadă ce va urmă. De asemenea, În interiorul scenelor acțiu nea e palidă, greul căzînd pe dialoguri. Și-n replici, găsim cîteva frumoase definiții ale comedianului, precum „praf de stele”, ori „un cer Într-o sferă acută” sau „un gest al sce nei”. Chiar omul din public, la un moment dat, simte nevoia definirii
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
sunt sigur că nu vor ieși din cuvântul meu. Apare și Țonți cu ai ei, cărând ghemul. Desfășurăm toată sfoara, o secționăm și repartizăm bucățile conform planului. Până aici a mers bine. Ce zic eu bine? A mers excepțional. Dar greul de abia acum începe. Ia să văd o mie de voluntari aici, în dreapta!", fac eu, indicându-le locul. Se îmbulzesc o grămadă. Trebuie să intervin și să-i mai temperez. Rămân vreo două, trei mii. Voi o să învățați rapid să
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
execută” sau că trebuia să fii cel puțin familiarizat și cu faimoasele dictoane ale înțeleptului V.I. Lenin: Dacă nu știi, îți arătăm; dacă nu poți, te ajutăm și dacă nu vrei, te obligăm. Câtă înțelepciune! Ca să nu duc eu tot greul, directorul, exagerat de binevoitor, îmi dăduse și un ajutor: pe scumpa lui soție Iozefina, funcționară la Primărie, capabilă să facă tot posibilul ca măcar să-mi dactilografieze manuscrisul. Cred că nici nu aș fi rezistat altfel. Uram scrisul la mașină. Îmi
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
ceva udătură și niscaiva polojănii de-ale lui Pâcu era cea de seară, la întoarcerea de la târg sau la dus spre târg, când drumul era greu și nu reușeau să-l străbată într-o singură zi. La vreme rea, tot greul cărăușilor era până la ieșirea din pădure. Acolo își dovedeau ei iscusința și conducătorii lor vrednicia... Toate mergeau bine până ce se nimerea să tragă o ploaie răzbită sau o ninsoare din cele uitate de Dumnezeu. Atunci trebuia să se lupte cu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
de fiecare dată, șirul carelor își urma drumul în ordine spre locul de încărcare... Hliboceanu însă mergea - ca niciodată - cu capul plecat. Se vedea că simte deja povara răspunderii. Una era când moș Dumitru și moș Pâcu duceau grija și greul cărăușiei și alta este acum, când toate treburile stau deasupra capului său. Mitruță a băgat de seamă că Hliboceanu nu e în apele lui și s-a apropiat de el. Ce gânduri îți mai umblă prin cap, Hlibocene? Ei. Mă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
cărăuși: „Brava, flăcăii tatii! Ați mers ca în zilele cele bune! Brava!” Sau: „Îi greu drumul, nu-i așa? Da’ lasă că scăpăm noi la cale dreaptă și atunci îi boierie curată! Mai avem dâmbul ista și s-o sfârșit greul!” Hai să trecem dealul și pe urmă... somn de voie, flăcăi - a încercat Hliboceanu să îndulcească greul ce îi aștepta. Fără nici un strigăt din partea cărăușilor, boii s-au urnit din loc, opintindu-și grumazurile în jug. În scurtă vreme, au
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
-i așa? Da’ lasă că scăpăm noi la cale dreaptă și atunci îi boierie curată! Mai avem dâmbul ista și s-o sfârșit greul!” Hai să trecem dealul și pe urmă... somn de voie, flăcăi - a încercat Hliboceanu să îndulcească greul ce îi aștepta. Fără nici un strigăt din partea cărăușilor, boii s-au urnit din loc, opintindu-și grumazurile în jug. În scurtă vreme, au urcat dealul. Apoi, cât ai fuma o țigară, au ajuns la Fântâna cu răchiți. Un popas scurt
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Eu cred că trebuie să frecăm boii pe spate cu șomoioage de fân, că au rebegit de tot, săracii - a propus Mitruță. Au trecut cu toții la treabă. Când totul a fost gata, Cotman și-a spus gândurile: -De aici înainte greul va fi și mai greu. Pe lângă faptul că trebuie să ne rânduim la despicat troienele în față, va trebui să stăm și la căpătâiul lui Hliboceanu, că cine știe, s-a trezi și a spune sau a cere ceva... Până
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
o conferă Valeriu Anania acestei alegorii pare, la rându-i, incertă, contradictorie, ambiguă" (p. 153). O altă discuție o conduce în jurul volumului de nuvele și povestiri Amintirile peregrinului apter (1990) pentru ca, apoi, îndreptându-se spre registrul dramatic, să vorbească despre Greul pământului - "o pentalogie a mitului românesc". Din pentalogie face parte poate cel mai cunoscut titlu al autorului, Miorița (1966). Alături de această piesă dramatică, al doilea text al grupajului, Meșterul Manole, presupune tot o reconfigurare, în cheie proprie, a unui mit
O monografie Valeriu Anania by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Journalistic/9188_a_10513]
-
mitului românesc". Din pentalogie face parte poate cel mai cunoscut titlu al autorului, Miorița (1966). Alături de această piesă dramatică, al doilea text al grupajului, Meșterul Manole, presupune tot o reconfigurare, în cheie proprie, a unui mit popular. În creațiile din Greul pământului, interesul lui Anania era de a surprinde "fenomenul românesc". Figura centrală a Rotondei plopilor aprinși (1983), memoriile lui Valeriu Anania, este cea a lui Tudor Arghezi, considerat de autor maestrul său literar. Iată un pasaj în care îl evocă
O monografie Valeriu Anania by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Journalistic/9188_a_10513]
-
neînțeles chiar pentru mulți din compatrioții noștri mai înguști la minte. Pe Muncii, Socului, știți zona aia, grupuri imense de la 23 August care scandează, baraje după baraje, demonstranții parlamentează cu militarii, Obor, Republicii, Armata e cu noi, de acum începe greul, cugetă Roja, aducîndu-și aminte că încă mai este îmbrăcat în hainele de soldat, trebuie să mă schimb, găsiți-mi ceva, se rezolvă dom’ Roja, zice Gulie cu un aer de ilegalist, ceva să vă vină bine și să vă țină
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
zîmbet satisfăcut la colțurile gurii. — Sper să nu fie chiar așa de nasol, mai are Curistul timp să se încurajeze, înainte să fie atras ca de un magnet în partea cealaltă. Nu degeaba ne-ați lăsat pe noi să ducem greul, protestează în continuare Părințelul. — Și ăsta a fost doar botezul, spune Roja, gîndește-te că n-a durat decît un sfert de oră, cîteva bucăți acolo, legate unele de altele. Putea fi și mai rău. — Recunosc că n-am deloc antrenament
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
vrei să deschizi discuțiile alea de doi bani care n-au nici un sens? zice Curistul trăgîndu-și un scaun, așezîndu-se lîngă perete. — Nu-i vina mea că unii au ales varianta cea mai simplă, pe cînd ceilalți au rămas să ducă greul, să se sacrifice și pînă la urmă să nu se aleagă cu nimic, zice Roja. — Și pentru asta ai de gînd să ne toci nervii în fiecare zi de-acum înainte? zice Milițică. Ce te-a împiedicat și pe tine
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
care, vâzănd cî lipsește de acasî a câutat-o prin toate spitalele, ajungănd bineănțeles și la morgî. A refuzat sî se ocupe de ănmormăntarea ei, ba mai mult a plecat din oraș ămpreunî cu copilul și așa se face cî, tot greul acestei ceremonii, a revenit unui frate din provincie, un individ oribil, bețiv și violent, care vroia sî mî stoarcî pe mine de bani, ca și urmaș al celui din vina câruia ăi murise sora. N-am fost la ănmormăntarea ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
însămi, trebuie s-o iau razna, să merg incognito pe vreun șantier, ca-n filmele noastre proaste, teziste?! Înseamnă că oamenii înstăriți să nu mai aibă copii, iar dacă-i au, să-i alunge de acasă, pentru ca aceștia să cunoască greul? Care greu? Cel material, sau cel moral?... Doina se oprește; îl privește un timp pe Mihai, apoi adaugă simplu, cu calm: Credeam că măcar tu n-ai să vezi în mine o rentieră a poziției tatălui meu, că, eventual, picînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
prea curat, să-l feștelească un pic măcar așa, să-și verse năduful. Ca întotdeauna și ca peste tot și în chestia asta se petrecuse la fel, obraznicul s-a repezit în fruntea mesei și cei cuminți, truditorii, care poartă greul pe spinarea și în sufletul lor, rămîn să-și termine zilele și cariera într-o fundătură de lume. Radul Popianu era absolut convins, și avea și de ce să fie, că avea toate calitățile și experiența necesară pentru a lucra într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ne uităm bine pe ce lume trăim. Marele Balbo este dovada vie că alții s-au trezit deja, că alții iau în serios lumea reală în care există, că nu mai trîndăvesc în euforia victoriei, ci își dau seama că greul abia vine. Italia a devenit deja o mare forță. E formidabil, Italia, care niciodată n-a contat, nici pe uscat, nici pe mare, nici în văzduh, a ajuns, în nici un deceniu, o mare putere, care impune respect. Dacă acolo a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
uriaș și o dorință disperată de a muri. De-a lungul întregii zile m-am gândit să mă arunc în apă și să termin o dată pentru totdeauna, dar cum soarele bătea cu putere, iar marea era liniștită, am înțeles că greul trecuse și că vânturile și curenții mă purtau din nou către nord, si am hotărât să mă întorc, cu orice preț, în Bora Bora. Tapú Tetuanúi fu cel care întreba, arătând de jur împrejur: —Dar cum? Cum poate un om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Ștefan altă dată, visa doar la momentul întinderii în așternutul primitor, se trezea cu ele la ușă. Porneau discuții interminabile, lipsite de rost și numai cei șapte ani de acasă o opreau să nu le dea afară. Ducea, singură, tot greul acestui frecuș. Trebuia s-o verifice pe cealaltă vânzătoare, să-i numere banii, să ia atitudine când avea lipsuri. Ștefan aducea marfă de la București iar în puținele zile pe care și le petrecea în Iași căuta distribuitori de mărfuri ieftine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
mai avea suflu, se sufoca dacă mai continua să se târască așa, împreună cu Ovidiu, din hop în hop. La început crezuse că va fi anevoios până îl va vedea admis la facultate, dar apoi avea să se convingă de contrariul: greul abia începea. Și mai avea încă patru ani, patru ani! Iar ea, Sidonia se simțea deja terminată, era o femeie bătrână, ce mult îi plăcea să cocheteze cu ideea când, de fapt, nu se simțea deloc bătrână, nu, nu povestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
lagér era tare greu. Era mare foame și dacé ave cineva vreo cartoafé crudé, apu’ o mînca așa crudé, da’ nici de astă n-aveu și mamele dédeau tot la copii cé mureau de foame. Da’ nu știu ei amu ce-nseamné greul, ce sé-i faci? CÎnd eram eu de vîrsta lor, apu’ nu mai Îmblam eu la școalé, cé n-avem cum. Numai copiii boierilor Îmblau la școalé, dar tata n-ave bani. Eu mé ducem la lucru cu ziua că sé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
la ziar că i-ai primit "cu adîncă durere vestea plecării în lumea celor drepți". Te mai costă cîteva mii, da-l numești pe răposat "intelectual cu rafinament" și-i urezi să-i fie țărîna ușoară, după ce i-ai dorit greul pămîntului. L-ai bifat și pe ăsta!" Magda U. dă peste noi. Înregistrează afișul ars și apelează la nenea Iancu. "Lasă, Bătrîne, nu fi trist. Ai uitat ce spunea Caragiale? În țara asta, dac-ai scris o piesă de teatru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
neînțeles chiar pentru mulți din compatrioții noștri mai înguști la minte. Pe Muncii, Socului, știți zona aia, grupuri imense de la 23 August care scandează, baraje după baraje, demonstranții parlamentează cu militarii, Obor, Republicii, Armata e cu noi, de acum începe greul, cugetă Roja, aducîndu-și aminte că încă mai este îmbrăcat în hainele de soldat, trebuie să mă schimb, găsiți-mi ceva, se rezolvă dom’ Roja, zice Gulie cu un aer de ilegalist, ceva să vă vină bine și să vă țină
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]