197 matches
-
al unei emoții sau al unui gând. Este asociată cu haosul originar, care precedă stabilirea ordinii. Din acest motiv, la nivel psihologic, ceața îmbracă adesea un caracter neliniștitor, ce evocă pierderea reperelor, lipsa de claritate interioară și obscurantismul. Ger, gheață, grindină Gheața are o semnificație negativă, de răceală, de duritate și de dezolare. Ea revelează ambianțele tensionate, dar care rămân latente și intră în categoria lucrurilor nespuse. Înfruntarea nu este directă. Nu sunt conflicte deschise, ci un război rece și subversiv
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
mănâncă șarpe fiert în șapte ape, de poate desluși limba dihăniilor și poate citi ursita omului ca într-o carte. Le era cam frică de ea și n-o chemau decât arareori, să gonească din târg ciuma sau să țină grindina departe. Se spunea că mă-sa a încercat să se lepede de ea după ce a născut-o, aruncând-o în vâltoare, de pe pod. Dar nu s-a dat la fund, ci a plutit pe ape, purtată de râu la vale
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
mănâncă șarpe fiert în șapte ape, de poate desluși limba dihăniilor și poate citi ursita omului ca într-o carte. Le era cam frică de ea și n-o chemau decât arareori, să gonească din târg ciuma sau să țină grindina departe. Se spunea că mă-sa a încercat să se lepede de ea după ce a născut-o, aruncând-o în vâltoare, de pe pod. Dar nu s-a dat la fund, ci a plutit pe ape, purtată de râu la vale
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
după râsul meu ... știa, vezi bine, soarele cu cine are de‐a face, căci eram feciorul mamei, care și ea cu adevărat că știa a face multe și mari minunății: alunga norii cei negri de pe deasupra satului nostru și abătea grindina în alte părți, înfigând toporul în pământ, afară, dinaintea ușei; închega apa numai cu două picioare de vacă, de se încrucea lumea de mirare; bătea pământul, sau păretele, sau vrun lemn, de care mă păleam la cap, la mână sau
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Cristina Oprea primul “cucurigu” - toată Floarea Soarelui în așteptare tăceri la apus - dintrodată greierii nu se mai abțin Coloana Infinitului - undeva, alt greiere, numără stele cântec de demult la teatrul de vară - câțiva greieri grindină deasă - în ochii țăranilor negura vremii țânțari în noapte - doar luna-i liniștită de-atâta vreme ziua de-odihnă - un bâzâit de trântor dinspre bălării curcubeu în geam - fetița-și aranjează cariocile soarele verii - câteva musculițe pe-o portocală primul
Vara cu greierii ei by Cristina Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83680_a_85005]
-
sub muntele de apă Înghețată! Ne-am oprit În fața lor și, care mai de care, au Început să ne povestească ce ne aștepta dacă ne vedeam de drum spre Miazăzi. Începuseră ninsori grele pe meleagurile unuia. Pe pământurile altuia căzuse grindina zile În șir și omorâse oamenii și animalele - până și mamuții cei mari fugiseră speriați. Iar de câteva zile se pornise un vânt năprasnic, din cel ce smulgea copacii din rădăcini și dădea casele de pământ. - Haideți Înapoi de unde ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
prin care nu dovediseră c-ar fi dat chiar în brânci, de entuziasm, față de politica Partidului de făurire a socialismului în patria noastră. Erau ghinioniștii despre 275 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI În rufăria Ierbii Fiarelor răpăia muniția, precum grindina pe tabla casei și săreau înapoi cartușele goale, precum floricele de porumb din tigaie. Când s-a mai împrăștiat lăstărișul de fum din curtea interioară și-au priceput că nu muriseră, și-au înțeles că turbații ăștia îi împușcaseră doar
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
penele albe ale nopții, viscolul - o agrafă, / Ca lumina răsărită pe mormîntul tinerei oarbe”; „Un braț alunecă, dar celălalt se desface / Ca un șoim, ca un joc de cărți, ca o pălărie / A oceanului”; „Și am venit spre tine cum grindina spre ringlodă / Cum bucățica de dinamită spre accidentul de cale ferată / Cum oceanul spre urechea fină a scoicilor / Cum din primul vers ești prezentă În această odă”... În Brățara nopților, procedeul fusese de asemenea destul de frecvent utilizat, unei metafore multiple
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
au gonit pe evrei din insulă și chiar și din Calabria. Era de-ajuns să ațipească o clipă, că creierul său se și punea în mișcare, continuând derularea amintirilor. Perceptorii imperiali coborau de pe cai în fața ușilor celor sărmani: A căzut grindina trei zile-n șir, și n-a mai rămas nimic, nici de sămânță. Douăsprezece zile, douăsprezece zile fără încetare, a plouat torențial, nici măcar pe timpul lui Noe n-a fost un dezastru ca ăsta. Giorgio a căzut dintr-un măslin, zace
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
fără să se mai încurce în amănunte, și râsul lui semăna cu trosnetul de creangă uscată. — Văd că ai și început, chicoti fata. — Nu de asta ziceam... E o șampanie în dulap... S-o deschidem ! „Clănțăni-ți-ar dinții ca grindina, boșorogule !“, îi trecu lui Maca prin minte. Umbra i se lărgi, mușcând din tot ce atingea. — Mai târziu, gânguri fata. Acum nu te opri... Îmi place să mă atingi așa, încet... îmi place că-ți tremură mâna... Parcă ai avea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
în timpul liber, interpretul unui rol în spectacolul de teatru „Puterea dragostei" de Ion Băieșu. În afară de alți prozatori prof. Georgeta Anghel și Ion Maftei, de exemplu, foaia Bârladul cultural cuprinde poezii semnate: Horia Graur (Dor), Veronica Penea (Țărm de baladă), George Grindină (Pentru bărbații de pe corăbiile muncii" și „Sunt fiul acestei fântâni"), Doina Diaconu (Statornicie). * Brazdă nouă Brazdă Nouă a apărut în anul 1920, ca organ al Partidului Naționalist Democrat din Județul Tutova și a servit când pe acesta, când Partidul Naționalist
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
al unei emoții sau al unui gând. Este asociată cu haosul originar, care precedă stabilirea ordinii. Din acest motiv, la nivel psihologic, ceața îmbracă adesea un caracter neliniștitor, ce evocă pierderea reperelor, lipsa de claritate interioară și obscurantismul. Ger, gheață, grindină Gheața are o semnificație negativă, de răceală, de duritate și de dezolare. Ea revelează ambianțele tensionate, dar care rămân latente și intră în categoria lucrurilor nespuse. Înfruntarea nu este directă. Nu sunt conflicte deschise, ci un război rece și subversiv
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
a domoli mânia babei Dochia, iar frigul de primăvară să nu facă pagubă pe câmpuri; Alexiile se serbează pentru șerpi, șoareci și alte gujulii care ies din pământ; joile de după Paști și până la Duminica Mare sunt ținute de femei pentru ca grindina să nu le bată holdele; Sfântul Pricopie se ține pentru lupi, ca să nu le mănânce vitele; de ziua lui Pălie sau Sânt Ilie nu se lucrează pentru tunete, trăsnete; Foca este o zi de foc și este interzis a lucra
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ci se iau pe un băț și se dau afară. Să nu umbli după ucisul grierilor din casă, că-i păcat, deoarece grierul e semn de belșug. Să verși borșul cînd găsești în putină grieri, că i rău de viermi. Grindină înainte de Sf. Ilie să nu zvîrli cu mere în sus, că bate piatra peste ogorul tău cît merele. în a noua joi după Paști, „Joia Verde“, să nu lucrezi nimic nici în casă, nici la cîmp, ca să nu bată piatra
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lumînări de la Paști în casă, ca să piară Satana dimprejur, căci trăsnetul cade asupra lui; atunci se poate întîmpla să trăsnească și pe cei dimprejur. Tunetul de primăvară, pe cînd este încă omăt, se ține de semn că vara va fi grindină multă. Primăvara unde va tuna întîi, acolo va și ploua întîi. Cînd tună și fulgeră, să nu ții mîță și cîne în casă, că se ascunde Necuratul în ele și poți fi și trăsnit. Cînd fulgeră și trăsnește, să aprinzi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Absența portretului fizic concentrează atenția spre cel caracterologic. Creangă o evocă mai întâi ca pe o ființă cu daruri fantastice: „Cu adevărat că știa a face multe și mari minunății: alunga norii cei negri de pe deasupra satului nostru și abătea grindina în alte părți, înfigând toporul în pământ, afară, dinaintea ușiietc. Apoi este văzută prin modul în care își manifesta grija față de casă și preocuparea pentru destinul copiilor. Smaranda este o fire mai aspră, cu voință neclintită, care își iubește copiii
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
a îndrepta vremea!» Și vremea se îndrepta 8după râsul meu... Știa, vezi bine, soarele cu cine are de-a face, căci eram feciorul mamei...” Ea „știa a faci multe și mari minunății: alunga nourii cei negri de deasupra satului”, „abătea grindina în alte părți, înfigând toporul în pământ, afară, dinaintea ușii: închega apa numai cu două picioare de vacă; ... bătea pământul sau păretele sau vrun lemn” când odorul i se „pălea la cap, la mână sau la picior”, ușurând suferințele copilului
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
sub dânsul o clică De vânturi s-alungă prin nouri și-și strică Aripa de stînce, se clatin-în văi. Sub el vijelia cea neagră, turbată, Cu caii de fulger cutreer-nebuni Și bate în vânturi, pe nori răsturnată, Ea stîncile-ndoaie și grindină fată, Amestecă lumea, frământă furtuni. De-asupra-i pe bolta albastră, senină, Cald soare lucește și îmblă cu drag. Pe-a muntelui streșnă de stânci în ruină, Pe-o stea prăvălită, cu cartea în mână, Adânc se gândește puternicul mag. "Părinte - el
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
tentația de a căuta limba dacilor în albaneză. Limbile apropiate istoric limbii române, dar și cele mai îndepărtate, arată că la baza lui gordin stă imaginea de întreg, de mulțime de elemente uniforme strânse grămadă, imagine prezentă în sl. grad „grindină” (vgr. chalaz, rom. talaz, groază „mulțime”), pol. grono „ciorchine, strugure, grămadă”, wino gronowe „vin de struguri”, slavă grozd, grozdije „strugure” (cf. rom. loază, lozie), gorst „mână, pumn”, lit. gruodas „glod înghețat”, let. gręzns, gręzna „creasta cocoșului”, germana medie gruose „mugur
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
penele albe ale nopții, viscolul - o agrafă, / Ca lumina răsărită pe mormântul tinerei oarbe”; „Un braț alunecă, dar celălalt se desface / Ca un șoim, ca un joc de cărți, ca o pălărie / A oceanului”; „Și am venit spre tine cum grindina spre ringlodă / Cum bucățica de dinamită spre accidentul de cale ferată / Cum oceanul spre urechea fină a scoicilor / Cum din primul vers ești prezentă în această odă”... În Brățara nopților, procedeul fusese de asemenea destul de frecvent utilizat, unei metafore multiple
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
rece în zona depresiunii de contact (Gh. Slavic, 1977). 3. FENOMENE ATMOSFERICE DEOSEBITE Aceste fenomene se caracterizează prin discontinuitate în timp și prin repartiție neuniformă în spațiu, manifestându-se sub formă de grindină, rouă, ceață, brumă, polei, chiciură, viscol etc. Grindina, împreună cu orajele, pot să însoțească ploile torențiale. Din datele obținute de la Stația meteorologică Cotnari, se constată că în zona bazinului hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, grindina cade în 1-2 zile pe lună, cu o frecvență mai mare
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
hotărât împreună cu el și cu Elisabeta ca Elisabeta să meargă la Montpellier, la jeux floraux. Este invitată insistent și chiar guvernul francez speră că va veni. Lecca. După-amiază audiențe. Orele 4-6 plimbare cu trăsura și la Cotroceni, vânt rece, probabil grindină în apropiere. Seara scris. Marți, 1/13 mai Vreme rece. Ora 9¾ Brătianu, a telegrafiat la Paris că Elisabeta acceptă invitația. Ora 10¼ inspecție a Batalionului II Vânători, până la ora 12, foarte bine. După-amiază cu Elisabeta la fotograful Mandy, până la
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
2 % materiale de construcții (2000). Sumele investite pentru inventarul agricol, meșteșugăresc, de prelucrare primară, de industrie casnică este de numai 3,7 %, fapt ce denotă capacitatea redusă de investiție a gospodăriilor țărănești. Existența unor factori de risc naturali (secete, inundații, grindine, dăunători, alunecări de terenuri) diminuează foarte mult resursele financiare disponibile și se traduc mai departe prin pierderi importante pentru agricultură și apoi în întreaga economie națională. Realizarea de unități de procesare și valorificare Relansarea satului românesc impune clasificarea și soluționarea
MODALIT??I DE VALORIFICARE A PRODUSELOR AGRICOLE. COMPLEXELE AGROINDUSTRIALE by Sorin LEESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83095_a_84420]
-
Începutul secolului XX) importante colectivități cu mod de viață tradițional și cu mentalități premoderne. În foarte mare măsură, În cadrul acestor colectivități se practicau activități tradiționale (agricultură, păstorit etc.) strict dependente de condițiile meteoro lo gice. Seceta prelungită, ploaia În exces, grindina sau furtuna puteau compromite total recolta, punând sub semnul Întrebării Însăși supra viețuirea colectivității respective. În astfel de societăți, omul căruia i se atribuie puteri magico-meteorologice este un personaj-cheie, respectat și temut, divinizat și demonizat. Pentru mentalitatea magică a țăranilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1975; Arșița verii și a sufletului meu, București, 1976; Roșu pe alb, București, 1977; Jean, fiul lui Ion, București, 1978; Până mă întorc, visează, București, 1980; Suplinitorii, București, 1982; Lege și anexă, București, 1983; Sărindar, București, 1984; Intermediarii, București, 1985; Grindina, București, 1987; Până la ultima consecință, București, 1988; Jurnal de toamnă. Duioase, temperate, vesele, București, 1991; Bufnița albă, București, 1992; ed. Deva, 2003; Evanghelia după Satan, pref. Matei Albastru [Matei Gavril], București, 1993. Repere bibliografice: Georgescu, Încercări, II, 155-157; Petroveanu, Pagini
ŢIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290168_a_291497]